Tatiana DONȚU,
Șef oficiu, Filiala „Transilvania”
Biblioteca „Transilvania”. O iei pe un drum
care te duce printre clădiri, markete, străzi, şi în câteva minute ai ajuns. E primăvară
și e destul de rece, ca o palmă peste ceafă. E dimineață târzie, dar copiii
harnici de la Școala primară. nr. 83 „Gr. Vieru”, sunt la noi, adică la
bibliotecă. Da, la a doua întâlnire din cadrul Serviciului „Povestește-mi
ceva…”, transformându-se în „peștișori zburător”, pentru că așa s-a numit
activitatea.
La bibliotecă e
viermuială mare. Copilăreț cât încape, tocmai 30, din clasa a IV-a „G”,
împreună cu învățătoarea lor, Tatiana Tomița desigur. Printre slaiduri cu
însărcinări de pe proiectorul cu ecran, se mai observă şi câte un afiş cu
programul activității, expoziție originală de carte. Peste tot miroase a
poveste, morală, povețe, personajele din povestea „Sarea în bucate” a lui Petre
Ispirescu.
Pe urmă, să vezi cu
câtă candoare s-au implicat în îndeplinirea însărcinărilor, pentru, ca şă-nceapă să vadă povestea cu alți ochi. Toți încercau să-şi spună părerea, să-și povestească povestea, pentru că așa a
fost însărcinarea, o poveste cu un început, să fie finisată de cele trei
echipe, și au luat în serios povestea, zău! Le-au alcătuit originale, și ne-au convins, că-s creative,
pure! Bravo lor!
Ne-am mutat în „pe vremuri”. Din când în
când, unii mai întrerupeau şi făceau tot soiul de corecții. „Adică nu se face așa,
ci un pic altfel”. Unii râd, alții zic un „Taci, tu, că eu mai bine știu”, iar
treaba merge mai departe, condusă aprig de purtătorii de cuvânt ai echipelor.
Pe urmă, prind curaj şi alții, iar în curând e înghesuială la luarea de cuvânt,
adică la prezentat poveștile inventate. Ba „Mândtria”, „Fala”, zeițe,
„Fericirea” chiar, au pornit-o pe firul
veseliei, fantezie, imaginației, ca într-un târziu, să se coacă și poveștile proprii.
Zâmbete, glume,
observații, dar nu contează. E, pur şi simplu, de aici, din filmul ăsta! Dar
a venit rândul altei pârți a activității, cea finală, da, cea a concluziilor,
așteptărilor. O fi doar o simulare, dar e frumos şi, paradoxal, și foarte
adevărat, sincer. Am depănat firul așteptărilor și concluziilor. Aruncând un
ghem de ață către colegul dorit, și-au expus, opinii, doleanțe, păreri. Iată
așa am călătorit imaginar în
descoperirea propriei povești, și am călători pe cinste, credeți-ne!