miercuri, 20 iulie 2016

Admiterea 2016 la Ciclul II (Masterat)

În perioada 25 iulie – 1 august 2016, la Universitatea de Stat din Moldova va avea loc depunerea dosarelor pentru admiterea la studii superioare de Licenţă (Ciclul I) şi studii superioare de Masterat (Ciclul II) la domeniul de formare profesională Ştiinţe ale Informării.

Pentru admiterea 2016, la Ciclul I (Licenţă) şi la Ciclul II (Masterat), sunt prevăzute locuri la buget şi contract.
CICLUL II (MASTERAT)
Admiterea se va organiza la programul de master Managementul instituției infodocumentare
Informaţia despre program poate fi accesată AICI.
Admiterea la studiile superioare de masterat se realizează pentru absolvenţii Ciclului I, deţinători ai diplomelor de licenţă şi deţinătorii diplomelor de studii superioare.
Absolvenţii învăţământului superior, deţinători ai diplomelor de licenţă sau a diplomei echivalente, eliberate până în anul absolvirii primei promoţii de studenţi înscrişi în ciclul I, în conformitate cu prevederile art.27 al Legii învăţământului nr.547-XIII din 21 iulie 1995, au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii superioare de masterat în aceleaşi condiţii.
Pentru a afla despre actele necesare accesaţi AICI.

Informaţii suplimentare despre ADMITEREA 2016 puteţi afla accesând AICI.

Programul de lucru a Comisiei de Admitere Ciclul II, Masterat

Luni – Vineri: 0900-1700
Pauza de masa 1300-1400
Sâmbăta: 0900-1400
Blocul Central, str. Al.Mateevici 60


Informaţii de contact:
Republica Moldova,
or. Chişinău, str. A. Mateevici 60
Bloc Central, 225/C
tel. 022-577435, 022-577410

Admiterea 2016 la Ciclul I (Licenţă)

În perioada 25 iulie – 1 august 2016, la Universitatea de Stat din Moldova va avea loc depunerea dosarelor pentru admiterea la studii superioare de Licenţă (Ciclul I) şi studii superioare de Masterat (Ciclul II) la domeniul de formare profesională Ştiinţe ale Informării.
Pentru admiterea 2016, la Ciclul I (Licenţă) şi la Ciclul II (Masterat), sunt prevăzute locuri la buget şi contract.
CICLUL I (LICENŢĂ)
Admiterea se va organiza pentru următoarele specialităţi:
344.1 Biblioteconomie, Asistenţă Informaţională şi Arhivistică (secţia cu frecvenţă şi secţia cu frecvenţă redusă)
344.2 Tehnologia Comunicării în Domeniul Infodocumentar (secţia cu frecvenţă)
Informaţia despre specialităţi poate fi accesată AICI.
Ministerul Culturii al Republicii Moldova şi Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova încurajează personalul din biblioteci să depună dosarele pentru înmatriculare la studii superioare de specialitate. În mod deosebit sunt încurajaţi lucrătorii bibliotecilor din cadrul Sistemului Naţional de Biblioteci să depună dosarele la secţia cu frecvenţă redusă. În contextul participării bibliotecilor din Republica Moldova la Programul Novateca dobândirea de noi competenţe profesionale este destul de actuală.
Atenţionăm că studiile la secţia cu frecvenţă redusă sunt o modalitate de formare continuă, iar obţinerea diplomei de studii superioare de Licenţă la specialitatea Biblioteconomie, Asistenţă Informaţională şi Arhivistică oferă posibilităţi nu doar de perfecţionare profesională, dar, inclusiv, de obţinere a gradelor de calificare.
Pentru depunerea dosarelor la Ciclul I (Licenţă) candidaţii pot consulta Regulamentul de organizare şi desfăşurare a admiterii la studii superioare de Licenţă (ciclul I) în anul 2016
Pentru a afla despre actele necesare accesaţi AICI.
Atenţie: La cererea de înscriere la concurs se vor anexa copiile documentelor menţionate mai sus, avizate, în baza originalelor, de către Comisia de admitere.
În cazul în care candidatul la studii intenţionează să participe la concursul de admitere doar la Universitatea de Stat din Moldova la cererea de înscriere se anexează documentele în original.
Atenţionăm că pot depune dosarele doar candidaţii care au diplome de bacalaureat, diplome de studii medii de specialitate (colegii) şi diplome de studii superioare.


Informaţii suplimentare despre ADMITEREA 2016 puteţi afla accesând AICI.

Programul de lucru a Comisiei de Admitere Ciclul I, Licență
Luni – Vineri: 0900-1700
Pauza de masa 1300-1400
Sâmbăta: 0900-1400
Blocul de studii nr. 1, str. M.Kogălniceanu 65

 

Informaţii de contact:
Republica Moldova,
or. Chişinău, str. A. Mateevici 60
Bloc Central, 225/C
tel. 022-577435, 022-577410

vineri, 1 iulie 2016

Școala de coregrafie din Republica Moldova. Dansul popular

Anastasia Moldovanu, bibliotecar principal,
Filiala de Arte „T. Arghezi”

Școala Națională de Coregrafie din Republica Moldova are o istorie şi o tradiţie de peste 60 de ani. Conturul și necesitatea unei astfel școli de artă se profila pe măsura apariției și lansării din ce în ce mai intens a ansamblurilor de cântece și dans popular de pe lângă instituția Filarmonicii de Stat din Chișinău, un centru important al culturii din RSSM. În plină înflorire a ideologiei sovietice, prin tot ce se făcea atunci, era vizibilă tendința de a demonstra lumii întregi, că doctrina comunistă de egalitate între oameni este cea mai umană. Această situație impunea și o activitate corespunzătoare, pregătirea centralizată a cadrelor naționale pentru toate fostele republici sovietice în toate domeniile de activitate ale vieții. Tendința dată a existat în deosebi și la pregătirea cadrelor naționale profesioniste în artă și tot ce ține de acest domeniu vast – muzică, teatru, dans, arte plastice. Scopul scuză mijloacele, se proiecta formarea unei noi culturi în condițiile unui nou realism, cel socialist. Cu atît mai mult că în marile orașe rusești activau școli cu un valoros potențial intelectual și cu condiții esențiale de realizare, moștenite prin tradiție și generații din perioada culurii clasice rusești. La noi pregătirea cadrelor naționale pentru ansamblurile profesioniste prevedea selectarea copiilor moldoveni de prin orfelinatele orașelor Tiraspol, Bender, Chișinău care vădeu înclinații artistice. Studierea artei dansului clasic se făcea în școlile de coregrafie din Moscova și Leningrad (Sankt Peterburg). În rezultat a luat naștere trupa de balet în cadrul Teatrului Muzical-Dramatic de Stat „A.S. Pușkin”, redenumit din 1957 în Teatrul de Operă și Balet din RSSM.

Anul 1952 este considerat ca dată oficială a instituirii unei școli speciale naționale în domeniul coregrafiei. A fost cerința timpului, n-a apărut pe un teren gata pregătit, dar a fost rezultatul sacrificiului unui șir întreg de promotori ai valorilor ce formează ființa noastră națională. În primii ani de după război (1946-1947) grație inițiativei învățătorilor din Chișinău a fost deschis un sediu „Дом учителя” = „Casa învățătorului”, instituție care a activat până nu demult. Acolo era o arhivă și standuri de fotografii care povesteau, că prin anii '40 ai secolului trecut, un cuplu de familie,  Leonid şi Ludmila Leonardi, pedagogi exelenţi în domeniul coregrafiei – dans clasic, dans popular - împreună cu virtuozul concertmaistru Lilia Luri au fondat o secţie coregrafică, un studiou, unde copiii dansau după compoziţii muzicale din lumea basmelor. Acel studiou a pregătit prima promoţie  a secţiei coregrafice. Și dansatorii Ansamblului Național de Dansuri Populare „Joc” apărut ulterior, alături de cântăreții Capelei corale ”Doina” și veteranii Teatrului Național au pus în 1945 începutul reactivării unei culturi autentice, naționale, care însuma toate componentele de bază – muzica, teatrul, dansul, portul popular. Deschiderea pentru prima dată  în RSSM a unei secții coregrafice în cadrul tehnicumului Muzical „Ștefan Neaga” în anul 1952 a însemnat și debutul instruiri profesionale în școala de coregrafie. Copiii selectați din întreaga republică vor studia, vor deveni specialiști și vor constitui nucleul principal pentru ansamblurile profesionale, pentru trupa Teatrului Muzical-Dramatic de Stat și pentru Ansamblul de Dansuri Populare al Filarmonicii de Stat din Chișinău. După absolvirea ciclului primar – dansul popular, elevii urmau instruirea în ciclurile următoare, după care căpătau profesia de artiști de balet. Printre primele cadre didactice au fost maeștrii Rohman, Bromberg și Taracanov. În 1974 secția de Coregrafie este transferată la școala–internat de muzică „Eugen Coca”, iar din  1985 este reîntoarsă Școlii Muzicale ”Ștefan Neaga”. Din 1991 secția de coregrafie se transformă în Liceul Republican de Coregrafie, reorganizat mai apoi, în 2003, în  Colegiul Național de Coregrafie, care în acest an împlinește un sfert de veac de activitate. Școala este considerată printre cele mai prestigioase instituții de învățământ de profil din lume. Dovadă a celor spuse sunt cei 121 de laureați și diplomați ai diverselor concursuri internaționale de balet, 7 – Artiști ai Poporului, 25 – Artiști emeriți, 8 – Maeștri în Arte. Aceste merite se datorează în primul rînd corpului didactic alcătuit din renumiți coregrafi, cu experiență bogată în arta dansului, maeștri de balet de frunte din Republica Moldova, cu studii coregrafice speciale și superioare dobândite  la cele mai calificate școli de coregrafie – Academia de Dans din Sankt Peterburg și Academia de Artă Teatrală din Moscova. Astăzi absolvenții Colegiului constituie temelia organizațiilor și formațiunilor artistice de dans și balet din țară. Activitatea prodigioasă a colegiului este apreciată la nivel corespunzător. Cu suportul reprezențanțelor oficiale din domeniul educației și învățământului din Republica Moldova a fost editată cartea Colegiul Naţional de Coregrafie din Republica Moldova (2013), care prezintă veridic parcursul evoluţiei şcolii artistice de coregrafie naţională. Meritul deosebit al cărții constă în faptul, că nu s-a mers pe calea reiterării publicaţiilor anterioare, dar s-a apelat la subiecte mai puţin abordate, interviuri de suflet cu mulți dintre protagoniștii care au pus umărul la fondarea instituției, la întâmplări inedite, îmbinate cu date autobiografice şi interpretări pasionale sau experte în miracolul dansului. În volum se profilează portretele maeştrilor viguroşi, care au asigurat şi asigură elevilor studiile liceale şi medii de specialitate cu caracter aplicativ în domeniul coregrafiei.

La procesul de instruire în pregătirea cadrelor în arta dansului participă  prin diverse programe aplicative teoretico-practice și diferite instituții de învățământ de profil și organizații de cultură, artă și educație. Și  nu în ultimul rând, instruirea coregrafică la nivel coresponzător  este asigurată în cadrul instituțiilor de învățământ superior – Facultatea Teatru, Film și Dans  de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, și Facultatea de Pedagogie,  de la Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă”, la specialitatea Dans sportiv şi modern, Dans popular.

Traectoria în devenire a școlii de coregrafie în sistemul învățământului artistic național a fost lungă și anevoioasă din cauza lipsei instrumentelor de bază atât pentru profesori cât și pentru elevi, adică lipsa unui aparat informativ, metodic și de studiu, lipsa  literaturii de specialitate în limba vorbită de majoritatea populației, a băștinașilor și lipsa unui centru local de pregătire a cadrelor naționale. Predarea tehnicilor și a metodelor de instruire se făcea în limba rusă. Inițial, dar și pe parcursul a aproape două decenii practic nu erau disponibile sursele teoretico-metodice tematice de studiu în limba română, or istoria artei coregrafiei naționale, descrierea mișcărilor de bază ale dansului popular scenic, obligatoriu ca obiect de studiu în coregrafie, descrierea minuțioasă a fiecărei mișcări din diverse dansuri populare moldovenești – hora, sârba, bătuta, hostropîțul, polca, hangul etc., impunea scrierea și apariția acestora. Abia pe la începutul anilor ’70 a secolului trecut au fost editate într-un tiraj restrâns primele mici culegeri „Dansuri populare moldovenești” (1969), „Studiu coregrafic pentru amatori (1971)” și „Elementele mișcărilor dansului modovenesc” (1975) de autorul Mircea Mardari. După anul 2000 au început să apară deja studii și cercetări de referință, publicații despre veterani/personalități ale dansului național, însă numărul lor este insuficient pentru a satisface piața de solicitare.  În 2014 a apărut, în sfîrșit, un studiu monografic amplu în limba română, de acelați autor M. Mardari – Studiu coregrafic. Specialiștii o apreciază ca o primă lucrare bine determinată și structurată conform cerințelor clasice la specialitatea ”Dans clasic și popular”.  În bibliografia dansului popular poate să se regăsească și folclorul muzical,  fără de care dansul nu are loc. Aici sursele sunt din abundență, deoarece compozitorii moldoveni  pe parcursul a mai multor decenii aveau indicații să reflecte în operele lor folclorul popular, colhoznic. Și totuși, mulți dintre ei au știut să creeze opere de mare valoare, iar  diversitatea muzicii scrise pentru dansul popular este imensă.

Între numeroasele discipline artistice dansul popular constituie un reper al identităţii noastre. Pentru ca fiecare nouă generaţie de elevi şi studenţi să fie conectaţi la această variantă de expimare, este necesar să se cultive printre ei minunata artă a dansului, oferindu-le permanent posibilităţi de cunoaştere. În mediul oamenilor de creaţie, a coregrafilor din Republica Moldova a fost lansată iniţiativa ca, începând cu semestrul I al anului de studii 2016-2017, să fie introdusă în școli o nouă disciplină – „Dansul popular”.  Ideea a fost susţinută în cadrul Seminarului practic Folclorul coregrafic – bogăţia neamului, organizat de Uniunea Coregrafilor şi Centrul Republican pentru Copii şi Tineret „Artico”, desfășurat la Chişinău în perioada 11-14 februarie, la care au participat 75 de coregrafi din R. Moldova şi România. În acest sens participanţii la seminar au pregătit şi o scrisoare adresată  Guvernelor, Ministerelor Educaţiei şi Culturii. ...Considerăm că această disciplină educaţional-culturală trebuie să devină obligatorie deoarece, pe lângă dezvoltarea fizică armonioasă, ar contribui la păstrarea identității noastre culturale. Dansul popular este cartea de vizită a țării noastre. Nici o altă artă nu a reușit să ne reprezinte în lume atât de frumos și destoinic ca dansul popular. Aceasta ar da posibilitate actualei generaţii şi celor viitoare să se dezvolte multilateral din punct de vedere cultural, estetic, etic, moral şi spiritual, va educa patriotismul, dragostea de pământul natal, dragostea faţă de frumos. Altfel spus, se încearcă a definitiva principiile educaţiei artistic-estetice  ca ramură a ştiinţelor educaţiei şi un prim pas în acest plan îl constituie istoria cunoaşterii fenomenului de la originile sale atât în plan teoretic cât şi practic. Un merit deosebit în educația artistică a tinerei generații îi aparține dn. Antip Ţarălungă, preşedinte al Uniunii Coregrafilor din Republica Moldova, maestru-coregraf, conducator artistic al Ansamblului de dansuri populare "Comoara". Este un didacdt și autodidact cu multă experiență, a practicat activități profesionale în cadrul a numeroase ansambluri de dans popular în calitate de dansator, fondator, conducător și coregraf, în colectivele de dans popular în școli, licee, alte organizații de învățământ și asociații obșteși. În calitate de profesor la Institulul de Perfecționare a Cadrelor Didactice de pe lîngă Ministerul Învățamântului din Republica Moldova a abordat tema maiestria și arta dansului popular în procesul de formare continuă a cadrelor pedagogice.  Ce ține de formarea continuă personală A. Țarălungă a oținut calificarea de maestru profesionist în arta coregrafiei, specialitatea dans popular, urmând stagii și cursuri de formare în materie de conducere a secțiilor de coregrafie de nivel național, unional (Rusia, orașele Sankt Peterburg, Moscova, Klin) și european (orașele București, Budapesta). Temele abordate în cadrul acestor specializări  au fost „Cercetarea folclorului, valorificarea, păstrarea și promovarea lui” și „Valorificarea și promovarea folclorului ca știință”. Ca  cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Republicii Moldova a scris peste 80 de publicații - cărți, alcătuitor de cărți, recenzii, prefațări și comentarii, studii de cercetare în coregrafie. Din 2008 este Membru cu drepturi egale al Consiliului Internațional de Dans UNESCO, deținător al medaliilor de aur și Laureat al Festivalurilor Unionale din 1967, 1977, 1985, 1992, Maestru în Artă din 1996.

Surse:
Literatura și arta Moldovei. - [enc.]. - vol. 1. – Chișinău, 1985
Colegiul Național de Coregrafie. – Chișinău, 2013

Mardari, M. Studiu coregrafic. – Chișinău, 2014