vineri, 28 noiembrie 2014

luni, 24 noiembrie 2014

Modelul dragostei supreme în romanul „Al 4-lea” de Moni Stănilă

Tatiana PAŞCAN,
bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”

 Iubirea adevărată se pliază pe modelul lui Dumnezeu și se manifestă atunci când iubești pe celălalt ca pe tine însuţi. Aceasta asigură conexiunea spirituală dintre cei ce se iubesc, până când ajungi să se întrebe: „Cine e, eu și dublura, el și dublura?” (Moni Stănilă).
Deși afară era frig, iar ploaia continua să cadă, în Biblioteca „Onisifor Ghibu” domnea o atmosferă plăcută, încălzită de buna dispoziție a celor care, fiind pasionați de arta cuvântului, s-au adunat pentru prezentarea romanului intitulat „Al 4-lea” de Moni Stănilă.
         Coordonatorul acestui eveniment a fost directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, criticul și cercetătorul literar Vitalie Răileanu. Am avut onoarea să avem ca oaspeți pe Nina Corcinschi, profesor universitar și critic literar; Aliona Grati, doctor habilitat în filologie, cercetător ştiinţific şi critic literar; scriitorul Dumitru Crudu; soțul tinerei autoare, cunoscutul prozator Alexandru Vakulovski  și studenții Institutului de Relații Internaționale.
         Deschiderea evenimentului a fost realizată de domnul Vitalie Răileanu, care a apreciat atât talentul  tinerei autoare de a mânui condeiul, cât și iscusinţa ei de a conduce cenaclul „Republica”, care își capătă, treptat, numele de „Cenaclul lui Moni” și devine „Turnul de fildeș”, în sensul bun al cuvântului.
         Profesorul universitar și criticul literar, Nina Corcinschi a evidențiat valoarea cuprinsului şi conţinutului romanului „Al 4-lea”, realizând o interpretare gnoseologică a lucrării. Ea afirmă: „Am citit romanul de trei ori și de fiecare dată am revenit cu aceeași plăcere și interes. Opera poate fi interpretată ca un roman de dragoste, dar unic și original fiindcă pune în prim plan iubirea ca sentiment fundamental, care străbate ființa umană, o îndrăgește și îi asigură regăsirea de sine. Retorica pasiunii e substituită de o retorică spirituală, din care jocurile sexuale, seducțiile lipsesc”. Nina Corcinschi subliniază faptul că romanul oferă „revelația sacrului și a morții”, despre care vorbește Mircea Eliade,  excluzând „revelația sexualității”. Moni Stănilă oferă perspectiva unei iubiri mistice, ce se pliază pe modelul lui Dumnezeu și dragostea lui față de oameni. În roman se conturează trei etape ale inițierii spirituale.
         Prima etapă este inițierea prin iubire și purificarea prin suferință. Personajul feminin este cel care parcurge acest drum, ajutat fiind de „el”, personajul masculin, care îi oferă lecția spirituală a încrederii omului în om. El o ajută să fugă, să depășească obstacolele, care par imposibile de trecut și din cauza durerii din piciorul rănit. Romanul își relevă semnificațiile și prin multitudinea simbolurilor. Se conturează simbolul Muntelui, loc al revelațiilor spirituale, al apropierii de Dumnezeu. Sugestiv este și faptul că cei doi primesc ajutor din partea bătrânului din vârful muntelui. Aici se leagă relații autentice dintre personaje.
         Cea de-a doua etapă cea este cea a inițierii mistice, a revelațiilor spirituale din vârful Muntelui, unde viața e trăită altfel. Nu mai există constrângerile spațiale și temporale, e o bucurie pură după tiparul edenic. Iubirea pe care o găsești aici pornește din inimă, trece prin filtrul experienței, voinței, înseamnă trăire, conștientizare, sacrificiu. Scopul este să ajungi să iubești străinul ca pe tine însuți.
         Cea de-a treia etapă include criza sufletească provocată de plecarea personajului masculin de pe munte. Durerii fizice i se adaugă durerea sufletească.  Iar finalul este o actualizare a modelului dăruirii supreme, căci ea îi dă lui inima.
         Aliona Grati, doctor habilitat în filologie, cercetător ştiinţific şi critic literar, afirmă: „Am citit romanul „cu lupa”, analizându-i inițial structura și concepțiile” şi consideră că opera „Al 4-lea” este un roman modernist și nu tradiționalist. Nu abundă în epică, este un experiment narativ, un text „hibrid”, care se apropie de cel poetic, se află la granița dintre roman și poem liric, filosofic, teologic. Opera are mai multe nivele de lectură. Primul este urmărirea aventurii a două personaje. Totul plutește într-un univers oniric, autorul ne lasă pe noi să bănuim ce se întâmplă și aceasta oferă posibilitatea de a privi în subtext. Finalul surprinzător cere o relectură. „Al 4-lea” poate fi interpretat și ca roman polemic. Deși valorifică modelul existențialist a lui Kafka, totuși eroina găsește, în final, liniștea care izvorăște din iubire. Ea , spre deosebire de existențialiști, se supune și crede fără să-și mai pună întrebări și fără a mai căuta probe. Romanul preferă căutării adevărului, credința fără ezitări și rezerve.
         „E o plăcere deosebită să observi cum se împletesc cuvintele în roman, foarte dulce, românește, senzual”, afirmă Aliona Grati.
         Scriitorul Dumitru Crudu  consideră că în roman ar fi vorba și despre alteritate și relația cu străinii. Deși personajele vorbesc limbi diferite și decalajul de vârstă e mare, totuși străinul nu a ezitat să ofere ajutor. Romanul poate fi citit și ca o alegorie a evadării dintr-o țară, oricare ar fi ea: Moldova, România, etc., spre o altă țară liberă, sugerată în context de simbolul muntelui.
         Cartea lui Moni Stănilă e și un roman al inițierii, al devenirii spirituale, afirmă Dumitru Crudu. Trecerea râului, ascensiunea muntelui poate simboliza trecerea într-o altă lume, ascensiunea dantescă. Romanul e ornamentat cu multe detalii și poate fi văzut și ca o confruntare dintre bărbați și femei, confruntare în urma căreia ambii sunt schimbați. Scenele de luptă dintre el și ea sunt reprezentative în acest sens. Multitudinea posibilităților de interpretare este dovada valorii operei.
         Dumitru Crudu a mai remarcat și faptul că Moni este cea care aduce în literatura basarabeană „Muntele”, cu tainele și farmecul lui, cu bucuria ascensiunii, căci noi nu avem muntele nici ca spațiu geografic, nici ca temă artistică.
         Ne-am putut bucura și de audierea câtorva fragmente, lecturate de însăși autoarea romanului „Al 4-lea”. Tot ea  ne-a dezlegat puțin și misterul titlului, mărturisind că cel de-al patrulea este străinul care vine din întuneric. Cele trei personaje amintesc de Sfânta Treime: Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul sfânt, care sunt modelul iubirii perfecte și al uniunii. Între Ei lipsește orice clasificare ierarhică. Acolo unde sunt trei mereu este loc pentru al patrulea, al cincilea și pentru restul lumii.
         La finalul evenimentului Vitalie Răileanu a sugerat ideea de a invita studenţii de la facultatea de Teologie la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, la o polemică, cu scopul de a continua să descoperim tainele și adevărurile încifrate artistic în romanul „Al patrulea” de Moni Stănilă. Pentru că o operă de mare valoare nu-şi epuizează niciodată semnificaţiile.


miercuri, 19 noiembrie 2014

„Citim la gura sobei” - un nou proiect la Biblioteca „Ovidius”

Natalia Ghimpu,
Filiala „Ovidius”



Biblioteca „Ovidius” a lansat un nou Proiect pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7-10 ani - Citim la gura sobei. Acest proiect va funcționa în perioada noiembrie - martie. Drept slogan au fost alese cunoscutele cuvinte ale lui Miron Costin  - „Nu este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă, decât cetitul cărților”. Activitățile proiectului vor fi organizate în prima și a treia zi de joi a fiecărei luni. Pentru prima activitate a fost selectată cartea de poezii „Vizavi de vizavarza”, autor Aureliu Busuioc. Ce este cel mai interesant în cadrul acestui proiect? Este că ne-am pus scopul să îmbinăm cititul cu jocurile interactive, pentru a capta atenția copilului şi a dezvolta gândirea deductivă. Pentru aceasta, din timp, s-a selectat autorul cărții și copiii, vârsta cărora corespunde nivelului poeziilor. Bibliotecarul merge la grădiniţă şi discută condiţiile activităţii cu educatorii, se ţine cont de nivelul de dezvoltare şi nivelul de creativitate a copiilor. De ce poezii? Conform pedagogiei, învățarea poeziilor rimate contribuie la dezvoltarea unui altfel de simț al ritmului. Copiii care încep de mici să asculte/înveţe poezii sunt, de cele mai multe ori, cei care mai târziu, la școală, înțeleg cel mai ușor gramatica limbilor, iar pronunția lor este impecabilă. Ca micuții să se simtă în starea de echilibru, s-a organizat o ambianţă plăcută, cu o sobă improvizată din cărţi, cu libera alegere a locului de participare (pe scaune sau pe covor), cu o expoziţie bogată de cărţi selectate conform tematicii activităţii şi expoziţie de poze la temă. Se citesc poezii şi se selectează pentru fiecare poezie din expoziţia cu poze câte un protagonist. Copiii s-au adaptat rapid la condiţiile activităţii şi s-au întrecut care cunoaşte mai multe animale domestice şi sălbatice (în cazul nostru). Au fost selectate şi poezii cu animale exotice, însă copiii au fost suficient de deştepţi, ca să le recunoască pe dată. La finele activităţii, ei  au mai răsfoit odată cărţile expuse, fiind captivaţi de pozele colorate şi educative. Copii s-au grupat după interese – fetiţele cu pozele pisicilor şi căţeluşilor, iar băieţii cu pozele lupilor şi urşilor - și au adoptat un pact de colaborare pentru a cultiva mai eficient dragostea de carte, de literatură şi a jocurilor distractive.

joi, 13 noiembrie 2014

„Arta nu doreşte reprezentarea unui lucru frumos, ci reprezentarea frumoasă a unui lucru” (Immanuel Kant)

Liuba MUNTEAN,
bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”


Arta are rolul de a impresiona, de a captiva, de a transmite stări, sentimente receptorului. O operă estetică izvorăşte din sensibilitatea artistică a creatorului său, fiind rodul talentului, dar şi al efortului depus. Imaginarul artistic este modul de percepţie a lumii înconjurătoare de către orice artist, fie în literatură, fie în pictură, fie în cinematografie, fie în meşteşugul manual, însemnând că realitatea este transpusă imaginativ, iar respectiva creaţie este doar reprezentarea frumoasă a acelei realităţi.
Arta trebuie să impresioneze receptorul, să-i transmită o stare, o emoţie, o reflecţie, în funcţie de opera respectivă. O creaţie trebuie să atingă sensibilitatea celui ce o vizualizează, emoţionîndu-l, creîndu-i o înălţare, o bogăţie spirituală. Ne-am propus şi noi să sensibilizăm cititorii, astfel, biblioteca noastră a iniţiat un nou proiect „Biblioteca Onisifor Ghibu îţi promovează talentul”.
Invităm toţi vizitatorii Bibliotecii „Onisifor Ghibu” să zăbovească niţel în faţa expoziţiei de articole handmade realizată de Natalia Platonova, şi să mediteze printre Poezie şi Artă, deoarece Sala cu marmură Albă ne face să ne simţim regal.
Născută la 11 iunie 1987, Natalia Platonova a absolvit Facultatea de Turism şi servicii hoteliere, ASEM. A activat în cadrul unei agenţii de turism, ca la un moment dat să descopere pasiunea pentru creaţie, iar lucrul manual s-o captiveze. Asfel, în noiembrie 2012, fiind inspirată de fetiţa sa, Natalia a confecţionat primul său articol vestimentar pentru serbarea „Toamna de aur”. Aşa a început activitatea sa de confecţionare a articolelor - sută la sută originale şi irepetabile.
Artista, Natalia Platonova, şi-a dorit această expoziţie în incinta Bibliotecii noastre, deoarece mizează pe un eveniment care încununează o viaţă autentică de muncă şi exprimare artistică.
Pe noi ne bucură deosebit, că o regăsim pe Natalia Platonova în acest Local deosebit – Biblioteca „Onisifor Ghibu”, unde putem admira, unde putem contempla paleta culorilor pastelare, piatra sau ipsosul, figurative şi abstracte. O varietate de materiale şi tehnici, de aceeaşi viziune unificatoare Vă invită, stimaţi vizitatori ai Bibliotecii, la o autumnală expoziţie de Artă şi meşteşug în creaţie, prezentată de Natalia Platonova.
  Expoziţia arată bine şi ca ansamblu, nefiind doar un pretext pentru unele piese valoroase din punct de vedere artistic.
Prin acest eveniment, care poate fi, într-un fel, pus în caseta novizităţilor Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, se plasează în contemporaneitate nu doar din punct de vedere biografic, ci şi creativ.

Dacă şi tu eşti talentat şi vrei să fii văzut, promovat şi admirat, te aşteptăm la Biblioteca „Onisifor Ghibu”cu o expoziţie personală.

miercuri, 5 noiembrie 2014

Piesa de pregnanță „Bujumbura” a lui Andrei Burac

Doina SPĂTARU, Filiala „Ștefan cel Mare”

Andrei Burac este un chirurg care a schimbat bisturiul pe pix și foaie. Acum este poet, prozator, dramaturg, traducător și publicist în Republica Moldova. Una din piesele  lui  Bujumbura a fost recent citită într-un spectacol - lectură la Filiala „Ștefan cel Mare". Piesa este actuală și acum prin temele pe care le atinge dramaturgul: probleme existenţiale în cuplu , lipsa comunicării, necesitatea de  a fi auzit și înţeles. Elevii clasei a X-a de la Liceul Teoretic Elena Alistar care au participat la lectură au dată dovadă de mult devotament și implicare, muncă și dragoste față de profesia de a fi actor. În sală au fost prezenți studenți de la Universitatea de Stat din Moldova: Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă: Facultatea Filologie, Elevi cl. a IV - a de la Școala - Grădiniță Pas cu Pas nr. 152 și utilizatori fideli ai bibliotecii, nu în ultimul rînd poeta Diană Bădică din Slatina, România.
Spectacolul - lectură a fost organizat de către actorul Artiom Oleacu, actor la Teatrul Satiricus  "Ion Luca Caragiale", care a dat dovadă de multă tenacitate, profesionalism și o organizare la nivel înalt pentru a crea un spectacol teatral în bibliotecă devenind astfel nu mai mult decît o adevărată scenă de teatru. Pe parcursul piesei  fiecare elev - actor prin prestația lor ne-au cucerit, și însuși, dramaturgul Andrei Burac prezent la spectacol a rămas plăcut surprins de felul în care și-au jucat rolurile avînd numai cuvinte de apreciere și mulțumire.

Spectacolul - lecutură s-a încheiat cu dezbateri față de piesă de către elevi, autorul piesei, regizorul, directorul bibliotecii Dumitru Crudu și directorul Filialei „Onisifor Ghibu” Vitalie Răileanu. Dramaturgul Andrei Burac zicea că această piesă e ca și o casă zidită de un meșter și populată doar de niște umbre. Cei care trebuie să o populeze sunt regizorii, actorii, scenografii. Dumitru Crudu a făcut o sinteză în baza piesei, a poveștii acestor îndrăgostiți care par un cuplu dezbinat din cauza naivității, lașității, instabilității și felul în care se comportă eroul principal, care nu reușeste să întemieze o  familie și nici nu respectă  valorile morale și etice. Pare a fi mereu în umbra soției sale și niciodată nu pare hotărît. La aceste aprecieri s-a alăturat și scriitorul Vitalie Răilean cu un mesaj de felicitare pentru piesa jucată și modul în care s-au prezentat elevii, dar și cîteva cuvinte adresate autorului Andrei Burac față de care are o stimă inestimabilă și o dragoste colegială. S-ar  mai fi spus multe și timpul nu va ajunge niciodată să estimăm valoarea unei piese, opera unui scriitor și prestația celor care au creat acest spectacol - lectură. Biblioteca, cititorii, dar și scriitorii vor fi mereu bucuroși să vadă operele percepute în activități culturale.

marți, 4 noiembrie 2014

Conferința „Biblioteci puternice – comunități puternice”

Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova organizează Conferința anuală cu genericul Biblioteci puternice – comunități puternice. Evenimentul va avea loc la 5 noeimbrie 2014, începînd cu ora 09:00, în cadrul Bibliotecii Științifice a Academiei de Științe a Moldovei  (or. Chișinău, str. Academiei 5a).
Prin intermediul conferinței anuale se vor pune în valoare eforturile profesioniștilor din Sistemul Național de Biblioteci a căror activitate a condus la rezultate de impact prin serviciile oferite, proiectele desfășurate, prin modul în care oamenii au influențat asupra dezvoltării  comunității.
Cu un mesaj-cheie la acest eveniment va participa Dna Pam Sandlian-Smith, director al Bibliotecii „Anythink”, SUA, pentru a împărtăși experiența bibliotecii, ca fiind o instituție ce oferă modele inovative de servicii de bibliotecă pentru necesitățile comunității privind învățarea participativă prin implicarea utilizatorilor și percepțiile în schimbare ale rolului bibliotecilor. Participarea Dnei  Pam Sandlian-Smith este susținută de Ambasada SUA în Republica Moldova, prin intermediul Programului Speakers Program și a Programului Novateca.
Dna Sandlian-Smith este directorul sistemului de biblioteci moderne „Anythink libraries”  din Colorado (www.anythinklibraries.org), care a devenit o instituție dinamică și respectată în regiunea sa și este considerată în comunitatea bibliotecarilor americani o portavoce în procesul de transformare a bibliotecilor în spații moderne și creative, care sprijină dezvoltarea comunității și inspiră imaginația.
Conferința va găzdui comunicări în cadrul a trei paneluri paralele, fiecare urmat de sesiuni de întrebări și răspunsuri, unde bibliotecarii din diverse tipuri de biblioteci își vor împărtăși din inițiativele și experiențele sale:
·         Cultura parteneriatelor instituționale: proiecte și inițiative
·         Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova platformă de dezvoltare și inovare
·         Discuții cu Pam Sandlian-Smith, director, Bibblioteca „Anythink”,  SUA

Programul conferinței anuale: 
09:00-09:30
Înregistrare și cafea de bun venit
09:30-10:00
Mesaje de salut
Mariana HARJEVSCHI, președinte, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova
Reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Educației, Programului Novateca, Asociației Bibliotecarilor din România, Asociației Naționale a Bibliotecilor Publice și Bibliotecarilor din România
10:00-12:00
Discursuri-cheie
Biblioteca conector comunitar. Pam SANDLIAN-SMITH, director, Biblioteca Anythink, SUA

Bibliotecile și demersurile de advocacy pe agenda ABRM. Mariana HARJEVSCHI, președinte, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova

Sesiune Întrebări / răspunsuri:
1.       Statutul Asociației Bibliotecarilor din R. Moldova
2.       Codul Deontologic al Bibliotecarului din R. Moldova


12:00-12:45
Pauză de prânz
12:45-14:15
Panel 1. Cultura parteneriatelor instituționale: proiecte și inițiative
Moderatori: Rodica AVASILOAIE, preşedinte, Secțiunea Biblioteci universitare, ABRM; director, Biblioteca Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice; Elena BORDIAN, președinte, Secțiunea Biblioteci Specializate, director,  Biblioteca Republicană Tehnico-Ştiinţifică, IEFS
Comunicări:
  1. Schimbarea prin inteligență: reflecții pentru biblioteci. Rodica AVASILOAIE, director, Biblioteca Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice
  2. Rolul parteneriatului  în constituirea unei comunități profesionale puternice. Stela SEBE, bibliotecar metodist, Biblioteca Casei Corpului Didactic,  Focșani,  membru al  Consiliului  de conducere al Asociatiei Bibliotecarilor din România
  3. Impactul documentației științifice în format electronic în Europa de Est. Daniel LUNGU, Marketing & Sales, Scientific Knowledge Services GmbH
  4. Reuniunile anuale internaționale ISBN-ISSN-ISMN (Istanbul, 2014). Valentina CHITOROAGĂ , director general; Renata COZONAC,  șef serviciu, Camera Națională a Cărții
  5. Oportunitățile proiectului Tempus pentru dezvoltarea bibliotecilor  universitare și consolidarea parteneriatelor. Zinaida STRATAN, director, Biblioteca Universității Tehnice a Moldovei
  6. Perfecţionarea serviciilor bibliotecilor universitare în mediul concurenţial actual: adaptarea la noile realităţi tehnologice. Natalia CHERADI, director adjunct, Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice
  7. Analiza infrastructurii bibliotecilor de colegiu prin filiera dimensiunii statistice. Tatiana AMBROCI, șef,  Biblioteca Colegiului de Construcții
  8. Biblioteca şcolară  − spaţiu pentru confluenţe. Axenia GOLOVATENCO,  șef, Biblioteca Liceului  Teoretic  „Mihai  Eminescu"

Panel 2. Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova – platformă de dezvoltare și inovare
Moderator: Elena BUTUCEL, preşedinte, Secțiunea Biblioteci publice, ABRM; prim-vicedirector     Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu
Comunicări:
  1. „Trolleybook”, un nou proiect de succes la BM „B.P. Hasdeu”. Svetlana JAVELEA, șef serviciu, Departamentul dezvoltare și comunicare, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
  2. Biblioteca − platformă de dezvoltare personală pentru adolescenți. Eugenia BEJAN, director adjunct, Biblioteca Națională pentru Copii „I. Creangă”
  3. Rolul bibliotecii publice în consolidarea comunității. Aurelia DOVJANSCHI, director adjunct, Biblioteca Publică Raională „V. Alecsandri”, Telenești
  4. Biblioteca – actor indispensabil al comunității. Maria CUDLENCO, șef, Biblioteca Publică, s. Crihana Veche, Cahul
  5. Biblioteca − spațiu de comunicare și recreere. Aliona MANCIU, șef, Serviciul asistență metodologică, Biblioteca Publică Raională „D. Cantemir”, Ungheni
  6. Un viitor prosper cu o generație sănătoasă. Maria COJOCARU, șef,  Biblioteca Publică, s. Peresecina, Orhei
  7. Tehnologiile informaționale o sursa sigură în studierea limbii engleze. Zinaida CATAN, bibliotecar-bibliograf, Biblioteca Publică „I. Filip", Drochia
  8. Videoteca, produsul  valorificării patrimoniului.  Valentina GROSU, șef, Biblioteca Publică, s. Pîrliţa, Făleşti

Panel 3. Discuții cu  Pam SANDLIAN-SMITH, director, Biblioteca Anythink, SUA
Moderator:  Mariana HARJEVSCHI, președinte, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova

14:15-15:00
Sesiune de închidere

luni, 3 noiembrie 2014

Citim cărți artistice pentru că dorim să învățăm ceva din ele

Margareta CEBOTARI,
 bibliotecar principal, Filiala „Onisifor Ghibu”

 Programul „Chișinăul citește o carte” din acest an se apropie de final, de aceea organizăm şi activități de totalizare. Recent, am dialogat cu un grup de elevi ai Colegiului Politehnic din Chișinău despre  volumul de proză scurtă „Voiaj de nuntă în trei” de Mihai Ștefan Poiată. Deoarece tot aici, la începutul derulării programului, în primăvara acestui an elevii s-au întâlnit cu autorul, pentru a le face oferta lecturii romanului său. Era și de așteptat  ca anume aici să avem cei mai mulți cititori ai acestei cărți.

Pentru început, Vitalie Răileanu, cercetător literar, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a făcut o trecere în revistă a ideilor principale pe care scriitorul  Mihai Ștefan Poiată a  intenţionat să le prezinte cititorilor săi, deoarece în sala de lectură a Bibliotecii Colegiului au dorit să vină și un grup de elevi din anul întâi, care abia deschid ușa acestui excepţional program de lectură al  BM „B.P. Hasdeu”. Pentru ei au fost prezentate unele date biografice ale autorului, care este şi un cineast foarte bun, actualmente fiind şef Catedra de regie a Academiei de Teatru Muzică  şi Arte Plastice, a fost şi deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, aflându-se printre cei care au luptat foarte mult pentru revenirea  principiilor democratice în acest stat.
Referindu-se la formula corelaţiei lectură – scriitor, Vitalie Răileanu a menţionat că scopul unui autor este de a-l coopta pe cititor cu ceva interesant. Și Miahi Ștefan Poaită iată că reușește să-l atragă cu o carte care este o dioptră, o reflecție a vieții reale. Este un volum ce se citește ușor de cei tineri, deoarece este străbătut de sentimentul de dragoste a protgoniştilor: Veronica și Mihai. Actualitatea și realitatea cărții răbufnește și pînă acum din paginile ei prin descrierea unor obiceiuri de nuntă, ce mai persistă și azi, prin reflectarea unor trăsături de caracter ale unor personaje mai puțin acceptate de cei din jur: îngâmfarea, mândria excesivă, invidia între „buni vecini”, nepăsarea față de sentimentele celor apropiaţi etc.
Invitaţi la dialog, cei care au citit cartea nu au ezitat să-și exprime impresiile. Pe unii  i-a intrigat momentele de taină, de necunoscut de la începutul narațiunii. Pe alții – faptul că sentimentele  eroilor principali nu sunt declarative, dar le simțim vii, palpabile, ca niște „dialoguri ale sufletelor” celor îndrăgostiți.
 Cititorii lui Mihai Ştefan Poiată au remarcat realitatea pură, vie a cărții „Voiaj de nuntă în trei”.  Deci, programul „Chișinăul citește o carte” a pus pe lista de lecturi a acestor tineri o carte bună, a fost concluzia unanimă de la finalul discuţiilor.
Am remarca deosebita contribuție la promovarea lecturii acestui volum a Galinei Sărbușan, profesoară de limbă și literatură română a acestui Colegiu, implicarea, din tot sufletul, a bibliotecarei Lilia Gore,  susținerea colegială din partea lui Virgiliu Bantaş, director adjunct pentru educație, care au fost prezenți și la această activitate.
Citim cărți artistice pentru că dorim să învățăm ceva din ele – a fost concluzia de final, expusă și susținută de participanţii la discuția noastră literară.