Tatiana DONȚU, șef oficiu
Biblioteca „Transilvania”
Aceste
şi alte probleme, atât din domeniul istoriei, cât şi din prezentul
imprevizibil, au fost propuse de a fi analizate în cadrul unei Conferinţe
ştiinţifice „27 martie în conștiința românilor”, care a avut loc la Biblioteca
„Transilvania” pe 26 martie, 2014, protagoniști fiind elevi din clasele a X-XII-a de la Liceul Gaudeamus ,
ghidați de neobosita și înflăcărata patriotă, prof. de istorie Tatiana Doibani.
În cuvântul de salut adresat celor prezenţi,
profesorul Mihai Tașcă a menţionat că noi suntem făuritorii istoriei noastre,
iar acest eveniment – Actul Unirii din 27 martie 1918 – este o sărbătoare
pentru adevăraţii patrioţi ai neamului. Au urmat emoţionante şi consistente
comunicări asupra acestui eveniment.
S-a mai menționat că Unirea
Basarabiei cu România de la 27 martie 1918, a vut loc în contextul în care în tot
fostul Imperiu Ţarist aveau loc amplele mişcări revoluţionare bolşevice.
Basarabenii văzuseră, în miezul acestui tumult revoluţionar, oportunitatea de a
se rupe de un imperiu în care fuseseră înglobaţi fără voie la 1812 şi de a-şi
făuri o soartă comună cu a românilor de peste Prut. Şi asta în ciuda faptului
că Regatul României însuşi trecea printr-o perioadă dificilă (Primul Război
Mondial îşi aflase un „teatru de luptă” pe pământul românesc care, în
primăvară, în loc să fie desţelenit de fierul plugului, era „muşcat” de obuze,
schije şi gloanţe)... Pe 27 martie 1918, Hotărârea Sfatului Ţării din Basarabia
consfinţea unirea „de azi înainte şi pentru totdeauna cu mama ei România”. Şi
nimeni şi nimic nu ar fi trebuit să rupă această vrere a poporului român, de pe
cele două maluri ale Prutului...
Dar... istoria răstoarnă (uneori nemeritat) voia popoarelor, iar Basarabia s-a mai rupt o dată de trupul „mamei ei România”. Pentru câtă vreme?... Poate că nu-i timpul şi nu-i locul de răspuns aici. Însă, fiindcă astăzi se împlinesc 96 de ani de la unirea de-atunci, din acel martie 1918, dr. în drept, cercetător şt. superior, dela
Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Mihai
Tașcă, invitatul special al evenimentului, a relatat despre toate aceste
adevăruri, definind care sunt dimensiunile aniversării de astăzi, etc. A mai
relatat despre soarta tragică a celor deputați, care atunci, în acele tulburi
timpuri, au votat Unirea, a lui Ion Inculeț, Pan. Halipa, Andrei Găină, etc.
Dar... istoria răstoarnă (uneori nemeritat) voia popoarelor, iar Basarabia s-a mai rupt o dată de trupul „mamei ei România”. Pentru câtă vreme?... Poate că nu-i timpul şi nu-i locul de răspuns aici. Însă, fiindcă astăzi se împlinesc 96 de ani de la unirea de-atunci, din acel martie 1918, dr. în drept, cercetător şt. superior, de
Din programul activității a
mai făcut parte o prezentare la proiectorul cu ecran, a unui videoclip cu personalităţile basarabene care au contribuit la Unirea din 27 martie 1918,
prezentată cu lux de amănunte de Mihai Tașcă.
Comunicările „Evoluţia politică a Basarabiei 1917- începutul 1918” , „Problemele legate de
conştiinţa naţională în Basarabia”, susținute de
liceeni, ne-au făcut să vibrăm la intensitatea şi măreţia faptelor înaintaşilor
noştri, fiind urmate de un excepţional recital literar-muzical patriotic
intitulat „Suntem români mereu”, susţinut de liceeni împreună cu prof. de
istorie T. Doibani.
Un moment deosebit pentru
public a fost expoziția de fotografii a maestrului Vasile Șoimaru, conf. univ.,
dr. în economie ASEM „Oameni și locuri din ținuturile cândva românești”, ca
magnetul atrăgând atenția tuturor, dedicată acestui eveniment istoric de mare
răsunet în istoria poporului nostru.
Este îmbucurător faptul că tinerii
de astăzi cunosc, doresc să cunoască adevărul istoric, studiază, se informează
şi insistă asupra cunoaşterii evenimentelor, faptelor, personalităţilor şi
patrimoniului naţional istoric, a patriei.