sâmbătă, 27 august 2016

Suntem bibliotecari, deci suntem lideri!

Svetlana Gumeni şef serviciu copii, Filiala polonă „A. Mickiewicz"


Un minunat grup format din 22 de tineri bibliotecari veniți din întreaga republică au devenit lideri în comunitate, și-au dezvoltat abilitățile în domeniul inovației, tehnologiilor informaționale, mobilizării comunitare și creării de noi parteneriate. Majoritatea participanților în tabăra de vară erau tineri specialiști în domeniul care se confruntau zilnic cu probleme atât de comunicare, relații publice, cât și de utilizarea tehnologiilor în activitatea lor. Sesiunile de formare și ateliere de lucru, desfășurate într-un mod interactiv, le-a permis participanților să se împrietenească între ei, să-și împărtășească din experiența pe care o au, și să preia reciproc practici care pot fi implementate și în bibliotecile din care provin. Fiecare sesiune de lucru a decurs într-un format nonformal oferindu-le șansa să se simtă descătușate și să-și exprime liber propriile opinii. Cu bună dispoziție și sigură că cei prezenți, vor aduce schimbarea, vor moderniza bibliotecile, formatorul dna Lidia Kulikovski ne-a împărtășit din vastele ei cunoștințe în domeniul inovației și promovorării bibliotecilor. Tot la acastă școală am avut fericita ocazie să cunoaștem o minunată doamnă din Romania, dna Daniela Draghici care ne-a cucerit din prima prin abilitățile ei de lider, prin energie și curajul de care dispune. Împreună cu ea am învățat cum să mobilizăm comunitatea, să formăm o rețea și să o menținem activă. Sportul a fost și el una din activitățile noastre de bază, pentru că o minte luminată se găsește doar într-un corp sănătos. Un alt formator care mereu ne descrețea  frunțile este dl Oleg Bursuc, datorită căruia am învățat despre importanța parteneriatelor și crearea istoriilor de succes prin intermediul cărora să ne promovăm activitatea. Deplasările la biblioteci au fost și ele la ordinea zilei pentru că am vizitat 3 minunate biblioteci din Chișinău, biblioteci modele care prin activitatea lor ne demonstrează că bibliotecile au viitor, este vorba despre: Bibliotecaa Națională, BM „B.P. Hasdeu" și Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă". La sfârșitul celei de-a 4 zi, fiecare participant în tabără pe lângă abilitățile cu care sa-a înzestrat și-au mai creat și un blog pe care îl vor gestiona promovând reușitele nobilei lor profesii. Irina Lungu, participantă în tabară a menționat că: "Atât timp cât vor exista tineri dedicati profesiei, creativi și energici, bibliotecile vor avea viitor".
La final am ajuns cu încă un produs, am reușit să formăm un grup „Tinerii Bibliotecari NOVATECA" care promit să aibă durabilitate să-și împărtășească din experiență și să adune noi membri.


vineri, 26 august 2016

Important! Servicii de lectură la sfîrșit de august

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și cele 27 filiale în perioada 28, 29, 30 august 2016 își vor desfășura activitatea în program obișnuit.

E bine de știut

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” organizează în perioada 27 august 2016 - 2 septembrie 2016 următoarele activități:
27 august 2016, ora 17:00, Biblioteca Centrală (bd. Ștefan cel Mare nr.148) o întîlnire cu cinci scriitori contemporani apreciaţi în România, dar şi în R. Moldova: Dan Lungu, Radu Aldulescu, Ioan T. Morar, Cornel George Popa şi Nichita Danilov, care vor intra în dialog cu publicul moldovean şi vor pune în discuţie ultimele volume publicate, precum şi povestea din spatele poveştii.
29 august 2016, ora 10:00, Filiala „Transilvania” (bd. Mircea cel Bătrîn nr.7) duplex profesional Mentoratul – modalitate eficientă de pregătire și integrare profesională a noilor bibliotecari”.
30 august 2016, ora 10:00, Filiala „Transilvania” (bd. Mircea cel Bătrîn nr.7) moment aniversar  „O bibliotecă simbolizând o țară” - festivitate de omagiere la cei 25 de ani de la fondarea Filialei „Transilvania”.
31 august 2016, ora 15:00, Biblioteca Centrală (bd. Ștefan cel Mare nr.148) lansarea volumelor: „Dezrobirea Basarabiei” , autor Mihai Taşcă; „Din istoria veche a Basarabiei”, autor Eugen Statnic; „Cu Dumnezeu în fiecare zi”, autor Valeriu Raţă; „Rugă pentru neam” (album monografie) de Pavel Balan.
2 septembrie 2016, ora 16:00Biblioteca Centrală (bd. Ștefan cel Mare nr.148) lansarea volumelor: „Istoria ieroglifică”, autor Dimitrie Cantemir; „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, autor Dimitrie Cantemir; „Scrieri”, autor Magda Isanos.

Vă așteptăm cu mult drag.

Lansări de carte la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”


Filiala „Transilvania” la cei 25 de ani de la fondare


joi, 25 august 2016

Biblioteca în avansarea dialogului intergeneraţional

Liuba Arion, specialist principal DGETS
Angela Olărescu, director, Filiala „H. Botev”

        
Anual luna lui gustar adună cadrele didactice din republică la conferinţele din august. Se fac totaluri de activitate, se caută soluţii de eficientizare a procesului educaţional din instituţiile de învăţămînt general. Genericul conferinţei municipale a cadrelor didactice din anul acesta „Acces, Relevanţă, Calitate în Educație – Competențe pentru Prezent şi Viitor” centrează activitatea tuturor actorilor educaţionali spre un management de calitate.
              Mai bine de zece ani bibliotecarii şcolari din municipiul Chişinău anticipează acest eveniment cu un atelier profesional. Anul acesta gazda atelierului a fost Biblioteca „Hristo Botev”, filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Participanţilor li s-a propus subiectul:  „Puterea lecturii în avansarea dialogului intergeneraţional” reieşind din faptul, că o educaţie de calitate  a tinerei generaţii în bibliotecă se poate realiza în parteneriat cu părinţii şi buneii. La atelier au fost prezenţi  42 de bibliotecari şcolari din municipiu. Ne-au susţinut profesional formatori de forță din partea Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova şi Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Tatiana Coşeri, vicepreședinte ABRM şi director adjunct la BM „B.P.Hasdeu”, Claudia Tricolici, bibliotecar principal, Departamentul „Memoria Chişinăului”, BM „B.M. Hasdeu”.
Moderatorii atelierului au fost: Liuba Arion, specialist principal DGETS şi Angela Olărescu, managerul Bibliotecii „Hristo Botev”. Toate comunicările au fost de un interes deosebit, suscitând interesul audienţei.
            Atelierul a început cu un cuvînt de salut din partea Angelei Olărescu, managerul instituţiei gazdă şi a continuat cu comunicarea: „Filiala „Hristo Botev”: conexiune culturală şi educaţională a comunităţii chişinăuiene”, în care ne-a dezvăluit cu duioşie, mândrie, şi profesionalism despre activitatea prodigioasă a Filialei „Hristo Botev”. Făcînd parte din cele 27 filiale ale Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, şi una din cele şase biblioteci minorităţi a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, filiala promovează cartea, lectura, personalităţile chişinăuiene, personalităţi bulgare basarabene. Proiectul „Studierea limbii bulgare a bulgarilor basarabeni” oferă  posibilitatea de a studiea limba şi literatura bulgară tuturor doritorilor. Începînd cu 15 septembrie pînă la 31 mai în fiecare sîmbătă şi duminică pe parcursul anului de studiu. Orele de studiere a limbii bulgare sunt gratis. Grupa are posibilitatea de a vizita Republica Bulgară şi de a ridica nivelul de cunoaştere a limbii bulgare. Acest proiect este susţinut de Ambasada Bulgariei în Republica Moldova şi de Ministerul Educaţiei din Republica Bulgară. La sfîrşitul comunicării dna Angela Olărescu a menţionat, că: „Biblioteca  „Hristo Botev”  a devenit o vatră de răspândire a culturii şi istoriei bulgare printre chişinăuieni, pentru toţi bulgarii basarabeni din Republica noastră şi a ţărilor vecine, unde prin parteneriat într-o atmosferă plăcută de rudenie se desfăşoară  conferinţe, mese rotunde, medalioane literare în limba bulgară”.
            Despre implimentarea Proiectul „In obiectiv advocacy pentru biblioteci”: profil, livrabile si impact” de către echipa Asociaţiei Bibliotecarilor din RM ne-a vorbit Tatiana Coşeri, vicepreşedintele ABRM. Comunicarea sa  ne-a impresionat nu numai prin profesionalism, ci şi prin pasiunea comunicării şi bucuria împărtăşirii cu informaţie despre acest Proiect  susţinut de IREX Moldova şi Programul Novateca ce derulează în perioada mai-octombrie 2016. Proiectul dat reprezintă un program de liderism şi advocacy care reuneşte 20 de lideri şi 20 de ambasadori  ce vor dezvolta propriile abilităţi de consolidare a capacităţilor membrilor comunităţii bibliotecare iniţiind cu succes diverse proiecte, acţiuni pentru a promova rolul bibliotecii. În final echipa de lideri şi ambasadori ai bibliotecii vor elabora Manifestul Bibliotecilor în timp de criză și Strategia de advocy.                     
            A doua comunicare Principiile calităţii în structurile infodocumentare a dnei Tatiana Coşeri, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” ne-a dezvăluit importanța managementului calității în structurile infodocumentare oprindu-se detaliat la principiile de bază ale lor.
            Din  partea bibliotecarilor şcolari au avut o comunicare cu un subiect foarte actual Biblioteca în avansarea dialogului intergenerațional, unde au vorbit: Adela Botnari, bibliotecar, IPLT „Principesa N.Dadiani” şi Veronica Ciobanu, bibliotecar IPLT „Gh. Asachi”. Dumnealor au remarcat, că comunicarea intergenerațională presupune:
         Cunoaşterea reciprocă, înţelegerea; susţinerea;
         Recunoaşterea realizărilor şi valorilor generaţiilor anterioare ( tezaur material, social, cognitiv, social, spiritual) şi celei tinere;
         Respectul şi empatia;
         Asigurarea unui nivel de viaţă decent, confortabil pentru existenţă şi dezvoltare a tuturor generaţiilor.
Rolul bibliotecii în asigurarea unei comunicarea intergeneraționale eficace constă în:
         Crearea condiţiilor de apropiere şi socializare pentru reprezentanţii tuturor generaţiilor;
         Punerea în valoare a generaţiilor;
         Punte de trecere a tezaurului de civilizaţie;
         Conservare a valorilor;
         Dezvoltarea relaţiilor intergeneraționale;
         Promovarea şanselor egale
         Oferind servicii educaţionale, cognitive;
         Schimb de bune practici
         Crearea de confort fizic şi moral;
         Atragerea la bibliotecă implicare în activitatea bibliotecii şi promovarea ei – valorificarea generaţiilor
         Motivarea activităţilor în comun (postere, comunicări, prezentări, lucruri manuale);
         Educarea respectului, grijei de viitor, sentimentului de recunoştinţă;
         Educaţia pentru familie.
            Astăzi Biblioteca nu mai este privită ca un spaţiu, biblioteca este percepută de bibliotecari şi utilizatori ca un serviciu pentru comunitate. În bibliotecă se întîmplă orice solicită şi captează copilul. Biblioteca serveşte ca  punte între generaţii. Prin activitatea sa biblioteca pregăteşte copilul să participe la dezvoltarea de sine, la formarea propriei personalităţi. Biblioteca este punctul de verticalitate al generaţiilor. Bibliotecile vor propune la dispoziţia părinţilor, buneilor, cadrelor didactice, copiilor şi tinerilor texte inedite, lucrări de artă, filme.
          Claudia Tricolici, bibliotecar principal, Departamentul „Memoria Chișinăului”, BM „B.M. Hasdeu ne-a captivat cu comunicarea Departamentul „Memoria Chişinăului”:  promovarea şi valorificarea patrimoniului local. Familiarizarea cu suita de documente deţinute, serviciile şi produsele oferite de către Departamentul „Memoria Chişinăului” a provocat la bibliotecari idei inovatoare în practica bibliotecilor, văzute şi fructificate în timp.
            Iustina Frantuz, specialist principal la DGETS a vorbit despre realizările şi problemele bibliotecilor şcolare. S-a întocmit Mesajul bibliotecarilor către Conferinţa municipală a cadrelor didactice.
            Moderatoarea atelierului Liubov Arion, specialist principal DGETS a generalizat activitatea atelierului amintind, că noţiunile precum Acces, Relevanţă, Calitate, Competenţe, Schimbare şi Renovare sunt componente ale competiţiei pentru viitor. În Epoca Cunoaşterii nu este de ajuns ca bibliotecarul să deţină anumite competenţe, ele trebuie în continuu dezvoltate ca să anticipeze nevoile utilizatorilor, să vină înaintea oponenţilor, să contribuie la afirmarea bibliotecii mai mult decît o bibliotecă, ca o organizaţie în dezvoltare, care are un viitor.
            Activitatea atelierului a fost apreciată de participanţi drept eficace, subiectele actuale şi interesante. S-a propus să se ţină cont de cerinţele managementului calităţii în bibliotecă chiar de la primul contact cu utilizatorul şi organizarea zonei de primire a acestuia, bibliotecile şcolare să formeze echipe de ambasadori ai bibliotecii din rîndurile grupelor de utilizatori, care ar promova activ biblioteca şi serviciile ei, lărgirea cunoştinţelor în materie de Managementul calităţii în cadrul Centrului de excelenţă profesională a bibliotecarilor al ABRM.
            Redescoperirea Bibliotecii „Hristo Botev”, Filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a fost o bucurie pentru noi pentru care fapt aducem mulţumiri tuturor organizatorilor şi gazdei.

Închiderea lucrării atelierului a fost realizată de către dna Liuba Arion prin înmînarea diplomelor de participare tuturor participanţilor.

miercuri, 24 august 2016

Lecția învățată de la atelierul „Coalizare & Advocacy pentru îmbunătăţirea Politicilor Publice”

Tatiana Foliuşneac,
Şefa Secţiei Asistenţă de Specialitate,
Formator la Centrul Regional de Formare,
Biblioteca Publică Orăşenească Râșcani

„Nici un om nu va ajunge un lider important, dacă dorește să facă totul de unul singur                                                                                          și să-și asume toate meritele pentru reușitele sale"
 Andrew Carnegie

Crearea unor lideri bibliotecari activi, care nu sunt indiferenţi de ziua de azi şi cea de mâine a bibliotecii/comunității este unul din obiectivele ce este la ordinea de zi a ABRM. În situaţia de criză acest lucru nu e simplu de realizat. Dar situația poate fi ameliorată, după ce ABRM a semnat un acord de grant cu Programul Novateca pentru implementarea unui proiect inovator ,,În obiectiv Advocacy”. În acest scop ABRM şi-a propus în perioada mai-decembrie 2016 să se focuseze pe instruirea a 20 de lideri bibliotecari din Republica Moldova din ABRM în Advocacy.
În perioada 11-15 iulie 2016 am avut frumoasa ocazie să fac parte dintr-un grup de 20 de bibliotecari excepționali, participând la atelierul „Coalizare & Advocacy pentru îmbunătăţirea Politicilor Publice”. Timp de 5 zile formatorul dna Daniela Drăghici ne-a îmbogățit cu cunoştinţe, energie pozitivă, dans, zâmbet şi încredere în sine. Pe parcursul a 34 de ore ne-am îmbunătățit abilitățile profesionale având o agendă destul de variată ca forme, metode şi conținut, cum ar fi: prezentare, lucru în grup, discuții,  joc de rol, excursie. Cu ajutorul lor am aflat ce sunt rețele de advocacy, beneficiile şi obstacolele în formarea şi menținerea rețelelor; cum decurge procesul de cooperare şi nu de competiţie în construirea unei echipe. Am stabilit rolul leader-ului şi cel al membrilor unei echipe de succes; care ar fi stadiile formarii echipei de advocacy. Am făcut o scanare la ce și cine din bibliotecari se pricepe cel mai bine printr-un inventar al abilităților bibliotecarilor. Am lucrat la un exercițiu ,,Luarea deciziilor: cum atingem concesul de grup”; la identificarea pașilor în procesul de advocacy (problemă, scop/obiectiv, publicul țintă, ralierea sprijinului, canale de comunicare, dezvoltarea mesajului, strângerea de fonduri, implementare, colectarea de date, monitorizare, evaluare, diseminare). Am învățat cum se elaborează un plan de acțiune/strategie advocacy, care mai apoi l-am teatralizat, unde mi-am descoperit abilitățile în acest gen.
 Fiind motivați prin diferite provocări, cum ar fi: activități interactive, jocuri de echipă și de rol, discuții constructive, am aflat cum putem mobiliza comunitatea. Am alcătuit mesajul de un minut adresat unei persoane publice. Au fost identificate componentele unei prezentări de succes și pârghiile de colaborare cu mass-media.

Datorită acestui atelier, grație formatorului, Daniela Drăghici, echipei de proiect: Mariana Harjevschi și Aliona Badiur ne-am structurat, îmbogățit cunoștințele în advocacy, liderism. Bibliotecarele au devenit lideri creative, inovative, motivate, ferme că pot sta și răspunde cu demnitate la provocările socio-cultural-economice din țară. Ele au obținut abilități de lideri de echipă, promotori ai activităților advocacy care vor crea o imagine pozitivă în comunitate a bibliotecii și ridicarea prestigiului profesiei de bibliotecar.

Dmitrii Mincov – un bulgar la cârma Chişinăului (1850-1854; 1857-1864)

Angela Olărescu,
Şef, Filiala „Hristo Botev”

În istoria orașului Chișinău există multe personalităţi notorii care au contribuit la dezvoltarea acestuia. În decurs de aproape 200 de ani, un rol deosebit în prosperarea orașului au avut cei care au stat la cârma sa – primarii. Constatăm, cu regret, că de-a lungul timpului, numele multora dintre ei au fost uitate. Unul dintre primarii uitaţi ai Chișinăului este Dmitrii Chirilovici Mincov.
Viaţa profesională a lui Dmitrii Mincov a fost destul de bogată. În diferiţi ani, Dmitrii a deţinut și funcţii de stat diverse. Așa, în perioada 5 iunie 1846−6 august 1850, a fost membru al Judecătoriei Civile a oblastei Basarabia din partea negustorilor și burgheziei mici (meșciane). În perioada 10 august 1850 − 18 ianuarie 1854, fiind primar, era membru al Comitetului de prestaţii locale. De la 1 ianuarie 1853 până la 6 noiembrie 1854 a participat la elaborarea taxelor noi de prestaţii locale. La 7 noiembrie 1854, în baza propunerii ministrului de Interne și a ucazului împăratului, este numit în funcţia de director al Comitetului titular pentru închisori al regiunii Basarabia. La 6 septembrie 1858, este reconfirmat în această funcţie responsabilă. În afară de aceasta, el a participat la diferite activităţi obștești și de stat. La începutul războiului Crimeii din 1853−1856, Mincov era membru al comisiei pentru coacerea a 4/t cetverti de pesmeţi în orașul Chișinău, care au fost expediaţi pe front pentru aprovizionarea armatei ţariste. Se vede că membrii acestei comisii au lucrat foarte intens, pentru că izvoarele arată că ei au produs pesmeţi în cantitatea care era indicată mai devreme decât în termenele stabilite. Pentru această muncă asiduă, Dmitrii Mincov, la 25 octombrie 1853, a primit „Mulţumire din partea guvernatorului general al Novorosiei și Basarabiei”, care atunci era P. Fiodorov.
În postura de primar al orașului Chișinău, Dmitrii Mincov a fost ales de patru ori din partea Societăţii de Negustori și Mic burghezi. În total, el a activat în fruntea primăriei 10 ani (1 august1850−18 ianuarie 1854; 7 februarie 1857−19 ianuarie 1860; 21 ianuarie 1860− 19 februarie 1863; 20 februarie 1863− 9 iunie 1864), o perioadă destul de mare pentru a reuși să contribuie la dezvoltarea orașului.
În primul său mandat, datorită străduinţelor tatălui său, care în 1853 a dobândit titlul de cetăţean de onoare al Chișinăului (treapta cea mai înaltă în ierarhia negustorilor), lui Dmitrii I se acordă titlul de cetăţean de onoare prin ereditate, la 31 august 1853.
Primarul Dmitrii Mincov s-a ocupat în primul rând de problemele orașului. În 1862, Duma orășenească, sub conducerea lui, ia decizia de a construi un apeduct pentru a soluţiona o problem stringentă a locuitorilor – lipsa apei potabile. Autorităţile locale l-au angajat pe arhitectorul A. Bernardazzi, care a realizat planul viitorului apeduct.
Pentru asigurarea locuitorilor orașului cu pâine ieftină și de calitate, Mincov a preluat exemplele altor orașe guberniale. În 1861, a fost elaborat proiectul de construire a brutăriei pe aburi și, pe lângă aceasta, a morii, care ar fi lucrat la fel pe aburi. În ziarul „Bessarabskie oblastnye vedomosti” din ianuarie același an, se menţiona că la acel moment se găseau multe persoane care doreau să fie acţionari ai acestui proiect.
O altă problemă, la fel de importantă, erau drumurile, care, potrivit contemporanilor, se aflau într-o stare dezastruoasă. Din acest motiv, sub conducerea lui Mincov au fost efectuate lucrări de pavare a străzilor Mincovskaia și Fontannaia (actuala str. Fontanului).
Lucrările de pavare anume pe aceste străzi se datorează faptului că pe ele era adusă apa de la izvorul cu denumirea Fontan. În 1862 a fost pavată strada Fontannaia, iar în 1863 – Mincovskaia. Peste trei ani, în 1866, Duma orășenească a luat decizia de a pava străzile Gubernskaia, porţiunea de la str. Aleksandrovskaia (actuala str. Ștefan cel Mare) până la str. Zolotaia (actuala str. Alexandru cel Bun). Lucrările au continuat până în anul 1867. În aceeași perioadă, pe această stradă a fost construit un trotuar pietonal.
Pentru eforturile depuse de primar la dezvoltarea orașului, una dintre străzile orașului a fost numită Mincovskaia (actuala str. G. Coșbuc).
În perioada mandatului lui Mincov, la iniţiativa lui, în oraș au fost elaborate și implementate „Regulile privind modul de stabilire a prăvăliilor ce se aflau în toate pieţile Chișinăului” din 29 februarie 1860. Analizînd acest document ne permite să afirmăm că primarul a încercat să implementeze în orașul său „reforma pieţei”. Asta după ce în 1858, din cauza gunoaielor care se aflau în Piaţa Veche, a izbucnit un incendiu care a distrus jumătate din piaţa în care se vindea pâine. Focul nu putea fi stins, pentru că prăvăliile, construite din lemn, erau amplasate haotic, ceea ce făcea mai dificilă transportarea apei. Acest incident a determinat autorităţile locale să ia măsuri. Sub conducerea lui Mincov a fost formată Comisia de supraveghere a pieţelor Chișinăului. Verificările au arătat că pieţele erau într-o stare antisanitară și nesistematizată, adică nu se cunoșteau proprietarii prăvăliilor. Conform acestui regulament, toţi negustorii erau obligaţi să-și înregistreze prăvăliile, pe acestea trebuia să fie agăţată o tablă cu numele și prenumele proprietarilor, tot ei erau obligaţi să amenajeze împrejurimile. Fiecare prăvălie se dădea proprietarului prin licitaţie publică.
Însuși Dmitrii Mincov a avut un rol însemnat în dezvoltarea orașului Chișinău.

Sursa:
DUMINICA, Ivan. Dmitrii Mincov – un bulgar la cârma Chişinăului (1850-1854; 1857-1864). În: Identităţile Chişinăului : Materialele conferinţei internaţionale, ediţia a doua. Chişinău: Editura Arc, 2016, pp. 100-114.



marți, 23 august 2016

Scriitori din România la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chişinău

Asociaţia „Freedom Smile” continuă seria evenimentelor culturale începută în anul curent şi Vă invită pe 27 august, la ora 10:00, la o întâlnire ce va avea loc la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” (bdul Ştefan cel Mare şi Stfînt 148) cu cinci scriitori contemporani apreciaţi în România, dar şi în R. Moldova: Dan Lungu, Radu Aldulescu, Ioan T. Morar, Cornel George Popa şi Nichita Danilov, care vor intra în dialog cu publicul moldovean şi vor pune în discuţie ultimele volume publicate, precum şi povestea din spatele poveştii.

Dan Lungu îşi va prezenta cartea Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, Ioan T. Morar va lansa volumul Sărbătoarea corturilor,  Radu Albulescu va vorbi despre Istoria regelui Gogoşar, iar scriitorul Cornel George Popa va vorbi despre volumele Anula şi Cei care mor / cei care vor muri – aventurile unui bibliotecar.

Evenimentul va fi moderat de Nichita Danilov, director adjunct al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău.

Tot atunci, filmul românesc Bacalaureat, de regizorul lui Cristian Mungiu, va fi proiectat pentru cei veniţi la eveniment, iar artistul ieşean Sorin Purcaru îşi va expune operele sale de artă într-o expoziţie de artă grafică, organizată de Cristina Simion.

Evenimentul este organizat de Asociaţia „Freedom Smile”, o asociaţie nonguvernamanetală, nonprofit, care îşi propune să reconecteze diaspora cu România în colaborare cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chişinău.


Date de contact: tel. 022 22 50 06; email: lectura.hasdeu@gmail.com

Rucsacul cel ce ne-a asigurat vacanţa cu de toate

Lucia Bacaliuc, bibliotecar, Filiala „Ovidius”
           
           
 Ce minunat e să faci o călătorie în jurul lumii, măcar așa, imaginarar. La Biblioteca „Ovidius” este posibil să-ţi realizezi toate visurile având la îndemână Ziua lecturii în voce, Ziua jocului, Ora poveştilor, Ora tehnologiei informaţionale și alte procedee. Cu programul estival „Rucsacul de vacanţă”, ce a fost lansat în premieră de Biblioteca Municipală „B.P. Haşdeu”, în perioada 13 iunie - 12 august, copiii au rămas plăcut surprinşi. Pe parcurs, în fiecare zi a săptămânii, la bibliotecă s-au desfăşurat activităţi interesante pentru copii,  încât în vacanța verii, elevii au petreacut timpul într-un mod productiv - util și distractiv.

            Pentru sezonul estival 2016, am pregătit un program  bogat  de evenimente  pentru copii. În fiecare zi, ei au avut parte de activități inedite şi s-au simţit bine, petrecîndu-şi odihna prin diferite activităţi legate de paradisul copilăriei. În zilele de luni a avut loc  Zilele lecturii. Copii au citit în voce texte de cultură generală, proză. Marți au fost Zilele tehnologiilor informaționale. Participanții au însușit tabletele. Ziua de miercuri a fost dedicată poveștilor, cu dezlegări de integrame și jocuri dinamice. Iar joia a fost rezervată jocurilor. Duminicile au fost dedicate creativitătii, zi în care copii au  confecționat obiecte din diverse materiale și au participat la diferite activități, la care au participat cu pasiune.
            Prin acest program, ne-am propus să dezvoltăm creativitatea și gustul estetic al copiilor, dar și să contribuim la formarea abilităților de comunicare și  stimulare a gândirii logice a tinerilor. Am contribuit la odihna activă a copiilor. A fost, după noi, o vacanță veselă și utilă. Copiii au rămas încăntaţi de toate activităţile ce s-au desfăşurat,  simţindu-se confortabil în familia noastră, care își are casa numărul 32, din șoseaua Hâncești.
            Copiii deja își fac planuri - cum o să-și petreacă vacanța în anul 2017, iar bibliotecarii țin cont de propunerile lor, incluzându-se de pe acum în diferite programe și planuri de activitate.


luni, 22 august 2016

Un jubileu nedeclarat. 52 de ani de activitate în folosul comunității a Bibliotecii de Arte „T. Arghezi”, filială a BM „B.P. Hasdeu”

Anastasia Moldovanu, bibliotecar principal, 
Filiala de Arte „T. Arghezi”

Motivație. Ziua de 24 august este pentru Filiala de Arte „T. Arghezi” un prilej de a-și reactualiza prezența în comunitate, deoarece în această zi, în a. 1985 biblioteca și-a început activitatea în localul în care se află și astăzi – strada Grădinilor, 21. Și cu aceasta pare că se face o fragmentare în longevitatea sau timpul de existență continuă a instituției. Și astăzi, pe evidențele noilor achziții se indică: biblioteca nr. 22. Cu acest număr a fost înmatriculată biblioteca în martie 1964, atunci când a fost întemeiată. Și nu înzadar filialei noastre i se mai spune o bibliotecă specializată, deoarece din 1968 intrările noi care  veneau să completeze fondul de documente prindeau un contur mai specific, spre deosebire de completările din alte biblioteci orășenești. Pe măsură ce completarea se făcea anume din acest motiv, dat fiind faptul că exista și o ofertă mai sporită din partea beneficiarilor, mărimea fondului impunea și niște condiții – extinderea spațiului. Din aceste considerente locația instituției a fost schimbată în repetate rânduri. Și nu pur și simplu se producea o schimbare de design, dar și o schimbare de consistență informațională, căci documentele se înmulțeau și după principiul tipurilor. În această ordine de idei ar trebui s-o spunem, că la fiecare etapă profilul bibliotecii își modifica statutul de funcționare. Definim trei astfel de modificări. Primul a fost cel de bibliotecă orășeneasă în sistemul centralizat al bibliotecilor cu adresa juridică în strada Trandafirilor nr. 31, apoi bibliotecă muzical-teatrală (el variind de la de la o extremă la alta, în dependență de caracterul achizițiilor) din strada Negruzzi nr. 1. Și în sfârșit, aria extinsă a documentelor din fondul bibliotecii atât după tipul lor, cât și după modul de utilizare a condiționat trecerea la un aspect mult mai larg de activitate, la studiul artei universale. Viza de reședință fiind strada Grădinilor, 21. Aceste concluzii și aprecieri s-au făcut  în baza documentelor existente: acte de registrare, procese verbale, ”caiet” de indicaţii metodice, rapoarte de activitate anuale, cronica presei, mărturii ale cititorilor, cartea de onoare.


Fondarea bibliotecii este confirmată prin decizia Ministerului Culturii a MSSR şi a lnspecţiei de Stat al Bibliotecilor din anul 1964. Actul de înregistrare oficială a bibliotecii a fost emis de către Direcţia Centrală de Statistică a MSSR la 12 martie 1973. Biblioteca arenda un sediu cu o suprafaţă de 132 m2 în clădirea şcolii nr. 50 contra unei plăţi de 101,08 rub. Fondul de carte era completat din achiziţii prin sistema centralizată de mprumut bibliotecar, prin tranzacţii de cumpărare din magazinele Bukinist şi din donaţii personale. În anul 1968 fondul de carte număra 23 751 documente, dintre care în limba română erau doar 598 unităţi. Domeniul literaturii social-politice era de 4 645 documente, literatura pentru pentru preşcolari şi elevi era de 2 261 documente şi literatura artă şi sport era de 1 144 documente. Restul domeniilor de referinţă erau într-un număr mult mai mic. Activitatea bibliotecii era desfăşurată de o echipă din 6 membri, dintre care 3 aveau studii superioare (1 cu studii biblioteconomice). Cheia activităţii îl constituia catalogul alfabetic şi sistematic de cărţi, un catalog pentru literatura periodică, mai târziu a fost creat şi catalogul sistematic pentru descrierea analitică a documentelor, fişiere tematice permanente şi temporare. La un număr de 4 053 de cititori în anul 1 968 difuzările de carte au ajuns la 70 923. 


În anul 1972 biblioteca se transferă untr-un nou local închriat în strada Negruzzi 1, mărindu-şi astfel suprafaţa până la 200 m2 contra unei plăti anuale de 303,97 rub. Fondul de documente (cărţi reviste) era deja în număr de 34 657. În anii 1975-1976 la compartimentul tipuri de documente au apărut şi altele noi ca documente de muzică tipărită (note muzicale) şi documente audio (înregistrări sonore), discuri de vinil. Spre sfârşitul anului 1978 documentele menţionate au ajuns la 11 141 şi respectiv 2 222 documente. Achiziţionarea acestora din urmă în cantităţi mari a determinat Direcţia de Cultură a oraşului să primească  decizia (1976) de a schimba statutul de funcţionare a bibliotecii, redenumind-o în filială publică muzical-teatrală din Sistemul Centralizat al Bibiliotecilor. Respectiv s-a decis o nouă completare a fondului din contul majorării nu a exemplarelor, ci a titlurilor. Biblioteca avea necesitate de literatură în domeniul teatrului, filmului, dramaturgiei, piese ale autorilor naţionali şi universali, culegeri repertuale, monografii despre personalităţi ale culturii, albume-seriale despre toate genurile artei. În anul 1978 fondul noii biblioteci îl constituia 27 310 documente, dintre care literatura domeniului artă şi sport era de 4499 la care s-au adăugat și  documentele de muzică tipărită împreună cu discurile de vinil, făcând în un număr de 17 862 de documente, adică circa 65% din numărul total. Documentele în limba română alcătuiau doar 6%. Biblioteca muzical-teatrală dispunea de sala de lectură cu o suprafaţă de 120 m2 şi sala abonament cu 80 m2. Colectivul de muncă îl alcătuiau 6 bibliotecari cu studii superioare, 3 din ei cu studii de specialitate. În total, fondul de documente în anul 1982 era de 47 997, literatura domeniului arte, educaţie fizică şi sport era de 27 734 (58%). Se observă o creştere considerabilă a fondului de documente, dat fiind faptul că în 1981 erau în număr de 25 500. Creşterea numerică şi a partiturilor muzicale de la 14 760 la 16 652 şi a discurilor de vinil de la 3 396 la 3 870 atestă o creștere sporită a interesului utilizatorilor faţă de specificul acestor colecţii. Perioada anilor 1976-1985 a cunoscut o intensă dezvoltare a tematicii de profil prin prestarea servicillor specializate şi a informaţiei generale din istoria artelor pentru specialişti, cadre didactice, studenţi şi elevi. Către începutul anului 1985 fondul bibliotecii a ajuns la 56 913 unități, fapt care făcea imposibilă aflarea ei în localul din strada Negruzzi. 

O nouă treaptă în activitatea instituţiei începe odată cu transferarea ei în sediul din strada Grădinilor 21, un imobil propriu, o clădire diferită de cele din jur, în două nivele, cu o suprafaţă de folosinţă de 546,7 m2, fapt confirmat de certificatulul eliberat de Biroul Informaţiei Tehnice din cadrul Ministerului gospodăriei comunale şi de locuinţe a RSSM din 21 iunie 1985. Fondul total de documente a bibliotecii la început de 1987 era de 58 928 unități, dintre care 3 115 în limba română. Din numărul total, 3 8716 (66%) documente îl constituiau domeniul arte, educaţie fizică şi sport. În dotarea tehnică s-au adăugat un televizor, electrofoane, un pick-up, centru muzical, filmoscoape, în total 11 unităţi, indiscutabil necesare în prestarea serviciilor specializate. Spaţiul de bibliotecă a fost conceput pentru o sală de lectură, sala abonament, secţia organizării şi păstrării fondurilor bibliotecii, sala pentru conferinţe, secţia informativ-bibliografică, secţia prelucrării şi completării literaturii, vestiarul. Fondul bibliotecii era deservit de o echipă formată din 7 bibliotecari, dintre care 4 cu studii superioare, 2 cu studii de specialitate şi 3 cu studii medii de specialitate. Trecerea la noul sistem de clasificare CZU şi la scrierea transliterată a făcut ca în perioada anilor '96-'97 a fost reclasificată toată literatura de artă, o parte din ea s-a introdus în baza de date şi practic au fost formate două cataloage noi: sistematic şi alfabetic de cărţi, paralel cu catalogul alfabetic de note, catalogul sistematic de note şi catalogul alfabetic de discuri. Cronica presei anilor '90 ne relatează despre activitatea Bibliotecii de Arte ca un centru important de informare, de lectură şi de cultură în viaţa capitalei. În cadrul programelor de activitate s-au lansat saloane ale muzicii, teatrului şi picturii. Biblioteca de Arte s-a confruntat în permanență cu o problemă majoră – lipsa  de carte nouă de profil în limba română, fapt care s-a resimțit în prestarea serviciilor continue și de calitate pentru grupurile țintă – studenți, elevi, cadre didactice. De exemplu, spre finele anului 1996 din lipsa documentelor solicitate difuzările au scăzut cu peste 3.000, respectiv și tendinţa de scădere Ia capitolul difuzări din domeniul artei cu până la  10%. Actualmente însă, tendința de recuperare a acestor pierderi se capătă din însăși tendința de retransformare a bibliotecii într-un centru modern, unde serviciile specializate capătă noi și noi aspecte. Important este faptul, ca distribuitorii de informații (în cazul dat, bibliotecarii) să capete abilități în utilizarea lor în beneficiul utilizatorilor.

sâmbătă, 20 august 2016

Новые исторические материалы о знатном роде бессарабских болгар – Увалиевых (III)

Larisa BARABAȘ,
                                               Şef oficiu, Filiala Hristo Botev
Часть III
                               3) Развалины усадьбы в селе Казанешты.                                                         
            В селе Казанешты есть остатки громадного дворца. В селе говорят, что это остатки усадьбы местного боярина. О судьбе этого боярина, на самом деле местного помещика и депутата Государственной Думы Российской империи, как и о судьбе самого дворца, известно очень мало.

Дворец депутата Государственной думы
            В Казанештах когда-то располагался громадный дворец о котором сегодня мало что известно.
В селе Казанешты сохранились остатки водонапорно-смотровой башни. Она была частью усадебного дворца - в конце
XIX, начале XX веков, одного из крупнейших в Российской империи.
            В Казанештах эту башню называют усадьбой боярина или боярским дворцом. Это все что осталось от громадного дворца построенного во второй половине XIX века местным боярином Штефаном Увалиу.
            О самом боярине, хоть он и был перед Первой мировой войной членом Государственной думы Российской империи, известно немного. Вроде бы он был болгарином и настоящее имя его Степан Увалов. Впрочем, сам боярин нас интересует мало. Мы упоминаем о нем, потому что именно он построил дворец в Казанештах. Казанешты - село в Теленештском районе республики Молдова. Стоит оно на реке Реут и известно тем, что здесь находится первая гидроцентраль - речная плотина, Молдовы. А вот о самой усадьбе известно мало. Часть территории бывшего дворца выглядит как неровно вспаханное зеленое поле, кое-где проглядывают остатки фундамента - необычного, полукруглого, из красного кирпича - и это все что вместе с башней напоминает о громадном здании в 99 комнат. Никто из местных жителей ничего конкретного о судьбе дворца рассказать не смог. Кто-то помнил, что в середине 60-х годов минувшего века сельчане растащили последние кирпичи, оставшийся на месте исчезнувшего сооружения. И больше ничего. Пожалуй, самую подробную информацию о судьбе дворца сообщил в своих мемуарах Алексей Гэинэ, физик, астрофизик, программист и переводчик, автор множества публицистических и научных работ, старший брат композитора и музыканта Валерия Гэинэ, лучшего советского рок-гитариста 80-х годов минувшего века. Оба брата Гэинэ родом из Казанешт.
            В своих воспоминаниях Алексей Гэинэ уделил внимание дворцу, который он помнит с конца 50-х, начала 60-х годов прошлого века. Но даже в те годы уже ходило три версии судьбы усадьбы Штефана Увалиу. То есть разрушение дворца обросло своего рода легендами. Их рассказывали казанештцы старшего поколения, помнившие 30-е и 40-е, военные годы.
            Итак, по первой версии, летом 1936 года наследник Штефана Увалиу продал ставший ему ненужный дворец двум румынским инженерам, которые разобрали комплекс на кирпичи. Если эта версия верна, то почему тогда не разобрали смотровую башню, которая до сих пор возвышается над Казанештами, напоминая недостроенную церковную колокольню?
            Вторая версия - дворец взорвали сразу после войны, возможно из-за острого дефицита кирпича, необходимого для послевоенного восстановления. А на месте дворца, выстроили до сих пор действующую школу-интернат.
            И, наконец, третья версия - дворец разбомбили во время войны, причем постарались обе воюющие стороны. В 1941 году в нескольких десятках метров от дворца, в сторону современной трассы Кишинев-Сороки, находится советский военный аэродром, на который несколько раз совершала налет немецкая авиация.
            А в 1944 году уже немцы и опять недалеко от дворца, организовали свой аэродром, который тяжело и много бомбили в августе месяце, когда шла Ясско-Кишиневская операция. Как пишет Алексей Гэинэ, пережившие авианалеты, вспоминали, что вся земля вокруг аэродрома была изрыта воронками авиабомб.Как бы там ни было, от дворца, построенного с боярским размахом, остался только осколок - смотровая башня из красного кирпича и смотровой площадкой в виде античного портика.
Жаль.

Surse bibliografice:

Авторы: Олег Таценко, Александр Димитров
(
http://turizm.lib.ru/t/tacenko_oleg_jur ... oret.shtml)
Фото:
 http://turizm.lib.ru/img/t/tacenko_oleg ... ch/dvoret/