joi, 30 aprilie 2015

Identitatea Națională și Tradițiile Păstrate

Doina Spătaru
Șef oficiu, Filiala „Ștefan cel Mare”

„Când mă aflu în Italia mă simt milanez,
Când mă aflu în Europa mă simt italian,
iar când mă aflu în America mă simt european".
(Umberto Eco)


Atunci când vorbim de identitate culturală, ne gândim îndeosebi la limbă, patrimoniu cultural, cultură, la tradiţii și la religie.  Identitatea naţională reprezintă un ansamblu de date şi trăsături prin care se individualizează o persoană. Identitatea persoanei este influenţată major şi de relaţiile acesteia cu cei din jur.  Identitatea naţională se poate defini  ca reprezentând o caracteristică dominantă a membrilor unei naţiuni, pe baza unităţii de : teritoriu, limbă, obiceiuri și tradiții, viață economică.  Identitatea naţională este legată de patriotism, ca sentiment de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor. Şi aceasta face  ca, de exemplu, apărarea teritoriului, să fie o posibilă expresie a fidelităţii faţă de patrie, sinonimă cu apărarea identităţii naţionale. Încălcarea teritoriului conduce la conflicte, uneori dramatice prin posibilele consecinţe. De asemenea, lupta pentru identitatea naţională a reprezentat o idee forţă, urmărită de diferite popoare, în momentele istorice ale constituirii lor ca naţiuni. lupta acestora ca şi ideea pentru care luptau erau legate de un profund sentiment patriotic. Mândria și conștiința naţională se manifestă în obiceiuri și tradiţii, în portul și arta populară, în culorile naționale, în muzica marilor compozitori români precum și în cea tradițională, în operele marilor scriitori și poeți ai poporului nostru. Limba, cultura, istoria, tradițiile unui stat european sunt parte a patrimoniului cultural european și universal și sunt protejate și promovate prin diverse programe și proiecte europene. Republica Moldova va avea întotdeauna valorile și tradițiile proprii și nu va renunța niciodată la ele. Studiul tradițiilor populare, cunoașterea și conservarea valorilor identitare, stimularea interesului tinerilor pentru aceste valori, cultivarea aptitudinilor lor artistice sau meșteșugărești ar putea contribui mult la dezvoltarea personalității umane, la spiritualizarea și socializarea tinerilor, la găsirea unui sens al vieţii, a unei motivații existenţiale, de care adeseori sunt lipsiți. Într-un cuvânt, putem spune că patrimoniul valorilor identitare românești poate constitui, pentru societatea actuală, o alternativă educațională, artistică, economică, cu un potențial deloc neglijabil, o alternativă și o soluție a unora dintre dilemele, căutările și neîmplinirile contemporane.  În spațiul european, Republica Moldova își va afirma cu tărie identitatea națională și își va promova cu mândrie cultura și valorile religioase. Identitatea europeană înseamnă, în același timp, conștiința unei diversități și multicultarismul, un spaţiu în care filonul naţional se poate manifesta firesc, în care fiecare spiritualitate îmbogățește patrimoniul european.

miercuri, 29 aprilie 2015

O întîlnire cu maestrul Andrei Burac la Biblioteca „Alexandru Donici”

Vera Goldman,
                                Filiala  Alexandru Donici”
        
 Autor al mai multor scenarii de filme și piese de teatru (Moartea de după prînz; Primăvara în doi, Fîntîna Anghelinei, Spovedania etc.) puse în scenă în Republica Moldova și în alte țări, Andrei Burac scrie serialul „Mărturiile calvarului” – un serial din șapte piese radiofonice, care în anul 1996 au fost  montate la Radio Moldova.

       Aproape de două decenii  aceste piese radiofonice, ce descriu și redau atît de profund și de viu calvarul  răstignirii lui Isus Hristos, se  difuzează  în fiecare an la Radio Moldova, în Săptămîna Patimilor. Sunt șapte piese ce au puterea de a transcedenta și de a te face să trăiești spiritual acele vremuri cruciale pentru omenire – evenimente importante care au schimbat lumea.  Și,  întrucît tinerii sunt cei care au nevoie de îndrumare, uneori de elucidare a unor aspecte existențiale, am organizat la Biblioteca „Alexandru Donici” o întîlnire cu scriitorul Andrei Burac,  în cadrul căreia a avut loc o discuție asupra operei autorului.
       La activitate au participat elevi de la două instituții de învățămînt din Chișinău: Liceul Teoretic „Ion Creangă” și Gimnaziul Teatral „I.L. Caragiale”, care după ce au ascultat  piesele „Mărturiile calvarului”, în cadrul orelor de limbă și literatură română, au dorit să cunoască mai îndeaproape autorul acestor piese. Copiii au fost profund impresionați de cultura şi originalitatea care cu certitudine puteau fi sesizate pe parcursul dialogului dintre generaţii susţinut de distinsul scriitor.

       Datorită atît creaţiei literare, cît şi activităţii culturale, Andrei Burac a obținut numeroase  premii importante: Premiul pentru poezie al USM (1998), Premiul UNESCO – Pentru propagarea Binelui şi a Culturii (2002), Premiul de Excelenţă pentru contribuţia la dezvoltarea dramaturgiei naţionale, este deţinător al medaliei „Mihai Eminescu”, precum şi multe alte aprecieri.

marți, 28 aprilie 2015

Şi criticii literari scriu poezie bună

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, Filiala „Onisifor Ghibu”


 Recent a avut loc lansarea volumului de versuri „imun la naupatie…” de Vitalie Răileanu. Volumul a fost editat în prestigioasa colecţie „Opera Omnia”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2014.
 Lansarea a avut loc în cadrul Cenaclului literar-artistic „Oraşul pierdut intre cărți”, ce îşi ţine şedinţele la  Filiala „Ştefan cel Mare”, moderat de scriitorul Nicolae Spătaru, care a mulţumit din start autorului, criticului şi cercetătorului literar Vitalie Răileanu pentru acceptarea de a participa la o discuţie asupra acestui volum de versuri, menţionând că nu e neapărat să fii critic literar ca să scrii o carte de poezie. Vitalie Răileanu ne-a uimit pe toţi cu această tematică marină a versurilor sale, mai puţin întâlnită la noi, prin stilul său original, deloc imitat şi probabil, o carte care surprinde şi prin structură. Important este ca să continuă această deosebită formulă poetică – numită poezie marinistă, precum afirmă prefaţatorul volumului, poetul Grigore Chiper, – a mai remarcat Nicolae Spătaru.
Pentru început, poetul Vitalie Răileanu a venit cu unele confesiuni: m-am pierdut deseori printre cărțile citite, poeziile mele au fost altfel, decât cele obișnuite, chiar de la începutul scrierii lor. Mult timp le-a ținut în sertare: poetul Nicolae Esinencu l-a încurajat să le publice, iar maestrul Vladimir Beşleagă i-a spus că e mai mult poet decât critic, după ce a citit unele din ele. Consideră că scrie o poezie liberă, nu a ținut să o incoreseteze în teme anume. Apoi ne citește versuri noi, abia scrise pe foi A4. Se lipesc  în memorie și dăinuie, pentru un timp mai mult decât rostirea lor, unele gânduri expuse de eroul liric al acestor versuri: Eu palpitez dizolvându-mă în amintiri; Eu voi înota spre furtună; Corăbiile mari și marinarii obosiți nu pot adormi; Sunt însinguratul creat de tine...
Toți ați simțit marea și valul? – a ținut să întrebe Nicolae Spătaru. Răspunsul afirmativ se citea în ochii și pe chipurile celor prezenți.
Scriitorul Nicolae Rusu, a recunoscut că această carte – imun la naupatie… –  l-a făcut curios să o citească, prin însăşi titlul ei. Citind aceste versuri, despre mare, se trezesc amintiri despre lecturile de cândva ale cărților despre călătorii peste ape tulburi, despre pirați etc. Intrigantă este și împărţirea volumului în două părți, iarăși în termeni marinărești: partea I – tribord, partea a II-a – babord. La finele lecturii pot fi deduse trei direcții / teme ale expunerii gândurilor de către autor: furtună, confesiuni, singurătate. Cunoscutul scriitor a accentuat că în partea a doua a volumului, apare un nou motiv – căutarea persoanei iubite…
Scriitorul Vladimir Beșleagă a făcut cunoscut celor prezenți autograful lăsat de autor pe cartea dăruită, în care îi aduce mulțumiri pentru că l-a catalizat la editarea acestor versuri. Se mândrește cu acest fapt, deoarece este o carte cu versuri fine, delicate, de o subtilitate fantastică.  Maestrul crede că versurile trebuie citite  / gustate în tăcere, în singurătate, iar prin aceste lecturi trăiesc / există și poeții care le-au scris.
imun la naupatie… este o carte care ne învață altfel a gândi, consideră scriitorul Andrei Burac. O carte, lectura căreia i-a zguduit sufletul, amintindu-i de visurile din copilărie – de a simți largul existenței omului, și prin călătorii, de asemenea. Și autorul, se simte, nu uită dorurile, visurile sale. Poezia lui este o poezie gândită, citită, adică bazată pe lecturi de calitate. Autorul coboară adânc în ceea ce scrie.
O analiză literară profundă și argumentată a prezentat Ivan Pilkin, profesor al Universității de Stat din Moldova. Este o carte-confesiune a unei experiențe trăite / asumate. La finele lecturii se conturează un portret al personajului liric ce oscilează mereu – fie așteaptă, fie caută. Marea este o stihie primordială, abordată de autor în  creația sa  poetică, iar conform învățăturilor lui Freud marea demonstrează / simbolizează atitudinea omului față de viață. La părerea sa imun la naupatie… ar simboliza imun la oscilările vieții. Marea este și un motiv puternic ancorat în viziunile  / esteticul romantismului. În versurile din acest volum, scrise pe un ton confesiv, se resimte căutarea unui Absolut, a Divinității, se pare că autorul are predilecție pentru mit.
„În versurile din acest volum se simte o compasiune a eroului liric față de tristețea mării”, – au fost impresiile de lectură ale scriitoarei Silvia Caloianu.
Originale gânduri și întrebări aduce lectura acestor poeme ale unor plecări și ale unor reveniri, a conchis scriitorul Dumitru Crudu, directorul Bibliotecii „Ștefan cel Mare”. Se caută ce? Tinerețea pierdută, care este ca un fum de asupra livezii îngheţate și rămânem doar cu amintirile? În viziunea sa, poetul Vitalie Răileanu a dăruit cititorilor un volum de poezii existențialiste, în care sunt prezentate emoţiile eroului liric pe un vas al vieții personale.
Cu unele amintiri din vremea studenției, a venit în fața celor prezenți Maria Pilchin, profesoară a USM. Anume l-a îndemnul și cu încurajarea din partea profesorului său de literatură română, Vitalie Răileanu, a început să studieze literatura mai aprofundat și să-și expună primele gânduri proprii, în cadrul unor  conferințe studențești. Iniţiata impresie a lecturii poeziilor din cartea lansată, a fost descoperirea unui alt Vitalie Răileanu, care mult timp a ascuns poetul din el.  Dar iată că s-a hotărât, totuși, să scoată la lumina tiparului această carte curajoasă, iar în versurile incluse aici personajul liric  este  un om înțelept, care reprezintă, de fapt, un alter ego al autorului. Este o carte-monografie a unei teme, tema mării, iar fiecare poem poate fi pictat, astfel avem și o carte picturală.
A căzut întru totul de acord cu antevorbitorii și scriitoarea Călina Tifan, menționând surpriza de a citi o carte de versuri a unui critic literar, deoarece ei, criticii literari,  sunt mai întâi teoreticieni ai creației literare.
Tânărul actor, poet şi interpret Artiom Oleacu, a venit cu un recital al versurilor din cartea lansată.

La finele activității publicul a avut iarăși plăcerea de a fi printre primii ascultători / admiratori ale unor noi versuri semnate de poetul Vitale Răileanu. Versuri scrise pe foi A4, care, sperăm noi, nu vor mai rătăci mult timp, stinghere, în sertare, regăsind cât mai curând calea spre lumina tiparului, dar şi calea spre cititorul său.

luni, 27 aprilie 2015

Biblioteca „Onisifor Ghibu” – gazdă primitoare a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XIX-a

Tatiana Paşcan, bibliotecar, Filiala „O. Ghibu”
         
        Biblioteca „Onisifor Ghibu” continuă să fie gazda Salonului Internaţional de Carte pentru  Copiii şi Tineret. Pe data de 23.04.2015 s-a deschis cea de-a XIX-a ediție, în cadrul căreia la Filiala „O. Ghibu” au fost lansate mai multe cărţi ale Editurilor din Republica Moldova şi România.
          Partenerii acestui eveniment au fost: Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Uniunea Scriitorilor din România şi Editurile din Republica Moldova şi România: Editura „Doxologia”, Iaşi; Editura „Grafema Libris”, Chişinău; Editura „Danaster”, Iaşi; Editura „Pontos”, Chişinău; „Tipo Moldova”, Iaşi şi Editura „Gens Latina”, Alba Iulia.
          Deschiderea evenimentului a fost realizată de directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, cercetătorul şi  criticul literar Vitalie Răileanu, care a fost şi moderatorul acestei manifestări. Vitalie Răileanu a accentuat importanţa lecturilor în general şi, în special, a cărţilor lansate la această ediţie, susţinând că ele vor contribui, fără îndoială, la formarea personalităţii celor ce le vor citi.
          Directorul Editurii „Doxologia”, Cătălin Jeckel a prezentat o serie de cărţi ale Monahiei Siluana Vlad, ale cărei opere „trădează” autenticitatea trăirii ei în ascultare de Dumnezeu. Cărţile Monahiei Siluana Vlad au un filon religios, abordând teme profunde, spirituale. Lucrarea Unde-ţi este bucuria, omul lui Dumnezeu?, este un dialog despre suferinţă şi bucurie, dragoste creştinească şi eros, adevăr şi minciună. Autoarea ne aminteşte că am fost creaţi fiinţe verticale, după chipul lui Dumnezeu,  de aceea suntem chemaţi să fim integri.
          În cartea Scrisori către părinţi, Monahia Siluana Vlad spune „Cât de trişti sunt oamenii care n-au primit Vestea că suntem fii ai Tatălui Ceresc (…) Să verificaţi  adevărul acesta, ne îndeamnă autoarea, Dumnezeu este tatăl nostru şi ne iubeşte”. Alte cărţi ale Monahiei Siluana Vlad sunt: Sparge tăcerea: Adevăruri despre care nu vorbim, Trupul omului – potir al Trupului Domnului, Deschide cerul cu lucrul mărunt, Gânduri din încredinţare ş.a. „Doxologia” este o editură religioasă şi toate aceste lucrări se tipăresc cu multă rugăciune, afirmă Cătălin Jeckel.
          În cadrul acestui eveniment au fost lansate şi câteva cărţi de la Editura „Danaster”, printre care şi Cavalerii cnezatului de vale, al cărei autor – Ion Muscalu, a fost prezent la manifestare.
          Profesorul Constantin Parascan – consilierul Editurii „Danaster”, dar şi prefaţatorul cărţii Cavalerii cnezatului de vale a afirmat că Ion Muscalu este un om şi scriitor deosebit, care, prin muncă asidue, a reuşit să editeze mai mult de 15 cărţi. „Volumul Cavalerii cnezatului de vale oferă portretele unor personalităţi exponenţiale ale culturii române (Miron Barnovschi Movilă Voevod, Amfilohie Hotinul, Hurmuzăkeştii, Ion I. Onu, ş.a.) şi deschide „fereastra” altor făpturi româneşti, pentru a retrăi artistic şi rafinat istoria eroică a neamului românesc”, a mai afirmat vorbitorul Constantin Parascan.
          Cercetătorul şi  criticul literar Vitalie Răileanu a prezentat volumul de poezii Omul mării revine scris de Ianoş Ţurcanu şi editat la Editura „Grafema Libris”, Chişinău. „Cartea Omul mării revine mi-a făcut o noapte albă, se confesează  criticul literar. Am lecturat poeziile cu o deosebită plăcere pentru că sunt şi eu ataşat mării. Versurile lui Ianoş Ţurcanu ademenesc cititorul şi îl fac cu mult mai bun. Descoperim în fiecare poezie un scriitor dedicat creaţiei şi mării, citez: „Mă-ntorc la tine iar şi iar mare albastră/ Cum se întoarce valul tău, veşnic la mal” (Vitalie Răileanu).
         
Poetul, prozatorul, eseistul şi dramaturgul Iulian Filip a confirmat că Ianoş Ţurcanu este un poet care a reuşit să decodifice semnele mării. Pentru că marea, dacă ştii să o „citeşti”, are toate semnele eternităţii, în care îţi poţi cunoaşte şi timpul tău limitat.

          Victoria Fonari, critic literar, doctor în filologie şi poetă, ne-a făcut cunoscută o frumoasă antologie de poezie Din lirica feminină a Basarabiei, editată la Editura „Gens Latina”. În cel de-al doilea volum al antologiei, poeta se bucură să fie prezentată, publicându-i-se câteva poezii: Fizica esoterică, Iubirea, Minimalistă, În suspansul literei S ş.a.
          Totodată Victoria Fonari a prezentat şi creaţia artistcă a unei alte poete – Nina Slutu-Soruceanu, despre versurile căreia, incluse în volumul Catedrala, editat la Editura „Tipo Moldova” a spus că au rolul de a eterniza frumosul şi de a ne provoca la visare: „Mă rog pentru cel mai umil păcătos/ (…) Să-i dea Domnul un vis frumos”. Simbolurile universului artistic al Ninei Slutu-Soruceanu: lăstunii, catedrala, zborul oferă o dinamică de verticalitate poeziei sale.
          Criticul literar, Ion Ciocanu a sintetizat valoarea artistică a versurilor lui Ion Anton incluse în volumul Anotimpurile clipei. În prefaţa acestei cărţi, Ion Ciocanu îl numeşte pe poet „cutezător şi original”.

          O atmosferă de bună dispoziţie a fost creată şi de interpreta Ancuţa Dragu de la Biserica „Sfântul Haralampie” din Târgul Neamţ. Interpreta ne-a bucurat cu două cântece deosebite, care ne-au ajutat să ne înălţăm spre cerul lecturilor!

miercuri, 22 aprilie 2015

O pledorie pentru profesia de bibliotecar

Elena DEREŞ,
bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”
Motto:
„Biblioteca este cabinetul magic în care există spirite vrăjite" (Borges)
           
            Dacă în viață faci ceea ce-ți, place e ca și cum nu ai lucra nici o zi. De aceea, e foarte important să-ți alegi meseria care ți se potrivește și care vine ca o mănușă pentru caracterul și temperamentul tău.
            Lectura în sine este un proces  cognitiv destul de profund. De aceea, oamenii care lucrează în această sferă a cunoașterii trebuie să fie niște persoane profunde și înțelepte. Sfera de care vorbim se referă și la bibliotecă, aceasta fiind o oază creată pentru confortul lecturii, pentru o evadare în lumea cunoștințelor și pentru o explorare reușită a mediului informațional.
            Și, da , exact ce ar fi biblioteca fără o călăuză de încredere?! De aceea, este esențial ca bibliotecarul să fie un ghid bun, o călăuză fidelă în acest labirint al informației şi al cărţilor. Dar ce se ascunde în sintagma de „ghid bun”?
            Sau cum ar trebui să fie temperamentul și caracterul bibilotecarului?
            Dacă vorbim de caracter, atunci biblotecarul ar trebui să fie o persoană sociabilă, cumpătată -  o trăsătură de caracter care te protejează de excese, altfel spus - este modest, disciplinat și își controlează dorinţele şi emoţiile. De asemenea, e important să fie binevoitor, onest și înzestrat cu inteligenţă socială (a şti cum să te adaptezi în diferite situaţii sociale şi a înţelege ce e important pentru ceilalţi). Aceste calități sunt esențiale, mai cu seamă în relația dintre bibliotecar și cititor.
            La fel, un lucrător al bibliotecii trebuie să fie perseverent, adică să-i facă plăcere să ducă la bun sfârşit ce a început, să fie creativ, altfel spus, să găsească unele căi noi şi productive de-a înfăptui lucrurile și să manifeste dragoste pentru cunoaştere, avînd mereu tendinţa să înnoiască la propriul fond de cunoştinţe.
            Aceste calități se referă mai mult la relația cu colegii de muncă în cadrul bibliotecii. De altfel, capacitatea de a lucra în echipă este la fel o trăsătură de caracter esențială : eşti loial coechipierilor şi-ţi asumi responsabilitatea şi partea ta din munca pe care-o faceţi împreună.
            Știm că pe lîngă trăsăturile de caracter cu care este înzestrat un om, temperamentul acestuia definește, de multe ori, comportamentul lui cu cei din jur.
            De fapt, există patru temperamente de bază: două predominant introvertite (melancolic și flegmatic) și două predominant extrovertite (sangvin și coleric).
            Pentru un biblotecar, ca să aibă succes profesional este, pe de o parte important să posede unul dintre temperamentele extrovertite, pentru că este o meserie care necesită o comunicare reușită cu publicul cititor.
            Pe de altă parte, de exemplu, colericii pot fi agresivi și insensibili, iar sangvinicii neatenți și neorganizați, aceste porniri însă pot fi estompate, dacă persoana este dotată cu inteligență socială și cumpătare, așa cum am vorbit mai sus.
            În aceeași ordine de idei, melancolicii și flegmaticii, care sunt niște introvertiți, au calități frumoase cum ar fi creativitatea specifică melancolicilor sau politețea, amabilitatea și tactul, acestea fiind specifice şi flegmaticului.

            Am descris mai sus cum ar fi ideal să fie o persoană care lucrează în această oază a cunoașterii și informației, care se se numește bibilotecă, dar, evident, este  oarecum greu să corespunzi sută la sută acestor cerințe, sau  obligaţiuni mai bine zis. Totuși, tendința zilnică de perfecționare și de lucru asupra propriei persoane este esențială și dă roade pînă la urmă. Iar în timp, rezultatele activității profesionale  vor vorbi de la sine!

Ziua Bibliotecarului 2015: Concert inedit de muzică clasică

Joi, 23 aprilie 2015, începând cu ora 13:00, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, împreună cu Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova Vă invită la un concert de muzică clasică în cadrul Zilei Bibliotecarului.   

Evenimentul va avea loc la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” (St. Mitropolit Varlaam 78, Chișinău 2012).

În program:

13:00 Intro muzical
Corul  Unison de la Liceul  Teoretic „Onisifor Ghibu”, cond. art. Anastasia Cernea
Dumitru Chiţenco Cântec despre Carte, vers. Titus Știrbu
Johannes Brahms Cântec de leagăn

13:15 Mesaje de felicitare
Moderează Maria Bivol, Biblioteca Municipală B.P.Hasdeu
·                     Igor Şarov, Viceministrul Culturii al Republicii Moldova
·                     Liliana Nicolaescu-Onofrei, Viceministru Educației al Republicii Moldova
·                     Vladimir Loghin, Viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova
·                     Evan Tracz, director, Programul  Novateca
·                     Mariana Harjevschi, Președinte, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova
o   Cel mai bun bibliotecar 2014
o   Cele mai reușite lucrări în domeniul biblioteconomiei şi științelor informării 2014

13:45 Recviem
acad. Valeriu Matei, director Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu“, Chișinău Omagiu lui Alexei Rău, minut de reculegere
KAIZER band, Johann Sebastian Bach Aria

13:55 Final muzical
Corul de băieți al școlii de  Arte  „Alexei Stârcea”, cond. art. Valentina Borodin
Teodor Zgureanu – Pământ, versuri Viorela Moraru
Marian Stârcea – Casa ta, versuri Radmila Popovici–Paraschiv
KAIZER band  

marți, 21 aprilie 2015

Lansarea cărţii: „Scribul în grădina fermecată” de Vitalie Ciobanu

Elena DEREŞ,
bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”
         
Scribul în grădina fermecată, cea mai recentă carte publicată de Vitalie Ciobanu, a fost lansată săptămâna trecută, pe 3 aprilie, la Biblioteca „Onisifor Ghibu”. Cu acest prilej, i-am avut ca invitaţi de onoare pe Eugen Lungu, Maria Şleahtiţchi, Lucia Ţurcanu şi Mircea V. Ciobanu.
Versaţii critici literari au apreciat din start lucrarea, comparând-o metaforic cu o forţă nucleară, menţionând, că aceasta reprezintă o nouă treaptă în conceptul literaturii moderne.
Vitalie Ciobanu, omul cu temperament de povestitor este, după cum menţionează el însuşi în lucrarea sa, „scribul din grădina fermecată inundată de culorile şi miresmele verii, aşezat între cărţi de filozofie şi hărţi de navigaţie, asediat de dicţionare, lunete, visând cu ochii deschişi la un ţinut pe care nimeni nu l-a mai văzut, la o lume întrupată din cuvinte”.
Trebuie să menţionăm faptul, că scrisul lui Vitalie Ciobanu este empatic, el intuind realitatea prin prisma emoţiilor. Şi acest lucru îl descoperim şi în „Scribul în grădina fermecată”. Mereu scrie cu drag şi pe înţelesul tuturor. Textul te absoarbe şi rămâi uimit de lucrurile inedite care îl inspiră atunci când scrie...
Cartea cu titlu de poveste Scribul în grădina fermecată te cucereşte prin simplitate, dar şi prin valul de emoţii pe care o transmite.
Metoda de a scrie a lui Vitalie Ciobanu este comparativă cu cea a unui om care îşi notează impresiile dintr-un voiaj, călătorii pe care le-a făcut în lumea cărţilor şi despre învăţămintele pe care le-a luat în urma lor.
A scris despre cărţile care i-au plăcut, care i-au format intelectul, despre cărţile în care s-a regăsit, care l-au format ca prozator şi eseist. Vitalie Ciobanu are talentul de a scrie limpede, scurt şi exact. Atunci când ia peniţa în mână, autorul nostru se gândeşte la cititor, iar felul în care o face te captează aşa încât vrei să rămâi acolo, în grădina sa fermecată.
La activitate au fost prezente şi alte persoane de valoare: actori, pictori, oameni de artă şi desigur - fidelii noştri cititori (sic!), iar această listă nominală vorbeşte de la sine:
· Arcadie Suceveanu - scriitor, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova;
· Grigore Chiper - critic literar, poet;
· Nicolae Spătaru - scriitor;
· Nichita Danilov - poet;
· Iulian Ciocan - scriitor;
· Iurie Bârsă - directorul Editurii ARC;
· Gheorghe Prini - directorul Editurii Ştiinţa;
· Constantin Cheianu - jurnalist, scriitor;
· Ivan Pilchin - traducător;
· Călina Trifan - scriitoare;
· Silvia Caloianu - poetă;
· Valentina Tăzlăuanu - critic de artă;
· Vasile Gârneţ - scriitor;
· Emil Galaicu-Păun - scriitor, traducător;
· Adrian Ciubotaru - scriitor, editor;
· Teo Chiriac - poet;
· Alexandru Cozmescu - tânăr scriitor;
· Oleg Carp - scriitor, jurnalist;
· Nicolae Negru - prozator, dramaturg;

· Claudia Partole - scriitoare ş. a.

joi, 16 aprilie 2015

Paştele – sărbătoarea luminii

Aurelia GALIŢCHI-STACI
bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”


 Pe 14 aprilie 2015, Biblioteca „Onisifor Ghibu" în colaborare cu Şcoala Duminicală „Sfântul Paisie Velicikovski" a Societăţii Culturale Ucrainene din Republica Moldova a organizat, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, un spectacol literar-artistic cu genericul Paştele – sărbătoarea luminii.

Conducătorul Centrului Cultural de Instruire al Societăţii Culturale Ucrainene din Republica Moldova, directorul Şcolii Duminicale „Sfântul Paisie Velicikovski", Irina Dercaci, a avut şi rolul de moderatoare în cadrul acestei serbări.

Maestru în artă al Republicii Moldova, Maestru emerit al culturii din Ucraina, Evghenii Oseredciuc, a vorbit despre importanţa picturii în viaţa copiilor. Odată cu primii ani de viaţă, cei mici  îşi exprimă ceea ce simt prin diferite perceptări. Pictura, desenul, modelarea pot fi primele semne artistice prin care alege să comunice un copil. Atenţia şi explorarea lumii înconjurătoare, la o vârstă încă fragedă, pot deschide noi orizonturi, noi aptitudini, iar prin simpla adăugare a unei pete de culoare, pe o coală albă de hârtie, se poate descoperi un nou univers – Paleta magică a Luminii.

Parohul bisericii „Sfântul Dumitru", profesorul de religie la şcoala Duminicală „Sfântul Paisie Velicikovski", Victor Curcă, i-a felicitat pe cei prezenţi cu Sfintele Sărbători de Paşti. Datorită preotului, cei prezenţi au aflat provenienţa cuvântului „Paşte”. Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah", care înseamnă „trecerea, ieşirea" şi vine din termenul egiptean cu acelaşi înţeles „paseh". Paştele evreiesc semnifică trecerea de la robie la libertate. Păstorii evrei foloseau sângele animalelor sacrificate primăvara, în noaptea cu lună plină, pentru a fi păziţi de îngerul morţii. La creştini Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale, care rememorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.
Apoi a urmat un recital literar-artistic susţinut de poeta Raisa Plăieşu, fondatoarea Cenaclului literar-creştin „Cuvântul”, căreia s-a aliat şi poeta Ecaterina Iurcu-Urâtu, participantă activă a acestui cenaclu, menţionăm deosebita ţinută scenică a corului „Родина” al Societăţii Culturale Ucrainene din Republica Moldova şi a discipolilor Şcolii Duminicale.

Pe parcursul evenimentului publicul a putut admira expoziţia de picturi pascale Paştele – sărbătoarea Luminii, organizată de Şcoala Duminicală „Paisie Velicikovski”, contemplând şi expoziţia Lumina Sfântă a Învierii!, organizată de Biblioteca „Onisifor Ghibu”.

Sărbători luminoase vă urăm şi noi, admirabili prieteni ai Bibliotecii noastre!

marți, 14 aprilie 2015

Literatura trebuie să inițieze omul în spiritualitate (Mircea Eliade)

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, Filiala „Onisifor Ghibu”


Mircea Eliade (născut la 13 martie 1907, București, decedat la 22 aprilie 1986, Chicago), istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor român, personalitate importantă în dezvoltarea culturii universale. Autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi, semnatar a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite.
În aprecierile criticilor literari, Mircea Eliade vine în literatura română cu o neliniște fundamentală – a lui și a generației postbelice. O generație care se rupe de ceea ce a fost – dar nu are un program pentru viitor. Astfel, în scrierile sale, Mircea Eliade analizează criza de valori prin care trece tânăra generație – o generație ce caută o altă definiție a omului în raport cu istoria.
Mircea Eliade dă o mare importanță în literatură experienței umane, de aici și interesul pentru jurnal ca specie literară și pentru estetica romanului bazat pe fapte autentice. El este primul care introduce în literatura română o problematică de tip existenţialist. În același timp, pentru Mircea Eliade, Omul este o ființă pentru experienţă, dar și pentru mituri. Astfel apar mai multe axe stilistice în proza lui – axa realistă și axa mistică, iar una din convingerile promovate de Mircea Eliade este faptul, că  literatura trebuie să inițieze omul în spiritualitate.
Actualitatea scrierilor lui Eliade este probată de traducerea post-mortem a multora din scrierile sale în mai multe limbi.
Pentru a comemora personalitatea lui Mircea Eliade, filozof și istoric al religiilor, scriitor, om de știință de factură enciclopedică, de prestigiu și imagine culturală universală Biblioteca „Onisifor Ghibu” a organizat recent, în colaborare cu Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, două activități cultural-științifice: expoziția de fotografii  Mircea Eliade: itinerariu biografic și spiritual și expoziția de fotografii cu genericul  Manifestări cultural-științifice „Zilele  Mircea Eliade” organizate de Liceul Teoretic „Mircea Eliade” în colaborare cu Biblioteca „Onisifor Ghibu”,20 de ediții: istoric. Expozițiile au prezentat un viu interes pentru elevii acestei instituţii de învățământ, care au participat la vernisare.
Evaluarea critică a posterității operei eliadești este importantă, tocmai de aceea au fost organizate aceste manifestări cultural-științifice, interesante și prestigioase, pentru a readuce mereu  în actualitate valorile spirituale promovate de Mircea Eliade. Istoricul acestor activități a fost prezentat de doctorul în filologie Veronica Postolachi, profesoară de limbă și literatură română a Liceului Teoretic „Mircea Eliade” și Margareta Cebotari, bibliotecar principal al Filialei „Onisifor Ghibu” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Vizitatorii au făcut cunoștință și cu volumele de carte despre viața și activitatea lui Mircea Eliade, aflate în colecția Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, prezentate în expoziţia „Mircea Eliade – un Mecena al românismului”.

vineri, 10 aprilie 2015

Biblioteca „Ovidius” cu un nou Proiect „Citim la gura sobei”

Natalia Ghimpu, Filiala „Ovidius”

Biblioteca „Ovidius” a lansat un nou Proiect „Citim la gura sobei” pentru perioada noiembrie – martie. Ca grup ţintă au fost aleşi copiii din grupa pregătitoare de la Grădiniţa numărul 53. Drept slogan au fost alese cunoscutele cuvinte ale lui Miron Costin  - „Nu este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă, decât cetitul cărților”. Au fost organizate trei Ore de lectură, pe diferite teme Pentru prima activitate a fost selectată cartea de poezii „Vizavi de vizavarza”, autor Aureliu Busuioc. Ce este cel mai interesant în cadrul acestui proiect? Este că ne-am pus scopul să îmbinăm cititul cu jocurile interactive, pentru a capta atenția copilului şi a dezvolta gândirea deductivă. Pentru aceasta, din timp, s-a selectat autorul cărții și copiii, vârsta cărora corespunde nivelului poeziilor. Bibliotecarul a mers la grădiniţă şi a discutat condiţiile activităţii cu educatorii, s-a ţinut cont de nivelul de dezvoltare şi nivelul de creativitate al copiilor. De ce poezii? Conform pedagogiei, învățarea poeziilor rimate contribuie la dezvoltarea unui altfel de simț al ritmului. Copiii care încep de mici să asculte/înveţe poezii sunt, de cele mai multe ori, cei care mai târziu, la școală, înțeleg cel mai ușor gramatica limbilor şi pronunţia lor este perfectă. Ca micuții să se simtă în starea de echilibru, s-a organizat o ambianţă plăcută, cu o sobă improvizată din cărţi, cu libera alegere a locului de participare (pe scaune sau pe covor), cu o expoziţie bogată de cărţi selectate conform tematicii activităţii şi expoziţie de poze la temă. Se citeau poeziile şi copiii selectau pentru fiecare poezie din expoziţia cu poze câte un protagonist. Copiii s-au adaptat rapid la condiţiile activităţii şi s-au întrecut care cunoaşte mai multe animale domestice şi sălbatice (în cazul nostru). Au fost selectate şi poezii cu animale exotice, însă copiii au fost suficient de deştepţi, ca să le recunoască pe dată. La finele activităţii, ei  au mai răsfoit odată cărţile expuse, fiind captivaţi de pozele colorate şi educative. Copii s-au grupat după interese – fetiţele cu pozele pisicilor şi căţeluşilor, iar băieţii cu pozele lupilor şi urşilor.
Cea de a doua Oră de lectură a avut genericul „Alfabetul delicios”. Învăţarea literelor reprezintă piatra de temelie pentru dezvoltarea scrierii şi citirii la copii. Vârsta prescolară este perfectă pentru a-i familiariza cu lumea literelor.  Ca oaspeţi au fost invitaţi, din nou, copiii de la grădiniţa nr. 53 cu doamna educatoare Lilia Şimcova. S-a propus o expoziţie de abecedare care pot fi citite şi împrumutate la domiciliu. S-au afişat şi un set de litere ca materiale didactice pentru a repeta şi a găsi literele de care vor avea nevoie. Sau citit multe poezii dedicate literelor ca mai apoi să se joace în joculeţe amuzante care ajută la învăţarea/repetarea literelor. Fiecare copil îşi spunea prenumele şi în totalitatea literelor îşi găsea prima literă arătând-o la copii. Acest joc i-a incitat pe toţi şi cu nerăbdare îşi aşteptau rândul. Surpriza activităţii au fost biscuiţii/litere. Copiii îşi alegeau litera prenumelui său, o arăta grupei şi o mânca. Acest fel de a repeta literele s-a bucurat de un mare succes fiind şi cel mai gustos. Chiar şi Doamna educatoare Lilia Şimcova a participat  la acest joc, şi jocul cu pricina i-a înviorat pe toţi. La sfârşitul activităţii sau mâncat şi ceilalţi biscuiţi/litere. În continuare copiii au lecturat şi răsfoit multe cărţi şi reviste.
       Şi cea de a treia Oră de lectură a fost intitulată „Unul şi cu cinci fac şase. Ne pornim cu toţi la carte” – abordând rolul cifrelor. Am selectat cărţi, diverse animale decupate din hârtie (pentru a fi numărate) şi un set de numere de carton, am lecturat poezii şi ghicitori care au tangenţe cu tematica cifrelor. În continuare copiii au numărat câte persoane sunt în spaţiul Oficiu Copiii, câte fetiţe şi câţi băieti,  copiii îşi spunea vârsta şi fiecare din ei scria cifra pe tabla interactivă, au aranjat pozele cu numere în ordinea corecta, am făcut şi exerciţii de adunare, scădere. La finele activităţii a venit şi surpiza: au fost propuse trei feluri de caramele şi fiecare copil număra în glas şi îşi lua caramelele.
Ne-a bucurat faptul că directorul şi educatoarele Grădiniţei nr. 53 au fost receptivi şi binevoitori la propunerea Bibliotecii „Ovidius”. Dar satisfacţia cea mare le-a aparţinut nemijlocit copiilor. La finele proiectului copiii ne-au întrebat dacă vom mai organiza pentru ei ceva interesant, fapt care pe noi bibliotecarii ne-a incitat şi ne-a pus pe gânduri ca să mai iniţiem proiecte interesante pentru beneficiarii bibliotecii.