miercuri, 24 iulie 2013

O întâlnire de neuitat cu actorul Petru Hadârcă

Irina ABABII,
bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”

În ziua de 18 iulie am avut plăcerea să particip la o frumoasă întâlnire cu binecunoscutul actor şi regizor Pertu Hadârcă, gazda  evenimentului fiind Biblioteca „Ştefan cel Mare‟ unde şi s-au întrunit iubitorii creaţiei maestrului, cititori şi bibliotecari.
Din cele relatate am aflat multe lucruri interesante, pe unde mai triste, pe unde mai haioase, despre această personalitate remarcantă. Spre exemplu, la întrebarea: „ Au fost oare părinţii contra meseriei alese ?”– răspunse cu tristeţe în ochi: „Da, au fost, şi cel mai mult tata, căruia i-am spus, că dacă te ascult şi fac cum doreşti o să ţin pică toată viaţa pe tine, iar dacă fac aşa cum vreau eu, şi nu reuşesc, atunci am să ţin pică toată viaţa pe mine însumi”… Dar cel mai mult i-a părut rău că tatăl, pe care l-a iubit foarte tare, nu şi-a văzut feciorul recitând vreun vers, sau jucând pe scenă. Această stare de durere sufletească s-a răsfrâns şi asupra celor prezenţi deoarece se resimţea sinceritatea acestor amintiri…
Este bine cunoscut faptul că Petru Hadârcă e îndrăgostit de operele marelui clasic I. L. Caragiale pe care l-a citat pe de rost de multe ori pe parcursul comunicării cu publicul. Această pasiune i-a  venit în perioada când făcea serviciul militar în oraşul Odesa, deoarece, stând la cart, pe furiş, ca timpul să treacă cu mai mare folos, îl citea pe Caragiale şi Eminescu. Mai mult decât atât, primul spectacol realizat la începutul carierei a fost „O noapte furtunoasă”(sic!), după care au  urmat un şir de alte spectacole minunate.
Despre teatru, actorul a relatat că: „ Orice rol îţi dă posibilitatea să pătrunzi în intimitatea istoricului şi  este un bun exerciţiu pentru a intra iar şi iar în scenă …” De aceea nu m-a mirat faptul, când, curioasă fiind, am întrebat: „Ce este pentru Dumneavoastră  primordial – să fiţi actor sau regizor?”, îndată am primit răspunsul: „Actor!”.
Aşadar, Omul-spectacol Petru Hadârcă ne-a confesat multe din culisele Teatrului radiofonic pe care îl realizează şi la care participă în continuare cu multă plăcere. Ceva deosebit pentru noi a fost prezentarea a două CD-uri cu înregistrarea unor asemenea spectacole. Ne-am bucurat că astfel, multe piese regizate de Petru Hadârcă, pentru talentul căruia ne exprimăm toată stima şi admiraţia, vor deveni accesibile pentru un public larg.
Mă bucur îndeosebi că am fost şi eu la această întâlnire de neuitat, mulţumind bibliotecii „Ştefan cel Mare” pentru invitaţie şi cred că ar fi bine, şi util, să ne vizităm reciproc la activităţile organizate de filiale.


luni, 22 iulie 2013

Colocviile de vară la Biblioteca Municipală

Biblioteca Municipală pe parcursul ultemelor săptămîni a postat mai multe informații despre ... Este un indice pentru ediția a doua a Colocviilor de vară. Subiectele și perioada de desfăşurare - fiți atenți!!!! - urmează să fie făcute publice în această săptămînă (cel tîrziu miercuri). Cum credeți ce vom discuta?

vineri, 19 iulie 2013

Marketing în rețele de socializare

Editura «Манн, Иванов и Фербер» a publicat cartea Marketing în rețele sociale. Publicația este apreciată și în scurt timp a devenit populară. Conținutul și o mică prezentare a cărții o puteți citi pe http://www.mann-ivanov-ferber.ru/books/mif/social_media_marketing/





„Lecturile verii” pentru toate vărstele

                                                                           Eugenia Plămădeală,   
                                                         Bibliotecar principal, Filiala “Alba Iulia

Vara este în plină mişcare. Fiecare dintre noi aşteaptă acest anotimp pentru a se desfăta cu o gură de aer la munte, la mare, la ţară… Dar cum să mergi în vacanţă de unul singur, mereu cauţi un prieten cu care să mai stai la sfat. În această situaţie te ajutăm noi, bibliotecarii. Cel mai fidel şi cuminte, inteligent prieten, poate fi, credem noi, o carte bună, un scriitor talentat. Biblioteca propune diverse programe de lectură – “Chişinăul citeşte o carte”, “Ora poveştilor”, dar pentru perioada estivală este binevenit programul “Lecturile verii”. În listele de recomandare bibliotecarul include cele mai recente, cele mai în vogă, cele mai interesante şi captivante cărţi pentru toate gusturile şi vârstele.
Expoziţiile din incinta bibliotecii pun în evidenţă opere jubiliare, autori jubiliari, cărţi noi pentru lecturi din plăcere. De curând Biblioteca „Alba Iulia” şi-a completat rafturile  cu titluri noi din colecţia „Adevărul” şi nu numai. Cititorul care vine la bibliotecă, dar în vara aceasta vin destul de mulţi copii şi părinţi, studenţi, adolescenţi, bunici, pot găsi printre rafturile doldora de cărţi, un titlu de carte intrigant şi, iată, deja avem un prieten sfătos pentru câteva zile însorite sau mai puţin însorite.
Venind mai des la bibliotecă copilul se revede într-o lume fantastică a cărţii, o mulţime de cărţi noi pe care încă nu le-a răsfoit. Deseori, copiii care găsesc pe raft o carte incitantă, se aşează la masă şi, adâncit în citire uită şi de mâncare, şi că îi aşteaptă mama acasă…, regăsindu-se într-o lume cu eroi din poveşti. “Citim şi ne distrăm” – auzim uneori de la copii în discuţii individuale. Probabil, zicem noi, ei se distrează în compania unui prieten foarte bun şi inteligent.


Cartea îşi caută cititorii şi în afara bibliotecii. Acum, vara, bibliotecarul merge mai des la copiii din grădiniţe cu cărţi noi şi adecvate vârstei lor, în special abecedarele, versuri pentru micuţi, poveşti. 
Mulţi chişinăuieni, pleacă vara la odihnă la mare, la munte, dar unii doresc şi să mai citească. Chiar dacă afară plouă cu găleata, noi avem mulţi vizitatori. Întrebaţi de bibliotecari, dacă nu-i deranjează condiţiile meteo de afară şi, dacă nu pleacă la odihnă, ni se răspunde: „Pentru mine să mă odihnesc, înseamnă să citesc o carte bună. Este îmbucurător că biblioteca „Alba Iulia” nu are vacanţă, iar grupurile de copii şi adulţi care vin să caute vre-o carte încă necitită care să le inspire lniştea sufletească necesară unei vacanţe împlinite.
Cu toate că, bibliotecarii de la „Alba Iulia”, împreună cu Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, şi autorităţile publice locale, se află în plină perioadă de pregătire a unui program deosebit de manifestări culturale şi artistice, prilejuit de cea de-a 15-a aniversare de la fondarea bibliotecii, care coincide frumos cu Sărbătoarea Naţională a basarabenilor, Limba noastră cea română, localizând desfăşurarea programului chiar în curtea bibliotecii, pentru ca buiucănenii să aibă parte de o sărbătoare chiar în cartierul în care locuiesc, uşile bibliotecii sunt deschise 9 ore pe zi şi 6 zile pe săptămână pentru toţi cei care caută o carte pentru vacanţă.
Lectura înaripează sufletul, adevărul acestor cuvinte se ascunde în fiecare dintre noi, adevăr care poate fi descoperit, doar atunci când îţi potoleşti setea cu un pahar de apă rece din acel izvor, care este cartea.

Vă aşteptăm, dragi prieteni, lângâ raftul cu cărţi!

miercuri, 17 iulie 2013

Bibliotecarii drochieni - motivaţi pentru modernizare. Vizită de documentare la biblioteci din Botoşani şi Suceava

Direcţia Cultură a raionului Drochia a organizat  o vizită de documentare şi schimb de experienţă în România, în biblioteci - centre regionale Biblionet. Temeiul a fost unul generos – de a acumula experienţă, de a motiva bibliotecarii pentru modernizare, de a dezbate probleme similare cu bibliotecari din România, de a stabili legături durabile cu aceste biblioteci. Delegaţia a inclus 3 persoane de la biblioteca raională, doi de la biblioteca pentru copii, 10 bibliotecari din bibliotecile rurale şi 3 persoane de la Direcţia Cultură. Componenţa grupului relevă deschiderea şi dorinţa administraţiei locale de a revitaliza, reinventa biblioteca publică în comunităţile raionului Drochia, fapt salutabil şi exemplificator pentru alte raioane.
Primul reper biblioteconomic a fost Biblioteca Județeana "Mihai Eminescu" Botoșani la care ne-am informat în legătură cu modul în care programul Biblionet  a fost implementat la bibliotecile publice din judeţul Botoșani. Cornelia Viziteu, directoarea BJ Botoşani ne-a prezentat biblioteca – amplasament, istorie, servicii, activităţi, personal, finanţare şi relaţii cu comunitatea botoşăneană. Responsabilul de Biblionet Botoşani, Iulian Moldovanu a susţinut o prezentare "Programul Biblionet in Romania" în cadrul  colocviului profesoral "Implementarea programului Biblionet in bibliotecile publice botoșănene", precum si aplicații practice, la Mediateca Bibliotecii Județene "Mihai Eminescu" Botoșani.
Bibliotecarii din raionul Drochia au văzut o bibliotecă modernă ca activitate pentru public convingându-se că  nu există limite în diversificarea serviciilor pentru public, că nu există vacanţe în activitate. La ora 11 dimineaţa sala de lectură era plină de cititori, calculatoarele ocupate de utilizatori, alte secţii şi săli cu membri ai  diverselor cluburi,  cu o agenda de  activităţi culturale, la una din care am participat şi noi. Am numărat 21 de cluburi cu programe de vacanță: Clubul de civilizaţie şi cultură niponă; Clubul de IT, de germană, de greacă, de rusă!!!, de gramatică, de engleză, de franceză, de matematică, de biologie, de chimie, geografie; Clubul de şah; Clubul micilor reporteri, Clubul colecţionarilor, Clubul de desen, de spaniolă; Clubul de lecturi publice, Clubul de dans… toate active pe timp de vară.
 Biblioteca Judeţeană Botoşani ne-a oferit şansa de a vizita o bibliotecă din micul orăşel Bucecea, o bibliotecă cuprinsă de programul Biblionet, şansă care a transformată-o în una foarte dinamică, fără de care comunitatea nu îşi închipuie activitatea. La fel biblioteca mustea de cititori. Bucecea a fost un exemplu de cum atrage membrii comunităţii în bibliotecă şi de cum îi loializează ca utilizatori activi. Întâlnirea noastră a fost pregătită, mediată şi moderată de utilizatori. Ei se mândreau cu biblioteca lor accentuând faptul că biblioteca este instituţia care le oferă posibilitatea de a explora, imagina, le stimulează abilităţile creative şi este locul unde îşi expun rezultatele activităţii creative. Biblioteca publică din Bucecea nu e un local tip ci unul adaptat, care cere reparaţie, dar atât de activ, de viu încât este un local care te cucereşte. Este şi un exemplu de bibliotecar care munceşte cu pasiune şi dăruire.
Bibliotecarii au cules multe impresii şi au învăţat lecţii utile pentru viitor.
Următorul punct biblioteconomic a fost Biblioteca Bucovinei (Judeţeană) Suceava. O bibliotecă cu tradiţii cărturăreşti şi de cercetare. Directorul, Gabriel Cărăbuş, ne-a prezentat şi ghidat prin bibliotecă răspunzând la toate întrebările bibliotecarilor drochieni avizi de noutăţi. Au văzut o bibliotecă, la fel, foarte activă pe timp de vară. I-au impresionat dotarea  tehnică şi cu resurse informaţionale a secţiei pentru copii şi serviciile pentru copii începând cu cea mai fragedă vârstă. Aici au întâlnit cel mai mic cititor – o fetiţă de un an sau poate mai mica, dar care se simţea foarte bine pe canapeaua bibliotecii urmărind cum fraţii ei  se jucau la o consolă cu jocuri cognitive. Tot aici au văzut, pentru prima dată,  cum se împrumută o carte în regim automatizat utilizând soft-ul Bibliofil.
A urmat biblioteca orăşenească Rădăuţi care, ca dotare, spaţii, servicii era mai aproape de situaţia multor biblioteci din spaţiile periferice din RM. Aici s-a dezbătut despre siguranţa copiilor pe Internet, practici de acces la Internet, servicii pentru public şi relaţia cu guvernarea locală, care s-a dovedit a fi aproape similară cu practicile din RM.
Ambele popasuri profesionale le-au furnizat multe idei pentru modernizări ulterioare.
După fiecare vizită discuţiile generau în adevărate colocvii profesionale la care se expuneau toţi într-un cadru mai degajat şi care durau până după miezul nopţii.
Alături de vizite  de interes profesional, bibliotecarii drochieni au vizitat cele mai importante obiective culturale, istorice şi turistice ale oraşului Botoşani, Suceava, Rădăuţi.

În concluzie a-și vrea să evidențiez următoarele:
1.       Călătoria bibliotecarilor drochieni a fost un feedback la participarea şefului Direcţiei Cultură Drochia, Petru Ababii, la programul de Liderism (a găsit resursele necesare, relaţiile de parteneriat cu Consiliile de Cultură din Botoşani şi Suceava care au fost foarte receptive, deschise, implicate în buna organizare a vizitei);
2.       Bibliotecarii s-au convins de şansa şi oportunitatea oferite de  Programul Novateca – instruire, suport tehnic, schimbarea mentalităţii asupra relaţiei bibliotecii cu comunitatea;
3.       Bibliotecarii au conştientizat că biblioteca publică trebuie să fie proactivă în relaţia cu APL;
4.       Bibliotecarii s-au inspirat din experienţa văzută, pe viu, pentru activităţile viitoare (părându-le rău că această vizită are loc după prezentarea proiectelor la Novateca  şi nu înainte pentru că ar fi folosit cunoştinţele acumulate şi ar fi fost mult mai creativi);
5.       Bibliotecarii au conştientizat că e imperativ necesar să revitalizeze biblioteca în consens cu timpul şi necesităţile comunităţii.
Acest tip de vizite cu schimb de experiențe sunt  benefice  și cu acțiune de durată pentru că, sunt convinsă,  multe idei vor fi preluate, ajustate și implementate, cu specific autohton, în multe din bibliotecile din raionul Drochia.

dr., conf. Univ. Lidia KULIKOVSKI



luni, 15 iulie 2013

Ce pot avea de împărţit un basarabean şi un american?

                                                                 Valeria  BEŢIVU şef oficiu
Filiala ,,Ştefan cel Mare’’


După ,,Jurnalul Bibliotecarului’’, Dumitru Crudu mai publică în acest an romanul ,,Un american la Chişinău’’, pe care scriitorul Vladimir Beşleagă  o consideră cea mai bună carte a sa. Până a fi publicat, romanul a avut  un traseu foarte interesant şi zbuciumat. Prima versiune a fost scrisă în vara lui 1995, în Flutura, satul de baştină al autorului (ce coincidenţă, şi romanul va apare tot vara, dar peste 18 ani), dar a fost sechestrată  în contul unei datorii la chirie de către un basarabean care a dispărut în Italia cu tot cu manuscris. La cincisprezece ani distanţă, scriitorul l-a rescris, dar rezultatul fiind un alt roman, complet diferit faţă de cel pierdut.
Am putea spune că e un roman despre o braşoveancă fatală, care lasă numai victime în jurul ei, de care se îndrăgosteşte basarabeanul Anton, gazetar la secţia fapt divers la cotidianul “Monitorul de Braşov”. Spre stupoarea sa, cea mai frumoasă femeie din Braşov îi acceptă avansurile. Dar până la un timp. Până apare un american straniu, pornit să vadă o eclipsă de soare undeva pe lângă Piteşti. Care, aşijderea, se îndrăgosteşte de prea frumoasa domnişoară Lora. Rivalitatea dinte american şi basarabean continuă şi cu mult după ce cei doi se îndepărtează de Lora, pe care, un alt iubit de-al ei, o sluţeşte, pentru a fi doar a sa. Anton este un personaj atât cu defecte cât şi cu calităţi pozitive: este orgolios, vulnerabil, ranchiunos, răzbunător, bun, sensibil, perfid, profitor, inocent, gelos, frustrat, generos. Anton este o victimă a propriului său destin şi a propriilor sale obsesii. El vorbeşte o română aproximativă, foloseşte neologisme, chiar şi necunoscându-le sensul. Într-un fel, Anton este un basarabean tipic, deorece aceleaşi probleme de vorbire le au majoritatea basarabenilor care pleacă la studii peste Prut. Pe lângă drama lingvistică, Anton mai trăieşte şi o dramă identitară şi existenţialistă.


Autorul a încercat să construiască un roman plin de viaţă, despre nişte tineri de la sfârşitul anilor nouăzeci, peste care se rostogoleşte istoria ca un tăvălug. Într-un cuvânt, este un roman captivant şi actual. E un roman în care ne regăsim cu toţii.

sâmbătă, 13 iulie 2013

Fântâna profesorului

Puterea dumnezeiască din neputinţă se naşte (Apostolul Pavel)

Ţin în mână ghidul bibliografic „Писатели Москвы”, ediţia din 1987 şi răsfoindu-l, o inscripţie m-a făcut să-mi reţin atenţia: scriitorul Druţă Ion. Am avut o strângere de inimă, căci nu este zi în care să nu fie solicitată opera lui din bibliotecile noastre din Basarabia şi nici un alt scriitor nu e studiat atât de mult în programa şcolară cum e studiat Ion Druţă. La sfârşitul anilor ’60, când în Basarabia noastră a devenit posibilă afirmarea literară a basarabenilor nu numai prin originalitate, colorit şi specific, ci şi prin concepţie, Ion Druţă s-a stabilit cu traiul la Moskova, din motive lesne de înţeles. Scrie, continuă să scrie cum a făcut-o dintotdeauna, în limbile română şi rusă. Şi nu ştim ce e mai bine, cert e faptul, că opera lui dramatică ne-a făcut cunoscuţi pe noi moldovenii în lume, pe scena teatrelor mari din oraşul Moskova şi ni nimai. Prin cărţile sale pentru prima oară s-a reuşit să se reprezinte esenţa caracterului moldovenesc, afirmându-l ca pe unul original şi profund, clădindu-i un fundament filozofic în operele sale Frunze de dor, Casa mare, Povara bunătăţii noastre, Sania, Biserica Albă, Sfânta Sfintelor ş.a. A trecut mai bine de jumătate de secol – 55 de ani de la ieşirea sub tipar a celebrei Frunze de dor. Chiar şi unii mari neprieteni ai marelui scriitor susţin că această povestire este de o perfectă măiestrie artistică, practic este unica lucrare literară de proporţii, care s-a bucurat chiar de la apriţie de o mare popularitate din partea criticilor literari şi, cu toate schimbările politice, etice, conjuncturale etc., este prezentă în programele şcolare şi universitate din învăţământ pe tot parcursul acestei perioade de timp. Ion Druţă scrie astăzi de la Moskova, se interesează de toate, câte-n lună şi-n stele, dar o deosebită atenţie o acordă tinerei generaţii – viitorul ţării noastre. Este adânc îngrijorat de cotele majore ale infracţiunilor şi corupţiei din domeniul educaţiei şi învăţământului la care s-a ajuns, de predarea defectuoasă a limbii române la alolingvi, căci o bună parte din aceşti bacalaureaţi au picat exsamenele. Luarea de atitudine faţă de aceste fenomene negative în societatea românească demonstrează poziţia lui civică, verticalitatea opiniilor şi poziţiei sale faţă de Moldova. Recent a adus în discuţie o problemă, începută încă prin anii 1988 -1989, atunci când d. I. Druţă a expus ideea în faţa şefilor de stat de atunci, de a consolida spiritualitatea suveranităţii şi stabilităţii statului nostru prin ridicarea unui monument, ca să rămână peste vremi mărturie a timpurilor pe care le trăim şi o revenire la credinţa milenară în Iisus Hristos.  Ideea acestei epopee extraordinare o constituie motivul creaţiei populare, omagiu eroului anonim al  baladei “Mioriţa”. Locul pentru faimosul monument Lumânarea Recunoştinţei a fost ales Câmpia Sorocii, care învăluie an de an albia bătrânului Nistru. Monumentul a fost clădit pe o stâncă de asupra apelor. Ca să ajungi la el trebuie să urci 650 de trepte. Acolo sus, o capelă în formă de lumânare înaltă de 29,5 m, lumina căreia pe timp de noapte strabate pâna la Otaci si Camenca, scrutează împrejurimile. Monumentul constituie un complex arhitectural sobru şi este unul dintre cele mai importante zidiri din istoria moderna a Moldovei. Ideea propusă  de scriitorul Ion Druţă încă în anul 1987 a fost realizată mult mai târziu. Fiind prezent la ceremonia de deschidere, scriitorul a declarat ca “Lumânarea Recunoştinţei” reprezintă cea mai controversata operă de artă a contemporanietăţii. El şi-a exprimat speranţa că monumentul va consolida societatea, indiferent de simpatii și apartenenţă la diferite formaţiuni politice. Monumentul a fost inaugurat la 27 martie 2004. De la înălţimea la care se află acest edificiu se extinde o panoramă extraordinar de pitorească, cu o coloristică accentuată, consistentă a vegetaţiei, ce se reflectă în apele Nistrului şi cu formaţii abrupte ale stâncii, conturându-se treptat într-o cascadă imensă. Această operă de arhitectură, împreună cu întreaga operă druţiană vor rămâne în memoria colectivă a noastră. Însă alta este problema, drept care motiv m-a făcut să scriu aceste rânduri. Ca să urci cele 650 de trepte, să închini o lumânare şi apoi să le şi cobori, nu este atât de simplu. De aceea, I. Druţă, de la Moskova, fiind deziluzionat de starea de lucruri de la noi şi văzând că nu se mai termină vremurile grele pentru Moldova, provocate în primul rând  de fărăfelegi, delapidări şi furturi crase îşi simte responsabilitatea deplină faţă de ţară, ca fiind fiu al acestui neam. Speranţa, care-i încălzeşte inima şi îi dă un prilej de bucurie el o simte atunci, când merge la baştină şi alături de sute de copii gălăgioşi, îndrumaţi de profesori urcă şi coboară scările sorocene la Lumînarea Recunoştinţei. Pe feţele lor se poate citi elan, curiozitate, speranţă. Un lucru însă este trist, sticla de masă plastică cu apă, ce se trece din mână în mână şi insistenta rugă în şoaptă: „Dă-mi, te rog, şi mie o gură”.

În legătură cu acest fapt scriitorul I. Druţă aderesează o scrisoare deschisă tuturor cadrelor didactice din Moldova. Da, anume profesorilor, căci ei ne sunt spijinul nostru şi la bine şi la rău, căci ei vin cu copilaşii noştri la Lumânarea Recunoştinţei şi le vorbesc de neam şi ţară. Atât ce ne-a mai rămas. În scrisoare autorul încearcă să-şi descarce sufletul, dând vina pe imaginaţie. Datorită ei, scriitorul a avut clipe de luminare, care i-a permis să vadă o fântână frumoasă în vârful dealului, înconjurată de copii, iar pe colanul ei sta  scris cu litete aurite numele oligarhului care a băgat frica în toată ţara. Altă dată a văzut fântâna nou-nouţă jos,  la talpa scărilor, cu o inscripţie adânc incrustată în  piatră aleasă de Cosăuţi în toate cele patru laturi, cu  emblema 
 partidului care, cu siguranţă, la alegerile viitoare... În alt caz o echipă imaginară de mari specialişti veniţi tocmai din Chişinău au făcut lucrări de sondare, dar care au ajuns la concluzia că nu se pot de continuat cercetările din lipsă de fonduri de bani. recunoaşte,

Şi tot imaginaţia l-a încurajat pe domnul Druţă, ca în ziua Învierii, aflându-se în trecere pe o ulicioară din îndepărtata Moskovă să întrevadă Câmpia Sorocii, iar acolo, la Zastânca, în vârful dealului, copii adunaţi în jurul unei fântâni  frumoase. Deasupra colanului, sub un acoperiş de tablă, luceau în bătaia soarelui două cuvine – Fântâna Profesorului. Aici scriitorul recunoaşte    până la urmă, că imaginaţia nu este un blestem, ci este un dar, un mare dar divin.

Cu marea dramă prin care trece azi ţara, învăţătorimea e ultima fracţiune a societăţii care nu e chiar cu totul la pământ – scrie mai departe scriitorul în scrisoarea sa. Fântâna Profesorului nu e atât un scop în sine, cât  un mijloc de consolidare.

Scrisorea marelui scriitor Ion Druţă a fost trimisă şi publicată în ziua de 15 mai curent la redacţia ziarului „Făclia”, săptămânal de informaţie, opinie şi cultură pedagogică. În acest răstimp la adresa redacţiei deja au sosit multe mesaje de susţinere şi încurajare financiară a proictului „Fântâna învăţătoruluiu”.                          


                                  Consemnare   A. Moldovanu, or. Chişinău

vineri, 12 iulie 2013

ABC-ul relațiilor pe Facebook

Pentru a asigura o vizibilitate coerentă și corectă a profilului Dvs. pe Facebook Vă recomand următorul blog http://alexlebedev27.wordpress.com/2012/03/15/abc-ul-relatiilor-pe-facebook/#more-5577. E taaare interesant. Deja am implementat și testat. Succese!

Mihai Eminescu un univers deschis la Biblioteca „Ovidius”

Viorica Moraru, Natalia Ghimpu
Filiala Ovidius
Literatura noastră a avut de-a lungul timpului parte de poeţi adevăraţi şi deosebiţi de talentaţi, care ne-au lăsat o operă minunată de care putem fi întotdeauna mândri. Deasupra tuturor însă, a strălucit mereu o stea, Luceafărul poeziei româneşti, o stea care nu se va stinge niciodată - Mihai Eminescu.  Cu prilejul a 163 de ani de la naşterea poetului  la Filiala Ovidius s-a dat start Programului Eminesciana în cadrul căreia sau desfăşurat mai multe feluri de activităţi însoţite de diverse expoziţii de carte. Printre primele activități a fost prezentarea de carte Ce-o fi vorbit oare Eminescu şi Creangă autor Dumitru Mămăligă.  Este o nuvelă pentru copii şi adolescenţi  în care autorul a dorit să reînvie plimbările şi discuţiile dintre Eminescu şi Creangă. Dornici de a afla tainele mărturisirilor şi momentele de bucurie a acestor doi mari scriitori au fost elevii clasei a IV-a de la Gimnaziul nr. 41. Interesul copiilor  le-a trezit nu numai dialogul şi discuţiile, dar şi descrierea frumoaselor seri de vară cu lună plină, bojdeuca, prispa, plăcintele, ulicioarele şi mahalalele. Prezentul volum este parte componentă a Colecţiei Din viaţa oamenilor de geniu şi ne familiarizează cu felul de a gândi, felul de a discuta şi felul de a proceda a marilor scriitori români Mihai Eminescu şi Ion Creangă. Copiilor le-a plăcut enorm prezentul volum aflând lucruri noi despre relaţia de prietenie a acestor doi mari genii ai literaturii române.
Următoarea activitate a fost Ora de lectură  Pe urmele lui Eminescu (Program extramuros pentru persoane dezavantajate Împreună cunoaştem mai mult). Mihai Eminescu în operele sale a desfăşurat mai multe subiecte: dragostea, femeia, fenomenele cosmice, natura etc. Natura este întâlnită în majoritatea operelor lui Mihai Eminescu, este singura care îi cunoaşte secretele şi singura care îl înţelegea în momentele sale de tristeţe şi de singurătate. În poeziile  pentru copii Eminescu redă sentimentele de bucurie Codrule, codruţule, Ce mai faci, drăguţule? Că de când nu ne-am văzut Multă vreme au trecut..,. precum şi sentimentul de tristeţe Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt Cu crengele la pământ ?  - prin descrierea codrului în diferite anotimpuri. Este foarte important, pentru copiii de la Scoala auxiliară Nr. 5 (copii cu dizabilităţi) ca să conştientizeze, prin versurile lui Mihai Eminescu, că Numai omu-i schimbător, Pe pământ rătăcitor, dar natura e veşnică Iar noi locului ne ţinem, Cum am fost, aşa rămânem: Marea şi cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna şi cu soarele, Codrul cu izvoarele. Volumul Unde eşti copilărie? de Mihai Eminescu a fost propus spre lectură celor 17 participanţi, fiind cei mai buni elevi de la Şcoala auxiliară Nr. 5 şi putem afirma că  mesajul de a păstra natura a fost recepţionat prin înţelegerea, prin recitarea cu suflet  a versurilor din această carte. Scopul Filialei Ovidius de a cultiva dragostea faţă de opera lui Mihai Eminescu paralel cu cultivarea dragostea faţă de natură şi-a atins scopul prin înscrierea în rândurile beneficiarilor a mai multor elevi pentru a lectura opera marelui poet naţional Mihai Eminescu.
Promovarea operei lui Eminescu s-a desfășurat și în cadrul Programului Ora Poveştilor care are loc  în fiecare zi de joi la filiala Ovidius. În luna iunie s-au desfăşurat patru activități cu genericul Eminescu printre noi  cu poveştile sale. Au fost selectate, pentru lecturare şi pentru a fi discutate, următoarele poveşti Făt Frumos din lacrimă, Frumoasa lumii, Borta vântului, Călin Nebunul. În călătoria imaginară a poveştilor a fost, ca de obicei prezenţi, ghidul/prezentatoarea noastră Cristina Voroneanu, voluntara bibliotecii împreună cu grupuri de copii (beneficiari ai bibliotecii).
 Poveştile eminesciene au profunde rădăcini folclorice, valorificând basmele populare cu personajele lor mitologice, sunt un mijloc de comunicare şi o bună metodă de instruire pentru a cultiva adevărurile fundamentale ale vieţii, sunt prima hrană spirituală a copilului care îl învaţă să judece. Toate poveştile au fost citite cu atenţie, fiecare având un scop concret care a fost propus spre atenţia cititorilor, fiind urmate de discuţii, jocuri pentru memorarea temei şi a concluziilor individuale. Ora poveştilor este importantă pentru copiii în  familiarizarea cu creaţia lui Mihai Eminescu, prin aprofundarea deprinderilor de lectură, dezvoltarea gândirii şi imaginaţiei creative, formarea abilităţilor de exprimare şi comunicare, cultivarea sentimentelor nobile şi a gustului estetic prin intermediul cuvântului artistic.
Creaţia lui Mihai Eminescu este actuală şi în prezent pentru toate vârstele, gen şi timp. Multe generaţii şi-au educat spiritul Patriotismului, şi-au cultivat dragostea faţă de cuvântul artistic, dragostea de natură etc. Filiala Ovidius va fi mereu la dispoziţia beneficiarilor dornici de ai cunoaşte opera şi în continuare.



miercuri, 10 iulie 2013

Admiterea 2013: specialități noi și posibilități captivante de dezvoltare profesională

În perioada 16-27 iulie 2013 are loc depunerea dosarelor pentru admiterea la studii superioare de Licenţă (Ciclul I) şi studii superioare de Masterat (Ciclul II).

CICLUL I (LICENŢĂ)
Pentru admiterea din anul curent pentru Ciclul I (Licenţă) la domeniul de formare 344 Ştiinţe ale Informării sunt prevăzute locuri la buget şi în bază de contract la specialitatea Biblioteconomie, Asistenţă Informaţională şi Arhivistică, precum şi la două specialităţi noi: specialitatea Tehnologia Comunicării Infodocumentare şi specialitatea Servicii Informaţionale şi Socio-culturale.

Specialitatea – 344.2 Tehnologia Comunicării Infodocumentare
Este o specialitate practică marcată de următoarele direcţii – administrarea, expertiza şi consultanţa privind resursele infodocumentare (tradiţionale şi digitale); socializarea, educarea, instruirea şi consultanţa diferitor categorii de utilizatori de informaţie; medierea şi transferul de cunoştinţe; cercetarea ştiinţifică a resurselor infodocumentare şi a consumatorilor de informaţie.
Domeniul activităţii profesionale: centre de informare ştiinţifică şi tehnică, centre infodocumentare din domeniul dreptului, educaţiei, business, cultură; centre de consulting infodocumentar; ştiinţă şi practică infodocumentară, inclusiv toate tipurile de biblioteci, subordonate diverselor ministere şi departamente; instituţii editoriale şi librării; arhive, muzee şi alte instituţii şi organizaţii din sistemul comunicaţiilor infodocumentare.
Posibilităţi de angajare în câmpul muncii: centre de informare ştiinţifică, biblioteci, arhive, muzee, servicii personal, librării, edituri, agenţii de consulting informaţional, birouri ale instituțiilor (publice) destinate lucrărilor administrative şi alte instituţii infodocumentare.
Lista profesiilor conform specialităţii: administrator al serviciului electronic de informaţie; analist-indexator; arhivar; bibliograf; bibliotecar; administratori de sisteme informaţionale şi produse multimedia / hipermedia; documentarist; expert în supravegherea tehnologică, informaţională şi inginerie documentară; expert-consultant în informare documentară; formator în informare / documentare; gestionar de metadate; gestionar al circuitului documentar; gestionar al documentelor instituţionale; inginer informaţie tehnico-ştiinţifică; profesor documentarist; redactor tehnic; secretar-referent; specialist al transferului informativ şi cognitiv; specialist în cercetarea informaţiei şi arhivare electronică.

Specialitatea – 344.3 Servicii Informaţionale şi Socio-culturale
Reprezintă o specialitate praxiologică orientată spre următoarele direcţii – crearea, gestionarea şi evaluarea serviciilor informaţionale, sociale şi culturale; prestarea serviciilor informaţionale pentru utilizatori individuali, colectivi şi instituţionali; coordonarea serviciilor socio-culturale în administraţia publică locală, centrală; instruirea diferitor categorii de utilizatori privind furnizarea de servicii informaţionale; gestionarea proiectelor comunitare.
Domeniul activităţii profesionale: ştiinţă şi practică infodocumentară, inclusiv socio-culturală, realizată de structuri specializate în oferirea informaţiei, precum biblioteci, arhive, muzee, furnizori de baze de date, instituţii editoriale, librării, centre de cultură şi instruire pentru diverse categorii de persoane (copii, tineri, adulţi, de vârsta a treia), birouri de documentare şi alte instituţii din sistemul infodocumentar subordonate administraţiei publice locale, centrale, inclusiv entităţilor comerciale şi instituţiilor non-guvernamentale.
Posibilităţi de angajare în câmpul muncii: biblioteci publice şi şcolare, arhive, muzee, centre şi birouri de informare, librării, edituri, case de cultură, case de creaţie, cămine culturale, centre comunitare, structuri ale administraţiei publice locale, centre de documentare şi alte instituţii infodocumentare.
Lista profesiilor conform specialităţii: gestionar de servicii de informare în regim offline şi online; animator cultural; coordonator de proiecte comunitare; administrator de servicii de informaţii publice; bibliotecar; ofiţer de relaţii publice; formator în informare şi documentare; difuzor/distribuitor de carte; merchandiser; arhivar.


Informaţii de contact:
Republica Moldova,
or. Chişinău, str. A. Mateevici 60
Bloc Central, 225/C
                tel. 022-577435, 022-577410

               www.usm.md/admitere/ 

luni, 8 iulie 2013

Scriitori invitaţi de Biblioteca ,,Onisifor Ghibu” la Lecturile verii


 În dependenţă de anotimp, predilecţiile oamenilor de artă  devin pline de viaţă, de reanimare, de nostalgie ce te duce cu gândul şi spre speranţa continuităţii. Atmosfera Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu” nu se lasă modelată de culorile anotimpurilor, iată de ce, lunile de vară sunt permanent pline de coloritul vieţii active, bucurând numărul său mare de cititori cu noi lansări de cărţi, expoziţii şi vernisaje de pictură, recitaluri de poezie, la care poate participa orice cititor împătimit de literatură şi cultură, dar o deosebită impresie produce şi întâlnirile cu scriitorii invitaţi conform programului Lecturile verii.


În miercurea aceasta invitatul nostru a fost poetul Nicolae Spătaru care scrie a poezie a spectacolului cotidian, cu implicaţii social existenţiale, cu ,,viziuni oniric-expresioniste”, în care simbolurile nari poartă măştile groteşti ale absurdului şi derizoriului (Arcadie Suceveanu).

Astfel, scriitorul oaspete, le-a vorbit celor prezenţă că ar fi bine ca după ce se citeşte o carte, lectorul să se gândească măcar o clipă că e bine să fii om. Să aibă şi el un gând frumos despre lume, deoarece, atunci când un scriitor reuşeşte să le deştepte cititorilor acest gând, poate zice că şi-a îndeplinit misiunea. Dacă ar exista multe, foarte multe cărţi care să-l oblige (pe cititor!) să gândească la frumuseţea omului, poate că şi realitatea ar începe să semene mai bine cu cea pe care o percepem în visurile noastre.
        Dar e în stare literatura să schimbe lumea? – a întrebat Nicolae Spătaru. Uneori, probabil că da. Dar nu sunt sigur că poate, în măsura în care am dori noi, a mai menţionat invitatul Lecturilor verii cititorilor.
        ,,Nu putem scrie o carte fără să spunem adevărul, fără să impresionăm, fără a cataliza emoţii deosebite. Întâlnirea cu o carte bună, pe care cititorul o primeşte cu încredere pentru că îşi dă brusc seama că nu e vorba de nişte scorniri indiferente – indiferente tuturor, inclusiv autorului – ci de exprimarea unei credinţe, a unei certitudini. Lectorul va simţi neapărat că autorul nu face concesii, nu vrea să apară altfel decât este în realitate. Aşa văd eu lumea poetică. Aşa vreau să fie Lumea”, a conchis Nicolae Spătaru.

Pe final, tradiţional, au urmat lecturi din creaţia invitaţilor şi frumoase polemici.


vineri, 5 iulie 2013

Călătoria lui Radu în Țara Poveștilor

Aglaia Iepure, Biblioteca ”Ovidius 

 Pe 3 iulie la Biblioteca la Publică “Ovidius” a avut loc prezentarea de carte: „Călătoriile lui Radu în Ţara Poveştilor” autori Ina Moldovanu, Ana Brăiescu, activitate planificată în cadrul Programului ”Lecturile Verii - 2013”. Această carte a fost scrisă în colaborare cu psihologul Ina MOLDOVEANU, o carte recomandată atât pentru copiii cât şi pentru maturi. Conţinutul educativ al mesajului textului oferă posibilitatea tuturor de-a lectura această carte în mod special: „pedagog-copil”; „părinte-copil”; „psiholog-copil” „bunei-copil” La prezentarea acestei cărţi au fost prezenţi partenerii generali ai Bibliotecii Tabăra de vară de la Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” „Tabără Vitejilor” cum s-au numit copii, printre care s-au numărat şi câţiva cititori fidelii ai biblioteci. Activitatea a început cu prezentarea fiecărui copil în scopul că poate autoarea îl va întâlni pe acel băieţel pe nume „Radu” despre care se vorbeşte şi în carte, dar nu a fost să fie. Pentru al face prezent şi pe „Radu” au fost selectaţi copii-pictori care au fost rugaţi să-l deseneze pe Radu aşa cum l-au cunoscut ei lecturând cartea. Copiilor le-a reuşit foarte bine desenul. Întrebând-ui dacă a fost greu, Dumitru a spus: ”nu, deoarece ne-am folosit de imaginaţia noastră şi am desenat cum ştim noi mai bine”. Pe lângă acest grup au mai fost create încă trei Echipe, fiecare echipă iniţial şi-a ales un lider, mai apoi printr-un joc aplicat de către ajutorii de încredere a doamnei Ana au  selectat câteva capitole din carte şi le-au ascuns fiecare într-un balon de culori diferite, liderul echipei a ales unul din el astfel: Grupul nr. I trebuia să ne vorbească despre capitolul Orăşelul Bucuriei; Grupul nr. II  despre capitolul Cetatea interesului; Grupul nr. III despre capitolul Dealul mirării;

La finalul primului exerciţiu de lucrul în grup, copiilor li s-a mai dat încă un exerciţiu pe baza celor discutate deja. Pe o coală de hârtie au scris cu litere majuscule câte o însuşire pentru personajul principal Radu. Şi la această activitate copii au dat dovadă de multă energie şi interes. La iniţiativa Doamnei BRĂESCU la finele activităţii au venit doi copii care i-au uimit pe toţi cei prezenţi la această activitate, prin talentele pe care le posedă. Un moment deosebit a fost al Alinei GÂSCĂ, care a organizat o expoziţie de lucrări brodate manual de ea însăşi: „Peisaj de iarnă”, „Puişori”, „Căluţul lui Barbie”, „Îngerul mamei păzitor”, „Iepuroaica gospodină” ş.a. Alina a prezentat și o lucrare care urmează să fie finisată  „Cetatea interesului” ce reprezintă imaginea de pe fundalul cărţii „Călătoria lui Radu în Ţara Poveştilor”. Această lucrare ea  a promis că o va face cadou doamnei autoare.

Cel de-al doilea invitat a fost Micolo REABOI, elev la Liceul Teoretic „Dante Alighieri” din Chişinău, participant la al treilea festival de muzică din Regenzburg Germania, care a interpretat mai multe piese la acordeon: Vals, Mioriţa,Trei purceluşi, Valsul fulgilor. Piesele interpretate au fost foarte mult apreciate la Bibliotecă primind aplauze bine meritate din partea publicului.

Dar asta nu e tot mici noştri viteji nu au plecat până nu i-au adresat şi un şir de întrebări doamnei autoare. Curioşi au ţinut să o întrebe ce a făcuto să scrie această carte? Autoarea a răspuns foarte sincer: ţin mai întâi să menţioneze că nu mă consider scriitoare, experienţa acumulată de-a lungul timpului în postură de bibliotecar m-a făcut să scriu carte, dar foarte mult am fost inspirată de copii.”

Autoarea a mai mulţumit tuturor celor prezenţi şi a spus că se bucură foarte mult pentru realizarea acestei activităţi, sperând şi de data aceasta copii o vor ajuta să mai completeze această carte.


Cinemateca de la poeții desculți

Astăzi, 5 iulie a avut loc ”Cinemateca”. Am vizionat filme din colecția regizorului Mircea Bobînă și o animație realizată în colaborare cu Vadim Țiganaș.

Începutul a fost unul în versuri, Ronin Terente a citit câteva poezii din creația lui proprie și din creația lui Vadim Țiganaș.

Ronin Terente ne delectează auzul cu poezii. Mircea Bobână, gazda evenimentului, a avut grijă de toate detaliile și ne-a prezentat câteva din producțiile lui. Am urmărit cu mare atenție și plăcere filmele ”Orașul din piatră albă”, ”Taci”, ”Între Edison și Tesla” și o animație realizată în colaborare cu Vadim Țiganaș.

Mircea Bobînă pune la capăt ultimile detalii.

Tânărul regizor ne-a povestit despre poezia din film și despre acest curent care ii este drag și aproape. Pentru mâine dimineața #diez îți prezintă și un interviu cu Mircea Bobînă. Am discutat despre planuri de viitor și soarta tinerilor cineaști la noi acasă.

Mircea Bobînă la doar 23 de ani este regizor, editor, actor, scenarist, fotograf și deja cu 20 de filme în spate.


 Blogul #diez – articolul jurnalistei Alina Florea

marți, 2 iulie 2013

Biblioteca “Ovidius” și Institutul Confucius, ULIM - parteneriat instituţional

Natalia Ghimpu,
Filiala “Ovidius”

Biblioteca “Ovidius”, Filiala Bibliotecii Municipale “B.P. Haseu”, s-a implicat într-un proiect de parteneriat cu Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) pentru promovarea documentelor/valorilor didactico-culturale din Republica Moldova. S-a semnat oficial o Convenţie-Cadru de Parteneriat nr.29 între ULIM, reprezentată prin Domnul Andrei Galben, care activează în baza statutului ULIM şi Biblioteca “Ovidius”. Relaţiile dintre Părţi sunt guvernate de principiul echităţii, bunei voinţe şi a dezvoltării relaţiilor de colaborare durabilă. ULIM-l este o instituţie cu diverse structuri (Facultăţi, Catedre, Institute de Cercetare, Departamente etc.) care au dorit o colaborare deschisă şi echitabilă respectând toate elementele esenţiale ale activităţii de parteneriat precum ar fi: comunicarea, solidaritatea pentru promovarea reciprocă, cooperarea, acceptarea diferenţelor, tolerarea opţiunilor diferite, scopuri definite şi clare, condiţii specifice, durată, simboluri (sigla, brand, mascotă) etc. Am putea nominaliza o colaborare deosebită cu Institutul Confucius “Northwest Normal University”, Lanzhou, Republica Populară China având drept scop familiarizarea cu limba, tradiţiile şi obiceiurile chineze. Directorului Institutului Confucius, Doctorul Yang Tongjun a fost plăcut surprins de iniţiativa Filialei «Ovidius» spre o colaborare productivă pentru promovarea istoriei Chinei, cântece în limba chineză, dansuri naţionale chinezeşti. La prima întâlnire a fost o surpriză pentru cei invitaţi un master - class în prezentarea decupării unor simboluri naţionale chinezeşti din hârtie. În tradiţia poporului chinezesc decuparea unor simboluri specifice din hârtie, este o modalitate ce semnifică anumite stări personale/sufleteşti care sunt incluse in viaţa cotidiană a fiecărei familii. Pentru femeile din China este obligatoriu ca să cunoască arta decupării din hârtie, pentru ornarea locuinţei. De asemenea a fost prezentat şi un master-class ce ţine de caligrafia corectă a ieroglifelor chinezeşti. Însăşi directorul Institutului Confucius a ţinut să ne prezinte arta scrierii ieroglifelor, precum şi istoria lor care a trezit un interes deosebit invitaţilor.
                                               

Cel de al doilea master-class a fost deosebit prin conţinut şi prin prezentare – Cultura ceaiului, un important aspect al culturii chineze. Activitatea a fost pregătită, de asemenea, în parteneriat cu Institutul Confucius ULIM. Cultura servirii ceaiului se concentrează asupra băuturii însăşi, ritualul fiind de fapt o ceremonie – tot ceea ce duce la prepararea ceaiului. În China, ceremonia este privită ca mijloc de iluminare sau „Calea Ceaiului”. Invitaţii ne-au explicat despre asortimentul de ceai. Principalele categorii care se găsesc la noi sunt ceaiul negru şi verde, deşi se găseşte şi ceai alb, oolong, ceai verde suflat cu rădăcină de ginseng etc. Ceaiul negru este cel mai uşor de preparat, deoarece este cel mai puţin sensibil, având nevoie de apă fierbinte apropiată de punctul de fierbere (95-100 grade Celsius). Ceaiurile verzi se prepară la o temperatură în jur de 75-80-90 de grade. Timpul de infuzare diferă de la ceai la ceai, de exemplu pentru sortimentele mai tari sunt suficiente 1-2 minute, pe când la alte ceaiuri mai fine este nevoie de 3-4 minute. Această metodă de preparare a ceaiului datează din timpul dinastiei Sung în China, care a durat din 900 DC până în 1200 DC. Ceremonia ceaiului la Biblioteca “Ovidius” a durat două ore în care am savurat miresmele diverselor soiuri de ceai, am băut ceai din diverse soiuri şi am discutat despre necesitatea folosirii ceaiului în alimentaţia omului pe fondalul mizicii chineze. Toţi invitaţii au rămas plăcut surprinşi de surpriza oferită de Biblioteca “Ovidius”. Această activitate a fost rezultatul parteneriatului între Institutul Confucius ULIM şi Biblioteca “Ovidius” care sperăm va aduce noi beneficii în promovarea valorilor Republicii Moldova şi Republicii Populare Chineze.