În ultimii ani a crescut în mod semnificativ cererea pentru
îmbunătățirea artei oratorice a angajaților. Vorbitul în public și dezvoltarea
competenței de comunicare asigură vizibilitate instituțională și joacă un rol
esențial.
De ce facem prezentări? Pentru a transmite informații
potrivite și de a convinge să se ia decizii. Prezentările omit zidurile între
autor și public. Se utilizează materialele vizuale memorabile, se vînd idei și
se realizează un transfer emoțional.
Prezentările în public se învață. În procesul de livrare a
discursului public este necesar să se ia
în considerare mai multe componente. Iată cîteva rigori care vor fi utile.
Acțiuni pînă la
prezentarea publică:
Documentarea,
cercetarea subiectului, selectarea temei prin prisma actualității și
importanței pentru domeniu, alegerea argumentelor, determinarea grupului țintă (vîrsta
și nivelul intelectual al publicului), timpul rezervat pentru întîlnire.
Pregătirea
prezentării:
Organizarea
structurii prezentării, alegerea aspectului vizual relevant, aplicarea
elementelor culturii instituționale, utilizarea fonturilor vizibile,
cunoașterea aranjamentulului spaţiului, lumina în zona de prezentare, structura
sălii, poziţionarea persoanelor care vorbesc faţă de cele care ascultă.
Prezentarea trebuie să includă un maxim de informații vizuale de la grafice la
imagini. Toate elementele să se identifice prin stil, cromatică și dimensiuni
distincte. Evidențierea cuvintelor cheie
și exemplele practice vor fi un avantaj.
Prezentarea
propriu-zisă:
Momentul 0 este cel mai important. Experiența arată că
publicul are nevoie de cîteva minute ca să se obișnuiască, să se adapteze la persoana
vorbitoare, motiv pentru care puțini oameni memorizează primele cuvinte spuse. Firește
aspectul consolidează încrederea. Este inacceptabil să ne aranjăm haina, părul,
mergînd spre scenă. Formatul exterior nu este mai puțin elocvent decît
cuvintele spuse. Succesul de performanță depinde în mare măsură de modul ieșirii
în public. Este cunoscut faptul că prima impresie este creată în treizeci de
secunde. Zîmbetul va demonstra că oratorul este fericit să împărtășească idei. Introducerea
trebuie să fie scurtă și să conțină nu mai mult de una sau două propoziții. Contactul
direct cu ascultătorii, umorul, poveștile de succes, pauzele logice vor
contamina emoțional auditoriul. Începutul și sfîrșitul prezentării de dorit să
aibă legătură.
Încheierea:
Recomandări de lectură, schimb de adrese, întrebări și
răspunsuri. Concluziile consolidează și întărește impactul emoțional. Un
avantaj este mulțumirea pentru manifestarea activă în timpul discursului și
interesul pentru subiect.
Indiferent de modalitatea aleasă pentru prezentările publice este de dorit să se țină
cont de următoarea structură:
(1)
foia de titlu;
(2) problema;
(3) rezolvarea problemei;
(4) rezultate, succese;
(5) recomandări;
(6) foia de încheiere.
(2) problema;
(3) rezolvarea problemei;
(4) rezultate, succese;
(5) recomandări;
(6) foia de încheiere.
Puncte vulnerabile ale prezentărilor frecvent întîlnite
sunt: mult text, diverse culori, font neadecvat, aglomerație de imagini,
citirea de pe slide-uri, omiterea contactului cu audiența, explicarea evoluției
problemei.
Regula 1 : 7 :7 : 7 inerent și implicit va asigura impactul
dorit:
1 – folosiți o singură idee per slide;
7 – însumați maxim 7 rînduri de text;
7 – utilizați minim 7 cuvinte per rînd;
7 – timpul alocat pentru discurs 7 minute.
Formula dată însumează filozofia unei prezentări publice
elegante ce înglobează Simplitate + estetică + înțelegere + integritate =
convingere. Este filozofia ZEN: www.presentationzen.com
Urmînd aceste reguli și sfaturi simple cu siguranță veți
obține succese. Învațați, experimentați și cîștigați!
Tatiana Coșeri
