miercuri, 29 iunie 2016

Binele şi răul în viziunea religiilor lumii

Tatiana Braicov,
Filiala „Onisifor Ghibu”

           Oamenii din întreaga lume au diferite standarde şi idei cu privire la ce este bine şi rău. Dacă ne putem accepta şi înţelege diferenţele, nu va mai exista nici o luptă şi nici omoruri crunte prin războaie ...
            Ştiaţi că, cele mai multe războaie sau conflicte au fost cauzate de neînţelegeri religioase? Conform statisticilor, 80% dintre războaie au fost determinate de neînţelegerile între religii.
            Pentru a rezolva conflictul între religii, cel mai bun mod este activitatea de cercetare şi de comparare a textelor religioase.
            În acest scop, a fost creată o colaborare cu 172 de instituţii din 85 de ţări, inclusiv Moldova
            Pe 28 iunie, în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a avut loc cea de-a treia întrunire organizată de Alianța Mondială pentru Pace a Religiilor. La conferinţă au fost invitaţi reprezentanţi ai fiecărei religii pentru a compara textele lor religioase și a ajunge, astfel, la mesajul pe care Creatorul încearcă să ni-l transmită.
            Tema conferinţei a fost: Binele şi Răul. Fiecare dintre liderii religioşi prezenţi au avut oportunitatea să spună care este viziunea religiei lor cu privire bine şi rău. Fiecare răspuns a fost argumentat cu referinţe la textele religioase esenţiale: Biblie, Coran, Tora, Veda.
            Pastorul Bisericii protestante, Adebayo Johnson, a afirmat că binele/ bunătatea este doar natura lui Dumnezeu, iar răul este natura diavolului. Astfel oamenii pot fi buni sau răi în concordanţă cu cine le este Tată: Dumnezeu sau diavolul.
            În Biblie, Ioan 8: 42 este scris: Isus le-a zis: „Daca ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi şi pe Mine, căci Eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu: n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis. Iubind-ul pe Isus şi iubind oamenii, putem confirma faptul că Tatăl nostru este Dumnezeu.
            Liderul religiei islamice, Imam Sergiu Sochirca, a afirmat că pentru a fi bun trebuie să ştii ce e bine şi ce e rău şi Dumnezeu ne explică ce e bine şi ce nu în Coran.
            Preotul hindus, Govinda Datta Dasa, susţine că religia hindusă învaţă că răul este ceea ce ne depărtează de Dumnezeu, răul ne testează credinţa, răbdarea.

            Ascultând răspunsurile diferitor lideri religioşi, am observat că principiul de bază rămâne acelaşi: Entitatea lui Dumnezeu reprezintă binele, când ne îndepărtăm de Dumnezeu suntem răi.

O săptămână cu Rucsacul de vacanţă la Biblioteca „Ovidius”

Liuba Ciobanu, șefa Filialei „Ovidius”


A  mai trecut deja o săptămână din preţioasa vacanţă de vară a copiilor. Cei care n-au plecat la bunei la ţară sau la taberele de prin locuri pitoreşti, în excursii, cu părinţii la munte sau mare, au găsit refugiu de arşiţa verii şi de plictiseală la bibliotecă. Aici, săptămâna împrejur, pentru copiii se organizează întâlniri cu scriitorii, cu persoane deosebite, se întreprind diferite activităţi, jocuri, lecturi, ateliere etc. Copiii fac coadă la jocurile de calculator, privesc filme de aventuri şi cu desene animate. Dar, nu abuzează de aceasta. Pentru inveteraţii dependenţi de jocuri la calculator, bibliotecarii au inventat condiţii speciale – nu se aşează la calculator până nu citesc şi povestesc ceva nou. Şi să ştiţi, că are efect.

Acum să trecem în revistă principalele activităţi ale săptămânii. După întâlnirile cu scriitorii Ianoş Ţurcanu şi Vlad Grecu, lunea, din   iunie s-au făcut lecturi. Copiii au citit împreună cartea „Bună ziua, mulţumesc, la revedere” de Gheorghe Gheorghiu. Apoi, au lecturat povestea „Şcoala aricilor”. Bineînţeles, au discutat mult. Şi-au împărtăşit impresiile şi au confecţionat „arici” din hârtie. Copiii s-au amuzat, s-au distrat.

Marţi, din „Rucsacul de vacanţă” copiii au învăţat noi tehnologii informaţionale. Bibliotecara Victoria Cebanu le-a făcut cunoştinţă  cu gadjetele noi de pe piaţa electronică. Este vorba de tableta pentru lecturi. Copii au primit informaţii practice cum să utilizeze tableta Android. Iar pentru a recapitula materialul însuşit, ei au jucat în „Ghici ce e”.

Miercuri, tradiţional, la „Ovidius” este ziua poveştilor. Copii au continuat ciclul de poveşti ruseşti cu basmul „Cocoş Laur cu creasta de aur”. După lectură, ei au desenat şi colorat eroii basmului. Au citit ghicitori şi s-au jucat în „Ce este de prisos”.

Joia, programul „Rucsacul de vacanţă” prevede jocuri cognitive. Participanţii au jucat în „Albinuţa”, „În drum spre casă” şi „Domino”. Iar duminică, de ziua creativităţii, Atelierul „Miracul”, condus de voluntara Olga Gori, a confecţionat cu copii o broşă din mărgele, numită semnificatv „Floare”.
Se vede că am schimbat reuşit ghiozdanul şcolar pe rucsacul vacanţei. Voi cum credeţi?






luni, 20 iunie 2016

Cine nu știe trecutul - nu știe nici viitorul

 Stela Moraru, Filiala  „I. Mangher”

Sub acest slogan a fost organizat un atelier de creaţie Viitorul Chişinăului în viziunea copiilor la Biblioteca „I. Mangher”, dirijat de Vasiluţa Vasilachi. Şi deoarece, peste o lună, la 17 iulie, se împlinesc 580 de ani de la prima menţiune documentară a Chişinăului, s-a  discutat şi despre unele momente istorice. Copii au aflat că arheologii au descoperit pe vatra actualului oraş aşezări umane care datează din epoca de piatră, adică 35-8 mii de ani î.Hr. Cea mai veche menţiune documentară datată de la 17 iulie 1436 şi semnată de domnitorii Moldovei, Ilie şi Ştefan, care au întărit lui Oancea-logofăt mai multe moşii drept răsplată pentru slujba credincioasă.

A doua menţiune documentară ține de 1466, fiind legată direct de un document emis de cancelaria Domnitorului Ştefan cel Mare, care a întărit „seliştea” Chişinăului după Vlaicu Pîrcălab, unchiul ilustrului domnitor. Şi viitorul oraş, pe atunci un sat nu prea mare, timp de mai bine de o sută de ani s-a aflat în posesia lui V.Pîrcălab, iar după moartea lui a trecut prin moştenire la nepoţi  şi strănepoţi. Dar anii trec şi aduc cu ei multe schimbări. Localitatea aşezată parcă special în calea drumurilor comerciale, creşte,dar se schimbă şi proprietarii. După 1576, stăpîn al Chişinăului devine boierul Drăguşi, iar de la el,  pe la 1616, trece în posesia lui Constantin Roşca, de la care la 1641, prin documentul semnat de domnitorul Vasile Lupu, trece sub stăpînirea Mănăstirii sf.Vineri din Iaşi, rămînînd în această situație pînă la înc. sec. XIX.
 
 Şi istoria evreilor în Moldova este interesantă, pentru că îşi lasă adînc amprenta în dezvoltarea Chişinăului de mai departe, care cunoaşte o înflorire anume activităţii economice desfăşurate de evrei. Fabricile, tipografiile, întreprinderile, în marea lor majoritate au fost iniţiate de evrei. Despre evrei pomeneşte şi Dimitrie  Cantemir în lucrarea sa „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”, care datează cu începutul sec.XVIII-lea.  Despre existenţa comunităţii evreieşti o dovedeşte „Statutul comunităţii funerare evreieşti din tîrguşorul Chişinău” din 1777. În 1812 a fost construită o sinagogă, în 1838 se deschide prima şcoală evreiască cu  profil larg. În afară de sinagogă s-au construit 28 de case de rugăciuni. O clădire impetuoasă din punct de vedere istoric a fost construită în 1913 -  Sinagoga Corală, care avea 1350 m.p. faţada era ornamentată cu un decor bogat, cu arc şi cornişă. La începuturi sinagoga servea drept casă de rugăciuni, apoi a devenit cea mai prestigioasă şi principală sinagogă din oraş. Pe timpurile puterii sovietice a fost reprofilată în teatru, care există şi astăzi, şi anume Teatrul Rus „A.P. Cehov”.


Iată, sub impresiile acestor evenimente, copiii  au reprezentat oraşul şi unele clădiri după  cum văd ei, cum ar dori să vadă acest oraş.

sâmbătă, 18 iunie 2016

Noi activităţi în Biblioteca „Onisifor Ghibu”

Dina Sicorschi
Bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”

             Biblioteca „Onisifor Ghibu” în parteneriat cu proiectul „SumTheatrum”  a  găzduit în curtea sa un şir de treninguri cu genericul: Cum teatrul ne ajută în viaţa de zi de zi.
            „SumTheatrum” este un proiect inedit, orientat spre tinerii cu vârsta cuprinsă între 13-18 ani, care doresc să-și valorifice creativitatea și artistismul. Proiectul „SumTheatrum”  susţine talentele noii generaţii şi determină tinerii să continue să se dezvolte şi să asimileze noi competenţe.
            Gala trening-urilor a început,  vineri, data de 10 iunie 2016, Biblioteca „Onisifor Ghibu”  a fost gazda  unei sesiuni de improvizare. Moderatoarea sesiunii, Daria Țînțar, i-a îndemnat pe participanți să intervină într-o suită de jocuri.    Suita a început cu jocurile de încredere: Trenuțul și Căderea. După aceasta au urmat jocurile de contact: Sculptorul și statuia și Bula de săpun. Apoi, tinerii au interpretat jocuri de dicție și voce, au recitat frământări de limbă (fiecare în parte și-n grup). Iar spre final, Tatiana (o tânără dintre cei prezenți) a povestit participanţilor despre mișcări scenice de bază. Tinerii au exersat mai multe exerciții de încălzire a vocii și câteva exerciții pentru o respirație corectă înainte de a intra în scenă.
Următorul trening a avut loc marţi, 14 iunie 2016 şi ca invitat de onoare a fost actriţa Corina Botnaru de la Teatrul „Eugeniu Ionesco”. Ea le-a propus participanţilor verii exerciţii, ce au menirea să-i ajute să se exprime mai uşor şi să aibă mai multă încredere în forţele proprii.
            Primul exerciţiu a fost unul de cunoaştere, care consta în modalitatea de a se privi între ei, apoi şi-au spus părerea ce au simţit pe parcursul cât au fost priviţi. A urmat gala jocurilor. Primul joc a fost unul de încălzire, succedat de mersul haotic prin spaţiu. Acesta a fost combinat cu mişcări şi mimici, tinerii imaginându-şi diferite momente (ploaia, mersul prin pădure, o zi toridă, nisipul fierbinte ş.a.). Jocul următor, la care au participat tinerii, a constatat ca prin imaginaţie / imaginar să transforme un obiect la întâmplare în alt ceva. Următorul joc a revenit în a se gândi la o culoare şi prin mişcări şi mimici s-o exprime, iar participanţii să ghicească despre ce este vorba. Tinerii au mai participat şi la alte jocuri propuse de moderatoare.
             La finele activităţii aceşti neobosiţii tineri cu perspectivă în arta dramatică au dialogat cu actriţa Teatrului „Eugeniu Ionesco” şi pe alte subiecte.
Vineri, 17 iunie 2016, în Sala Nuciferă a bibliotecii „Onisifor Ghibu” a avut loc cea de-a 3-a întâlnire a reprezentanților proiectului SumTheatrum, invitat lor special – Chirev Radu,  actor la Teatru „Eugen Ionesco”. Tema abordată de ei a fost – Arta actorului.
Chirev Radu le-a propus o serie de tehnici profesionale, aplicate de către actori în munca de creație, bazate pe conceptul memoriei emoționale pe care actorul o concentrează din interior, pentru a portretiza în scenă, emoțiile personajului.
Ei au exersat una din cele mai importante tehnici ale actoriei – Respirația.
„Respirația este un reflex necondițional al corpului uman. În actorie ca și la canto, însușirea unui control și implicit a unei tehnici de respirație adecvate este importantă, fără de care nu s-ar putea obține performanțe vocale. Ritmul, debutul verbal sau forța vocală sunt mijloace de exprimare în arta actorului, de aceea, o respirație naturală, cu care am fost și suntem obișnuiți, nu este suficientă” a menționat Chirev Radu.
Pe parcursul traning-ului, Radu Chirev a studiat modul în care tinerii au executat tehnicile propuse de el și la final i-a analizat pe fiecare-n parte, spunându-le unde mai trebuie să depună efort pentru o respirație corectă din punctul de vedere al actoriei. Apoi au exersat mai multe frământări de limbă, pentru ca ei să aibă o voce mai clară și o dicție pe măsură. 

             Suntem convinși că o societate mai frumoasă și mai prosperă poate fi proiectată și făurită de tineri creativi, cu viziuni inovatoare, care apreciază și răspândesc cultura.

vineri, 17 iunie 2016

Lansarea cărții: „Lecţia de politică" de Veaceslav Untilă

Cristina CATAN
Bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”

În ziua de 15 iunie 2016, la Biblioteca „Onisifor Ghibu”  a avut loc lansarea cărții –"Lecţia de politică", semnată  de Veaceslav Untilă.
Cu 60 de ani în urmă, la 15 iunie 1956 în satul Codreanca, raionul Străşeni, într-o familie de învăţători s-a născut domnul Veaceslav Untilă. El a absolvit Facultatea de Mecanică a Universităţii Tehnice din Chişinău în anul 1978 şi Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova în 1997.
În prezent este Deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Preşedinte al  Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică.
Cartea include, în ordine cronologică, începând cu anul 2011 și pînă ăn mai 2016, articolele publicate în ziarul TIMPUL. Cei care îi cunosc cărțile, nouă la număr, dar și cei care doresc să le afle abia acum s-au adunat în sala Bibliotecii „Onisifor Ghibu” pentru a vorbi despre noua carte, despre mesajul ei, despre explicarea și comentarea unor fenomene politice actuale.
Printre cei prezenți la eveniment au fost: Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Arcadie Suceveanu, Ion Purice, Iurie Chirinciuc, Grigore Belostecinic, colegi, prieteni și cititori ai Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.
Invitații au vorbit despre ideile promovate de către V. Untilă de-a lungul anilor. El pledează pentru integrarea europeană și își dorește ca aceasta să fie „susținută și promovată pe toate căile posibile, deoarece este unica alternativă serioasă de viitor pentru Republica Moldova.”(pag.200)
Scriitorul Arcadie Suceveanu, Președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru-fondator al PEN-Clubului din Moldova, a semnalat: „Adesea vorbesc în această sală, însă referințele mele țin astăzi de beletristica domnului Veaceslav Untilă”, lansând și o frumoasă comparație între Mihai Eminescu și Veaceslav Untilă, aducându-i în fața unor teme comune, pe care le-au abordat ambii. Domnul Suceveanu a mai remarcat că atuul lui Veaceslav Untilă este abordarea și analiza fenomenele politice din interiorul țării.
Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din R. Moldova, a reiterat că acest volum este ca o bună îndrumare pentru cei ce doresc să devină oameni politici.
Ion Purice, doctor în medicină, după lectura cărţii, a observat radiografii şi diagnoze referitoare la cele mai importante evenimente ce au marcat ţara noastră.
Iurie Chirinciuc, Ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a afirmat că V. Untilă l-a molipsit de boala de a scrie, dar el încă e departe de a avea un asemenea succes la fel ca al autorului volumului „Lecția de politică”.  Apoi a adăugat: „De-a lungul timpului a demonstrat în fața tuturor că are verticalitate și curaj. Este un om al cuvântului și un patriot cu renume. Mereu a luptat pentru promovarea ideilor naționale, a limbii române, dar și, a reîntregirii spațiului românesc. Dacă am avea 51 de deputați în Parlamentul Republicii Moldova la fel ca domnul Untilă, Unirea e ca și făcută”.
La rândul său , Ministrul Apărării Anatol Șalaru, l-a decorat pe V. Untilă cu medalia „Consolidarea Frăției de Arme” a Armatei Naționale, pentru contribuția meritorie la dezvoltarea relației de colaborare, devotament și dragoste fașă de Patrie, precum și alte merite deosebite.
Dorin Chirtoacă, primarul Oraşului Chişinău, a remarcat faptul că, deşi sunt de câţiva ani împreună în „familia politică”, domnul Untilă este un om cu experienţă şi mereu pozitiv, iar Mihai Ghimpu a semnalat faptul că Veaceslav Untilă nu a scăpat nici un eveniment important ce a avut loc  R. Moldova, pe care să nu-l descrie în volumul său,  susținând ideea că fiecare din noi are gânduri frumoase, logice, dar nu toţi reușesc să le întindă pe hîrtie, aşa cum o face domnul Untilă.
Nu au lipsit și sincerele mesaje de felicitare din partea celor prezenţi.

La finalul evenimentului, domnul Veaceslav Untilă a remarcat că cele descrise în ultimul volum, dar nu cel din urmă, sunt destul de importante şi că a încercat să dea soluţii pentru rezolvarea marcării lor. Domnul Untilă le-a mulţumit tuturor celor ce l-au susţinut în această zi deosebită pentru el.

Chișinăul în amintiri

                                                                          Lidia CÎSSA,
bibliotecar, Filiala „Hristo Botev”
           
       În data de 16 iunie, la Bibilioteca Hristo Botev" a avut loc discuția / dezbatere cu genericul Chișinăul în amintiri", dedicată jubileului a 580 ani de la prima atestare a orașului Chișinău. La activitate au participat copii de la Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri însoțiți de managerul Victoria Garabajiu.
            Orașul Chișinău, capitala Republicii Moldova, este amplasat pe șapte coline, în imediata vecinătate a rîului Bîc. Prima mențiune a Chișinăului datează în anul 1436, apoi într-un hrisov, emis de Ștefan cel Mare, cînd era vorba de o așezare de lîngă Bîc și în apropiere de fîntîna Albișoara. Dezvoltarea așezării va porni de la o neînsemnată alcătuire rurală, pomenită într-un act din 1576 ca un sat anume Chișinău, în ținutul Lăpușnei și cu mori în Bîcu". În sec.al XVII-lea calitatea de tîrg al așezării este atestată de domnitorul Dimitrie Cantemir. Cu timpul, Chișinăul se transformă într-un important centru de schimb, datorită faptului că avea funcția de loc de popas pe calea comercială Iași-Bender, exista artera navigabilă a Bîcului, avea poziția centrală în regiunea dintre Prut și Nistru. Chișinăul este pentru prima dată numit oraș în 1712. Mai tîrziu, extiderea lui în suprafață este rezultatul contopirii cu satele adiacente: Buiucani, Vovințeni, Hrușca, Mălina Mică, Muncești, Visterniceni, Schinoasa.
            Chișinăul este unul dintre puţinele oraşe al cărui nume n-a suportat nici un fel de schimbări în cursul unui rînd de veacuri. Etnologia cuvîntului a dat naștere la mai multe teorii. Cea mai aproape de adevăr ar fi părerea că cuvîntul Chișinău provine de la Keșene - ceea ce înseamnă în limba tătărească capelă pe mormînt", sau Keșen - schit, mănăstire". O altă părere veritabilă este că în regiunea codrului în Basarabia se găsesc cîteva sate cu nume ungurești. De exemplu, s. Ghidighiși de la Hedegeș, ceea ce înseamnă locul rece" (în romănă Recea), Orhei de la Orhely - cetate de pază", izvorul Burcut de la Borcut -  fîntîna de vin" ș.a. Este sigur că și numele de Chișinău cu sufixul-ău e de provenienţă maghiară, posibil de la Kisjeno(leno cel mic"), sau de la cuvintele Kezelvo, Keszen, Kiszinel.
            Astăzi Chișinăul este un important centru administrativ, economic și cultural. Oraşul este falnic, luminos și pare veșnic tînăr, datorită noilor construcţii moderne, frumoase ce se efectuează în abundenţă pe teritoriul acestuia. Însă istoria zbuciumată, conflictele de interese și-au depus amprentele, afectînd unele blocuri vechi cu semnificaţie istorică. Oamenii, în numele viitorului, pătrunși de sentimentul de datorie și de dragoste de patrie au știut să păstreze monumentele istorice ce ne amintesc în prezent de trecutul glorios al țării, de momentele de grea cumpănă, deoarece istoria nu poate fi învinsă.
            Adevărate monumente de artă sunt Muzeul Național de Arte Plastice (în trecut Gimnaziul de fete Dadiani"), Liceul Teoretic  „Gheoghe Asachi” (anii 60 ai sec. XIX, în trecut Gimnaziul de fete al Zemstvei), Arcul de Triumf (Porțile Sfinte), Muzeul Național de Istorie a Moldovei, clădirea actualei Primării, Muzeul de Arte, fosta reședință Hertz, Muzeul Orașului (Turnul de Apă) etc. Aceste clădiri și-au păstrat arhitectura, stilul caracteristice timpurilor cînd au fost create, fiind și parțial renovate. Fiecare din ele tăinuiește o istorie proprie.
            Trecutul istoric se regăsește de asemenea în frumoasele catedrale și biserici, ce se înalță sub bolta senină în toate sectoarele orașului: Nașterea Maicii Domnului" (Măzărache"), Sfinții Împărați Constantin și Elena" (Rîșcani"), Bunăvestirea", Sfîntul Panteleimon", Sfîntul Nicolae", Sfîntul Dumitru", Sfînta Teodora" etc.
            Nu au uitat oamenii nici de personalitățile istorice din Moldova, care și-au impus valoarea prin faptele sale mărețe, prin viața și creația sa, dedicate unei cauze mari - dezvoltării și prosperării Republicii Moldova, a economiei, artei, limbii și literaturii, luptei pentru independență și suveranitatea țării. Ei au ajuns a fi nemuritori,actualmente le poartă numele străzile orașului, diverse instituții de cultură. În cadrul discuției s-a povestit mai detaliat: despre gloriosul domn al Moldovei medievale, Ștefan cel Mare și Sfînt, el fiind una dintre cele mai valoroase personalități din istoria țării, statuia monumentală a căruia se înalță chiar în centrul orașului, iar numele lui îl poartă strada centrală a orașului, Parcul Central de Cultură și Odihnă; Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, numele căruia de asemenea îl poartă o stradă din oraș, două teatre - Teatrul  Dramatic Mihai Eminescu", Luceafărul"; strada Pușkin, ce poartă numele vestitului poet rus A. S. Pușkin, care a locuit o perioadă de timp în acest ținut, autorul poemului Țiganii" și altor opere inspirate de viața din Basarabia din acele timpuri; strada Grigore Vieru, numită astfel în cinstea poetului contemporan, unul dintre cei mai merituoși poeți din republică, care a depus un aport considerabil în dezvoltarea limbii și literaturii române, luptător neînfricat și neobosit pentru independența țării, pentru încadrarea ei în spațiul european, pentru un viitor mai decent al poporului nostru. Au fost remarcați de asemenea renumitul compozitor Eugeniu Doga, artistul poporului Nicolae Sulac, numele căruia îl poartă astăzi Palatul Național, artista poporului Maria Bieșu, numele căreia îl poartă cu onoare Teatrul Național de Operă și Balet ș.a. Toți acești oameni au dus faima țării noastre peste hotare.
            Vorbind despre Chișinăul contemporan, orașul nosrtu alb", a fost demonstrat filmul Orașul meu alb" cu cîntecul cu același nume interpretat de Sofia Rotaru, artistă emerită a Ucrainei și Rusiei, debutul muzical al căreia s-a produs aici în Moldova.

            Copiii au participat activ la discuție, au recitat poezii despre Chișinău, au povestit despre strada pe care locuiesc, despre vizitele sale la teatru, la bibliotecă, sălile de concerte, Piața Marii Adunări Naționale, la biserică. Toți au rămas satisfăcuți de activitate, exprimîndu-și dorința de a mai participa la diverse activități la bibliotecă în viitorul apropiat pentru a discuta și alte teme interesante și utile. 

joi, 16 iunie 2016

Poetul Mihai Eminescu – lecţie de cultivare a patriotismului

Lidia Grosu, Filiala „L. Rebreanu”

Biblioteca „Liviu Rebreanu”(director interimar Natalia Ghimpu), în colaborare cu Unitatea Militară 1001( responsabil căpitanul Lilia Popov) au organizat o manifestare culturală dedicată comemorării marelui Eminescu. Activitatea a avut loc în incinta Unităţii Militate 1001, cu participarea militarilor în termen ai unităţii menţionate, dar şi cu cea a invitaţilor speciali în componenţa: Lidia Grosu, poetă, (aflată şi pe post de moderatoare); Ghenadie Râbacov, profesor, şeful Catedrei Filologie Romanică „Petru Roşca”, ULIM; Nina Schiţco, poetă; Lucia Stegărescu, poetă, studentă la Facultatea de Litere a USM; Ina Neagu şi Cristina Ioxa, studente la ULIM; Sandu Aristin Cupcea, actor; dna Valentina Ţâra, filolog, bibliotecară.
În mesajul de salut al dnei Lilia Popov a fost menţionat despre utilitatea colaborării de-a lungul anilor dintre Biblioteca „Liviu Rebreanu” şi Unitatea Militară 1001, menţionând şi despre momentul considerat imperios de a-i avea periodic în preajmă pe scriitori, acei care îşi aduc aportul nemijlocit la educarea tinerei generaţii prin promovarea valorilor culturii naţionale.
Moderatoarea Lidia Grosu a exprimat bucuria de a vedea atâta lume frumoasă la această întâlnirie „cu spiritul  marelui Eminescu”, îndeosebi apreciind iniţiativele frumoase ale  comandamentului brigăzii militare respective ce ţin de cultivarea dragostei pentru valorile naţionale în mediul carabinierilor – o categorie de militari cu totul deosebită care au ce şi cum învăţa de la Mihai Eminescu. Autoarea a lecturat din creaţia proprie versuri  dedicate lui Eminescu, dar şi „Imnul carabinierilor”, un elogiu celor care sunt (sau pot fi?)model de cetăţean – aşa precum şi-ar fi dorit să-l vadă însuşi  Eminescu. Poeta i-a îndemnat pe tinerii ostaşi să-l redescopere, atât prin versuri, cât şi prin  publicistică, pe acel care a fost primul (înainte de Einştein!) cercetător fizician al vitezei luminii (poezia „La steaua”), aşadar descoperitor al teoriei relativităţii, dar şi pe acel care a fost intolerant faţă de politicile dure ale ruşilor, demascându-le intenţiile lor perfide de a transforma Basarabia într-o gubernie rusească, impusă să recunoască altă limbă decât cea română, alte tradiţii decât cele legate de naţionalul românesc, tototodată, exprimând în permanenţă ardoarea de a-şi vedea conaţionalii consolidaţi şi reîntregiţi inclusiv printr-o unică, frumoasă limbă românească coerent vorbită...
De tema dezvăluirii enigmei Eminescu este în special preocupat laboriosul filolog Ghenadie Râbacov, şeful Catedrei Filologie Romanică „Petru Roşca”, ULIM, prezentarea lucrării sale Eminescu, chintesență a românismului, elaborată în PowerPoint, fiind chiar o surpriză-unicat în mediul ostaşilor. Într-o formă laconică, dar atotcuprinzătoare a vieţii şi activităţii Luceafărului poeziei româneşti, autorul s-a axat îndeosebi pe deconspirarea minciunii denigratorilor marelui poet pe marginea dispariţiei lui fizice. Cu comentarii elocvente de  rigoare în baza propriilor analize ale operelor eminescologilor, dar şi a materialelor de arhivă, cercetătorul Ghenadie Râbacov, alegându-şi în calitate de prieten adevărul, vorba filosofului Ammonius Saccas, întru a respinge orice calomnie în adresa lui Eminescu, a insistat să fie auzit clar mesajul său în această zi de comemorare: Eminescu a fost asasinat! Aşadar, argumentele nu pot fi contestate, în continuare autorul subliniind următoarele: „Eminescu nu convenea cu ideile sale profunde, el trebuia paralizat, anihilat și oprit în a mai publica în ziarele vremii. Așa și s-a întâmplat: a fost otrăvit lent cu mercur sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, a fost umilit și zdrobit în toate felurile inimaginabile. În una din serile petrecute în spital, Eminescu scria:„Om din mine tot n-o să mai iasă. Prea sunt mulți aceia pe care i-am jignit spunând adevărul și, după cele petrecute, nu-mi rămâne decât să stau sfiicios într-un colț. Dacă mai înainte, voind să se apere, ziceau că sunt răutăcios și că exagerez, acum nu le va fi greu să mă prezinte drept un descreierat”. Vorba scriitorului Alexandru Vlahuță,„Într-o țară cu atâtea nulități politice triumfătoare un poet atât de mare și cinstit nu putea să moare decât într-un spital de nebun”.
La propunerea profesorului Ghenadie Râbacov, întru “recapitularea lecţiei Eminescu”, studenta Ina Neagu a anunţat o mică victorină de evaluare în baza informaţiei prezentate, fapt ce i-a mobilizat pe militari  să se concentreze maxim pentru a răspunde corect, mulţi dintre ei demonstrând că au însuşit lecţia la justa valoare.
Recitalul de autor al poetei Nina Schiţco a fost unul axat pe valori, pe calităţile de adevărat creştin, iar în confesiunea cu publicul prezent  a mărturisit că astfel de evenimente sunt semnificative şi binevenite în educarea în spiritul civic şi patriotic a tinerei generaţii, cei implicaţi nemijlocit fiind onoraţi să-l apere, întru a-l păstra mereu în preajmă, pe poetul naţional.
Vie mărturie că poezia este nemuritoare, că poezia este fenomenul artistic, arta care conduce prin toate anotimpurile spre primăvara sufletului încărcat de emoţii, actorul Sandu Aristin Cupcea, considerat „clopotar” al neamului, a recitat elogios din creaţia marelui Eminescu, subliniind îndeosebi că patriotismul este cel mai profund sentiment pe care l-a trăit poetul nemuritor şi pe care ni l-a lăsat moştenire prin toată opera sa.
Prezentând-o pe Lucia Stegărescu, studentă la Facultatea de Litere a Universităţii de Stata din Moldova, Lidia Grosu a menţionat că această talentată poetă s-a afirmat deja ca un spirit viu, înflăcărat, ea fiind unul dintre membrii activi ai organizaţiei „Tinerii Moldovei”. Or, cele două cărţi ale autoarei, editate la doar vârsta de 20 de ani, sunt vie mărturie că sentimentul de dragoste pentru neam, Ţară, limbă, istorie şi tradiţii este unul trăit cu intensitate de Lucia Stegărescu, fapt confirmat şi de versurile propuse spre audiţie publicului prezent la această manifestare.
Mai multe din versurile lui M. Eminescu au răsunat în lectura studentelor de la ULIM Ina Neagu şi Cristina Ioxa, dar şi a militarilor din sală, activi ca niciodată şi doritori de a-şi manifesta dragostea pentru poet. Au susţinut concursul cu „brio”: Victor Chirtoacă, Victor Cobasnean, Nicolae Sârghi, Ghenadie Stepanov, Iurie Griza, Pavel Danoi, Vasile Duplavă, Sorin Trofim, Sergiu Tărâţă, Constantin Rotari, pledând pentru frumuseţea versurilor: „La mijloc de codru des”, „Dorinţă”, „La steaua”, „Somnoroase păsărele”, „Lacul codrilor albaştri”, „Şi dacă”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „A ruginit şi frunza-n vii”, „Revedere”, „de-aş avea”, „Prin nopţi trecute”, „Luceafărul”...
Dna Valentina Ţâra a mulţumit efectivului în termen al Unităţii Militare 1001 pentru colaborare, îndemnându-i să vină la Biblioteca “Liviu Rebreanu” pentru a cunoaşte literatura naţională, dar şi cea universală.

În final, dna Lilia Popov a  mulţumit tuturor participanţilor, decernându-le invitaţilor speciali câte o diplomă din partea Departamentului Trupelor Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, semnată de colonel Nicolae Stamati, comandantul interimar al Unităţii Militare 1001.

Util: serviciu de convertare a documentelor

Cu acest serviciu, puteți fuziona mai multe JPG-imagini într-un singur fișier PDF pentru arhivare și mai ușor de expediere. Acest convertor asigură optimizarea automată și selectarea dimensiunii corecte pentru fiecare imagine, păstrând dimensiunea originală pixeli.

De asemenea se poate converta documentul din PDF în DOC. Mai multe informații:

marți, 14 iunie 2016

Cu rucsacul vacanței, ignorând ploaia, am venit la întâlnire la Biblioteca „Ovidius”. Biblioteca și noi

Ion Borș, cronicarul bibliotecii
Victoria Cebanu, sef serviciu, Filiala „Ovidius”


Ploaia nu este obstacol de a veni la bibliotecă. Ne-am convins de aceasta și la întâlnirea cu scriitorul Vlad Grecu, la care copiii de la tabăra cu sejur de la Gimnaziul 53 au venit după o ploiță bună chiar de dimineață, aducând cu ei soarele în rucsacul vacanței. Iar Vlad Grecu a scos din rucsacul său cartea „Morcovel”, o povestire despre peripețiile unui iepuraș în regatul ciupercilor, scrisă în 7 acțiuni.

Dar, până a discuta subiectul povestirii, scriitorul a prezentat expoziția de desene pentru carte „Morcovel în regatul ciupercilor”, picturi executate de autor (Or, Vlad Grecu în anii de școală, la Dubăsari, a absolvit școala primară de arte, compartimentul pictură) și expoziția de carte „Morcovelul lui Vlad Grecu în poenița cu ciuperci”

Apoi, au purces la lecturi. Au citit „Regatul ciupercilor”, una din cele 7 acțiuni. Au vorbit despre calitățile lui Morcovel, că e un iepuraș curajos, foarte curios și puțin naiv. Așa l-au caracterizat copiii. Povestitorul le-a povestit lucruri curioase despre ciuperci (când apar ciupercile, locurile lor preferate și cum am putea să deosebim o ciupearcă comestibilă și una otrăvitoare). Deci, împreună cu copiii au stabilit felurile de ciuperci și cum le cheamă. După care, micuții s-au interesat de viața scriitorului: când a scris prima carte; ar mai vrea să trăiască bucuria primei cărți; dacă scrie cărți și-n parc; îi plac animalele de casă și dacă are unul preferat; ce animale nu agrează; despre copilărie și poznele săvârșite; poetul sau scriitorul preferat; dacă ar dori să devină milionar.

Vlad Grecu le-a povestit despre copilăria și aventurile ei de pe Nistru. Despre primele poezii scrise în anii de școală. Despre poetul preferat Serghei Esenin ș.m.a.


La încheire, copiii au primit cărți cu autografe și gălăgioși au pozat cu scriitorul în fața bibliotecii. În cele din urmă, copiii și-au pus rucsacurile vacanței și au plecat în vară. Vacanța e în toi. Trăiască vacanța!!!

luni, 13 iunie 2016

START programului estival RUCSACUL DE VACANȚĂ


Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” dă start unui nou program estival RUCSACUL DE VACANȚĂ, care se va desfășura de la 13 iunie până la 14 august 2016.

Programul oferă o alternativă care vă poate condimenta zilele libere cu lecturi captivante, discuții aprinse, abilități IT, îndeletniciri pasionante, aventuri amuzante… Numai împreună cu noi veți simți bucuria lecturii, a jocurilor, a bunei dispoziții; aici veți putea da frâu liber creativității și inspirației.

În această perioadă veți avea posibilitatea să participați la următoarele activități: 

• Luni – ZIUA LECTURII: Citim în voce (proză, poezie, dramaturgie, texte de cultură generală etc.);
• Marţi – ZIUA TEHNOLOGIEI INFORMAȚIEI: Învăţăm tehnologiile informaționale (instruiri în utilizarea aplicațiilor, crearea poveștilor digitale, ABC-ul calculatorului etc.);
• Miercuri – ZIUA CREATIVITĂŢII: Formăm/dezvoltăm deprinderi şi abilităţi (ateliere de: pictură, literatură, dans, muzică, hand-made, croșetare, reciclare; bune maniere, culinărie, make-up etc.);
• Joi – ZIUA PROVOCĂRILOR: O carte pe masă (discuţii/dezbateri în baza cărţilor citite, ecranizate);
• Duminică – ZIUA JOCURILOR: Stimulăm imaginaţia şi gândirea logică (jocuri de societate, jocuri pe calculator, şah, dame, integrame, puzzle etc.).

De asemenea, pe parcursul Programului filialele vor mai organiza: Ora confesiunii. Recomandări literare (întâlniri cu personalităţi din diverse domenii care să propună unul sau mai multe titluri de carte; se înregistrează video, se postează şi se distribuie pe medii sociale; înregistrarea să fie obligatoriu din bibliotecă); Ora expertului (relatări de succes ale specialiştilor din diverse profesii: vânzători, frizeri, medici, economişti, psihologi, jurişti, instructor de fitness etc.); Ora limbii străine; Ora experienţelor practice (aplicarea cunoștințelor în diverse domenii).

Vă așteptăm cu drag pentru a petrece o vacanță cât mai plăcută. 

Start la înscrieri – în toate filialele BM (http://hasdeu.md/filiale/)! Mai multe despre evenimente găsiți pe www.hasdeu.md

vineri, 10 iunie 2016

Rucsacul vacanţei şi Ianoş Ţurcanu au ajuns la Biblioteca „Ovidius”

Ion Borş, cronicarul Filialei „Ovidius”
 Viorica Moraru, bibliotecar principal, Filiala „Ovidius”



Am intrat în vară şi copiii de la tabăra cu sejur a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” şi-au pus rucsacurile şi au pornit la drum. Nu, nu  este vorba de un drum de călătorie, ci de unul bine cunoscut. Cel ce duce spre Biblioteca de Cartier „Ovidius”, din şoseaua Hânceşti, unde le-a dat întâlnire poetul Ianoş Ţurcanu. Acest scriitor este cel mai fidel Bibliotecii „Ovidius”. El s-a întâlnit cu utilizatorii acestei Împărații de la crearea ei. Adică de peste 22 de ani. Atunci, la începuturi, a fondat Cenaclul „Ovidius”, a lansat numeroase cărţi şi a organizat şi mai multe întâlniri cu micii cititori din liceele, gimnaziile şi grădiniţele sectorului Centru al capitalei. Nu zicem, este un bun prieten şi al altor biblioteci din Chişinău şi chiar din întreaga ţară, dar la „Ovidius” este „omul casei”.

Şi la 9 iunie, în timp de vacanţă, la Biblioteca din șoseaua Hâncești a avut loc întâlnirea elevilor clasei întâi de la tabăra cu sejur a Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” cu poetul Ianoș Țurcanu, în cadrul Programului „Rucsacul   vacanței”.
- Dacă mult timp nu mă întâlnesc cu copiii din acest cartier, simt că-mi lipsesc.
Ianoș Țurcanu a scos din sacul său de campanie cărţile sale mai noi, şi din cele îndrăgite pe parcursul anilor şi, împreună cu bibliotecarele, le-a prezentat în expoziția de carte „O Coca-cola de la Ianoş Ţurcanu”(?).

Expoziţia s-a dovedit destul de practică şi mai târziu o să vă spunem de ce. La începutul întâlnirii, scriitorul le-a vorbit despre marea sărbătoare a zilei – Înălţarea Domnului spre Ceruri – sărbătorită de întreaga lume creştină. Apoi, a povestit despre întâlnirile cu semenii lor, care au avut loc pe parcursul acestui an. Le-a vorbit despre întâlnirile şi cu copiii din România și Italia. Liceenii au recitat din versurile poetului invitat la întâlnire (este, de fapt, o tradiţie, un gest de respect faţă de invitat). Copiii şi-au amintit de greierașul cofetar, de poeziile „La vara cu cireșe” și „Motanul navigator”, iar când bagajul de cunoștințe se cam golise, o fetiță a citit şi fabula „Greierașul și furnica” de Alexandru Donici. Am zis „şi-au amintit” şi ne-am amintit de utilitatea expoziţiei de carte, or, copiii aflându-se în vacanţă, adică degajaţi, mai uitau câte un rând de poezie şi, imediat, luau cartea expusă. A urmat o prezentare de carte - „Un elefant în vagonul-restaurant” – premiată la Iaşi, și le-a citit poeziile „Parfumerie în câmpie”, „Cărășeii” și „Coca-Cola pentru Nola”, din cartea cu acest nume.
 
A urmat o cascadă de întrebări. Copiii s-au interesat: cum a fost prima zi de școală a lui Ianoș Țurcanu; Dacă a primit papară în copilărie; Cât de mult citea; Când a decis să se facă poet; Despre anii de studenție; Despre prima carte editată; Despre familie (copiii și nepoței); Despre prieteni; Despre flori; Despre ultimul sunet la școală; Ce salariu primește și multe-multe altele.

Ianoș Țurcanu le-a povestit despre cartea preferată – Biblia, și le-a răspuns copiilor la întrebarea „Câte cărți a citit?”, răspunzându-le retoric „Dar câte stele sunt pe cer? Oare s-a încumetat cineva să le numere? 

Vacanța continuă. Din rucsacul fermecat, bibliotecarele mai scot câte o carte interesantă, organizează întâlniri cu scriitorii îndrăgiți. Bunăoară, săptămâna viitoare, la copiii de la altă tabără din cartier, va veni scriitorul Vlad Grecu, care le va descoperi tainele pădurilor de după ploaie, îi va introduce în lumea fascinantă a ciupercilor.


Aşa că, atât cât suntem în vacanţă, să nu ne despărțim de rucsacuri. Ne prinde bine.