vineri, 30 septembrie 2011

VASILE SPINEI A LANSAT A OPTA CARTE DE VERSURI HAIKU – „FRATELE MEU, FLUTURELE”


Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, filiala „Ovidius

            Este o lansare cu succes din start, deoarece mai rar se scriu şi editează versuri haiku  la noi în Moldova, a menţionat scriitorul Ianoş Ţurcanu, moderatorul  cenaclului „Ovidius”,  în cadrul căruia Vasile Spinei şi-a lansat recent cartea „Fratele meu, fluturele”  (Ch., 2011). Au fost alături de autor şi i-au adresat felicitările de rigoare mai mulţi scriitori şi publicişti, profesori universitari, colegi de la Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie ”Acces-info”, prieteni din anii studenţiei. Afirmând că acest gen de poezie trebuie citit în glas şi perceput cu sufletul, Ianoş Ţurcanu a chemat publicul să-şi exprime sincer impresiile de lectură a versurilor scriitorului Vasile Spinei.      
            În poezie Vasile Spinei a devenit cel mai cunoscut poet haiku din Moldova, nu a ezitat să menţioneze scriitorul Nicolae Dabija. Ceea ce face el este poezie adevărată,  o poezie profundă, care reabilitează existenţa acestui gen literar la noi în ţară. Se poate afirma că anume acest scriitor a încetăţenit versul haiku în Moldova.
            Un haiku este o clipă de lumină în lumea haosului. Această clipă, datorită talentului, dar şi perseverenţei, Vasile Spinei o înveşniceşte pentru cititori – a remarcat scriitorul Aurelian Silvestru.
            Pentru a scrie haiku trebuie să ai o mare încredere în cei cărora le adresezi mesajele. Iulian Filip a atenţionat publicul cititor despre modalităţile de percepere a acestui gen de poezie, deoarece haiku nu finalizează, nu pune punct, lasă loc pentru imaginaţie, pentru libertatea gândului. Ceea ce realizează poetul reprezintă a treia parte din succesul unei poezii, restul succesului depinde de cititori.
            Scriitorul Titus Ştirbu a dat citirii unei parodii scrise de el la un haiku care l-a impresionat mai mult. A rămas frapat de lectura versurilor acestui autor încă de la lectura primei cărţi de  haiku scriitorul Dumitru Apetri. Şi de fiecare dată, Vasile Spinei cucereşte inimile cititorilor cu fiecare vers nou scris, acest fapt referindu-se şi la această ultimă ediţie.
            Profesorul conferenţiar Gheorghe Colţun, dr. habilitat în filologie, docent, un bun poet  cunoscător al  acestui gen de poezie (el fiind autorul a patru volume de vers haiku), a relevat dragostea faţă de cei cărora Vasile Spinei le aduce noi şi noi volume de versuri.  Deoarece acest gen de vers nu trebuie să conţină verbe, adică mişcare, ele trebuie recepţionate ca o fotografie, o imagine a clipei. O mică analiză din punct de vedere lingvistic a stilului autorului a prezentat jurnalista Larisa Verdeş, remarcând metaforele extraordinare pe care reuşeşte să le asocieze în mod neaşteptat şi frumos.
            Confesiunile autorului au venit să întregească atmosfera emotivă din sala bibliotecii: fiecare trăire deosebită naşte un tablou haiku, prinzi şi opreşti clipa din universul mic în care existăm. Este o modalitate de a scăpa de rugină în relaţiile de zi cu zi  om – natură, om – om, om  – univers. Orice haiku te duce imaginar la crâmpeie din viaţa noastră.  Versul haiku se descoperă treptat, se scrie treptat şi se înţelege treptat, de aceea trebuie citit şi recitit.
            O atmosferă de fast au dat activităţii de lansare melodiile interpretate de interpreta de muzică populară Zinaida Bolboceanu şi interpreta de muzică folc Maria Mocanu.
             Publicul prezent în sala bibliotecii „Ovidius” a rămas încântat de expoziţia de clopoţei din colecţia personală a scriitorului Vasile Spinei.  „Din drumeţii întors la vatră” – şi-a intitulat scriitorul această expoziţie, dorind să ne  sugereze faptul că cei peste 160 de clopoţei de diferite forme, confecţionaţi din diverse materiale reprezintă simbolica şi mesajul sufletesc al ţărilor unde a călătorit, dar s-a grăbit mereu să revină în ţara natală.
            A încheiat această lansare vernisajul de pictură  al cunoscutului jurnalist Vasile Botnaru. Genericul picturilor – „Visuri volatile” – redă întocmai misterul gingaş al figurilor abia schiţate. Picturile sunt făcute în cafea nes, astfel devenind mai originale, obţinând un volum de expresivitate mai mare. Autorul a ţinut să-şi anunţe publicul că nu a studiat tehnica academică a picturii, dar acest fapt îl ajută, deoarece se simte mai liber în exprimare. Grafica lui Vasile Botnaru se asociază  armonios cu stilul poeziei haiku, fiind prezentă în două volume de versuri de Vasile Spinei editate anterior („Păsări şi stânci” şi „Poeme în alb-negru”).

miercuri, 28 septembrie 2011

ПОСВЯЩЕНИЕ В ЧИТАТЕЛИ

Любовь КУЛЬЧИЦКАЯ,
 Библиотека  И. Мангер

«Милее книги в мире друга нет»
Алишер Навои


26 сентября в еврейской библиотеке им. «И. Мангера»  состоялось традиционное посвящение «ципорят» в юные читатели. В этом году у нас открылась группа «Ципора» с румынским языком обучения, так что праздник прошёл необычно и весело на двух языках сразу.
В этот день библиотечная  тишина была нарушена: из каждого угла доносился звонкий смех, и сияли маленькие, умные детские глазки. Ребята с нетерпением ждали начала утренника.
«Здравствуйте, ребята!», с таких слов началось действо. Мы поговорили о праздниках, и перешли к главному «Библиотека – книжкин дом». Будущим читателям были загаданы загадки на тему библиотека и книга, они с воодушевлением принялись отгадывать. Затем «ципорята» узнали, что такое  библиотека, книга, абонемент, читальный зал. Им рассказали -  какие книги были в древнее время, на чем писали наши предки и где хранятся сегодня старые рукописи. Дальше ребятам было предложено послушать стихотворение   С. Маршака «Книжка про книжки» и выяснить,  нет ли среди них такого мальчишки по имени Гришка, который рвёт и пачкает книжки. 
            Чтобы стать читателями нашей библиотеки, ребятам необходимо было пройти испытание - принять участие в викторине по известным сказкам и другим произведениям. «Ципорята» с огромным азартом стали отгадывать сказки и сказочных героев. Малыши так же приготовили для нас подарок -  рассказали стихи о библиотеке, о книге.
Ребят познакомили с  правилами пользования библиотекой, и как обращаться особенно бережно с библиотечными книгами, чтобы их смогли прочитать как можно больше детей.  И вот настал кульминационный момент нашего праздника, все вместе мы произнесли  КЛЯТВУ  ЧИТАТЕЛЯ.  
Ну и  какой праздник без подарков?!  Каждый новоявленный читатель  библиотеки им. И.Мангера получил в дар по детской  книжке и книжную закладку. Ребята, запомнят этот день на всю жизнь, они будут достойны почетного звания ЧИТАТЕЛЬ!  Юные читатели знают, что книги -  мудрые и добрые друзья  вводят их в удивительный прекрасный мир и что, читая их, они сами становятся умнее, сильнее и добрее.  Мы верим, что каждое посещение библиотеки будет для них праздником, а мы своих читателей будем встречать с радостной улыбкой.

miercuri, 21 septembrie 2011

IUBIREA DE BASARABIA REVINE PRINTRE NOI


        Sufletul ne urmăreşte  zi de zi. Tainele lui sunt nepătrunse, gândurile neobosite, iar dragostea lui nemărginită. A fost ca ieri, va fi ca mîine! Vom coborî pe aleea sufletului nostru pentru  a ne da seama din ce este compusă această lumină a cuvintelor, ce încălzeşte necontenit interiorul nostru. În aşteptarea luminii simţim cum se apropie raza de iubire românească. Eu din români îmi trag sorgintea. C-o sfântă dragoste-i iubesc şi pentru tot ce-i românesc, oricând, şi braţele şi mintea, Şi sufletul mi le jertfesc (B.P. Hasdeu).
Îşi duce „cântecul chemării spre marea încercare” directorul general al Editurii “Gens Latina”, dar şi al revistei lunare de cultură, ştiinţă şi artă ,,Gând Românesc'' din Alba Iulia, dl Virgil Şerbu Cisteianu. E omul (poetul) ce   trăieşte simfonic, în toţi şi în toate, hotărât să suprime toate durerile, încercând să se definească statornicind condiţia umană şi lăsându-se patetic de iubirea, iubire fără ură. Stările eu-lui le descoperim în volumul “Poeme pentru Icoana Eli”, volum  lansat la Biblioteca “Alba Iulia” din Chişinău la 1 septembrie, 2011. Tot atunci s-au lansat  şi volumele de poezii ,,Urma tăcerii" de Angela Târziu şi ,,Zgomotul clipei" de Sorin Mugurel Bota, artistul plastic din Alba Iulia
            Volumele: ,,Ciuruit de cuvinte" de Traian Vasilcău şi ,,O sută de rondeluri"  de  Galina Furdui editate la “Gens Latina” din Alba Iulia au fost expuse în cadrul Salonului de Carte, ce s-a desfăşurat în perioada 31 august - 03 septembrie curent în incinta Bibliotecii Naţionale.
Tot în cadrul Salonului Internaţional de carte au fost lansate şi volumele de versuri ale poetului transnistrean Nicolae Ţurcanu: ,,Cele mai frumoase poezii", “Cântecele unui pământ înstrăinat” şi “Privelişti transnistrene", apărute la aceeaşi editură, “Gens Latina”, care a fost apreciată de către juriu pentru tipărirea operei acestui poet, care a suferit ani grei de umilinţe în gulagul închisorilor comuniste sovietice. De asemenea, au mai fost lansate volumul de versuri ,,Privighetori împăiate" de Nicolae Dabija, ,,Refac un vis" de Victoria Covalciuc şi ,,Clipa albă" de Mara Vlădiceanu – cu toţii basarabeni.
În această ordine de idei putem afirma că iubirea revine printre noi. Virgil Şerbu Cisteianu coboară de fiecare dată cu editarea cărţilor multor poeţi basarabeni. Neliniştit pentru creaţia celorlaţi nu întârzie să simtă româneşte niciodată. Un om cu suflet mare ce revine printre noi pentru a se salva prin IUBIRE altruistă şi dăruire de sine.
Editura “Gens Latina” vine la Chişinău pentru prima dată în aprilie curent, pentru a participa la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii cu volumele ,,Ciuruit de cuvinte" de Traian Vasilcău, ,,O sută de rondeluri" de  Galina Furdui şi “10 poeţi basarabeni”. Sunt primele volume ale poeţilor basarabeni editate în oraşul Marii Uniri, Alba Iulia, şi lansate în cadrul salonului respectiv, la biblioteca “Alba Iulia” din Chişinău, bibliotecă deschisă cu concursul celor două oraşe mari – Chişinău şi Alba Iulia. Numai aici, la biblioteca “Alba Iulia”, a insistat editorul Virgil Şerbu Cisteianu să aibă loc lansările. De ce? Cred că şi dintr-o mare curiozitate – Cum arată, cum îl va primi această instituţie de cultură despre care se vorbeşte atât de mult peste Prut, la Alba Iulia. Odată venit aici, la bibliotecă, a fost fascinat de felul în care arată instituţia, cum se implică în diverse activităţi culturale, dar şi de ospitalitatea celor care trudesc aici şi a celor care o sprijină. Şi chiar dacă la Salonul de carte din toamna nu a fost invitata editura “Gens Latina”, Virgil Şerbu Cisteianu a insistat să fie inclus în lista invitaţilor, chiar şi pe uiltima sută de metri, iar odată ajuns la Chişinău, a ţinut neapărat să revină cu alte lansări de carte la biblioteca “Alba Iulia”, să se întâlnească cu cititorii ei. Şi a reuşit. Felicitări editurii “Gens Latina” şi celor norocoşi pe care îi sprijină.
Oxana MUNTEANU,
profesoară de limba şi literatura română,

Liceul Teoretic “Petru Rareş”, Chişinău

marți, 13 septembrie 2011

OASPETE DIN POLONIA


 Ecaterina  NEDZELSCHI,  Şefa filialei „A. Mickiewicz”

 La 12.09.2011 biblioteca „A. Mickiewicz” a fost vizitată de Preşedintele Fundaţiei „Pomoc Polskom na Wschodzie” (Ajutor polonezilor din Est), Dna Olga Jwaniak.
Fundaţia are grijă de polonezii în afara hotarelor ţării şi susţine proiecte parvenite de la etnia polonă în cadrul altor state estice (Ucraina, Moldova, Bielarus etc.).
Oaspetele a făcut cunoştinţă cu biblioteca „A. Mickiewicz”, s-a interesat de fondul de carte polonă, de colaborarea cu societăţile polone din Moldova şi Chişinău, de problemele cu care se confruntă biblioteca.
La întâlnire cu O. Jwaniak au venit şi reprezentanţii diasporei polone -  Organizaţia „Polska Wiosna w Moldowe”, Liga Femeilor Poloneze, Uniunea Tineretului Polonez, cititorii de origine polonă. În discuţie cu polonezii Chişinăului, Dna O. Jwaniak a povestit despre fundaţia  „Pomoc Polskom na Wschodzie”, şi a ascultat problemele şi doleanţele etniei polone. Domnia sa i-a încurajat să manifeste mai mult interes şi străduinţă pentru a-şi atinge scopurile şi să prezinte  Fundaţiei Proiecte bine gândite, argumentate, care ar putea convinge şi Senatul Poloniei de a livra finanţe pentru realizarea Proiectului propus.
Apreciind înalt activitatea bibliotecii „A. Mickiewicz”, pentru promovarea culturii şi literaturii polone, Dna O. Jwaniak, a promis până la finele anului 2011 instalarea antenei „Satelit” şi conectarea bibliotecii la Televiziunea Poloniei.
La întâlnire au participat 30 reprezentanţi ai minorităţilor etnice polone.
În vizita sa la bibliotecă, Dna O. Jwaniak a fost însoţită de Aleksandra Czapiewska, Consulul Republicii Polone în Moldova.

sâmbătă, 10 septembrie 2011

ÎNVĂŢĂMÂNTUL BIBLIOTECONOMIC UNIVERSITAR

Scrisoare deschisă către Preşedintele Parlamentului şi Preşedintele interimar al RM, Vicepreşedintele Parlamentului RM, Preşedintele Comisiei parlamentare Cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Preşedintele Comisiei parlamentare Protecţie socială, sănătate şi familie, Ministrului Culturii al RM, Ministrului Educaţiei al RM, Rectorului Universităţii de Stat din Moldova


http://abrm.md/files/scrisoare%20ABRM.pdf

vineri, 9 septembrie 2011

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU” LA FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII ŞI LECTURII: REZULTATELE CONCURSURILOR


Juriul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii a examinat cele 61 dosare prezentate pentru concursuri, din care:
·        28 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului „Cei mai activi cititori”;
·        29 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului „Cea mai bună familie cititoare”;
·         4 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului „Cele mai bune biblioteci publice organizatoare ale lecturii”.
·        67 desene în scopul aprecierii învingătorilor Concursului „Cele mai bune desene (pe marginea operei lui Grigore Vieru)”.
Biblioteca Municipală a participat la toate concursurile.  Examinând materialele prezentate, Juriul a decis următoarele:

Concursul „Cei mai activi cititori”
Locul I - Diocher Vera, mun. Chişinău (Centrul Academic Internaţional Eminescu)

Concursul „Cea mai bună familie cititoare”
Locul I – Familia Parfenie, mun. Chişinău (Filiala “Alba Iulia”)

Pentru Concursul „Cele mai bune biblioteci publice organizatoare ale lecturii” Juriul a menţionat o implicare mai puţin activă a bibliotecilor în concursul dat (luând în consideraţie numărul nesemnificativ de dosare prezentate) şi a decis să acorde doar Testimoniu de Laureat pentru implicarea activă în organitarea primei ediţii a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii următoarelor biblioteci:
1) Bibliotecii Municipale “B. P. Hasdeu”
2) Bibliotecii Publice Orăşeneşti “Ion Creangă” din Floreşti
3) Bibliotecii Publice Orăşeneşti din Ocniţa
4) Bibliotecii Publice Raionale “Dimitrie Cantemir” din Ungheni
5) Bibliotecii Publice Raionale “Mihai Eminescu” din Rezina
6) Bibliotecilor publice din satele Chişcăreni şi Bilicenii Vechi din raionul Sângerei
7) Bibliotecii publice din satul Prajila raionul Floreşti
8) Direcţiei Cultură Râşcani
9) Redacţiei ziarului “Expresul de Ungheni” din Ungheni
  
Pentru Concursul „Cele mai bune desene (pe marginea operei lui GrigoreVieru)”:
Locul II – Iulia Mîrza, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Floarea soarelui”)

Locul III –Mîrza Iulia, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Bunica”)

Din partea juriului a venit şi propunerea de a oferi Testimoniu de laureat la 2 nominaţii încadrul concursului dat:

Grupa mică (grădiniţă şi şcoala primară):
1) Dostoievscaia Daria, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Cântecul soarelui”)
2) Burciu Ilona, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Mama”)
3) Voitiuc Alexandru, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Floricică, floare deasă”)
 4) Sili Mădălina, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Telefonul păsăruicii”)
5) Trifon Ecaterina, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Mulţumim pentru pace”)
6) Dombrovschi Iulia, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Greieraşul”)
7) Malenchi Cristian, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Târgoveţul ciudat”)
8) Negară Adelina, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Troleibuzul”)
 9) Rotarciuc Cristina, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Pomul”)

Grupa mare:
1) Doga Nelly, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Melcul”)
2) Şterbeţ Ruxandra, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Casa părintească”)
3) Şterbeţ Ruxandra, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Plaiul meu”)
4) Lupaşcu Mariana, mun. Chişinău (pentru lucrarea „Casa”)
 5) Nacu Ana, mun. Chişinău (pentru lucrarea Pomul”)

Concursul scriitorilor cu cele mai multe întâlniri:
Locul I – Vladimir Beşleagă (43)
Locul II – Ianoş Ţurcanu (42)
Locul III – Dumitru Crudu (38)
 
Preşedintele juriului a fost Constantin Rusnac, Vicepreşedinte Alexe Rău, iar Secretarul Viorica Antonov. Membrii Comisiei: Olga Bârlad, Arcadie Suceveanu, Nadejda Pădure, Valeriu Herţa, Dragoş Popa-Mi.

Informaţii mai ample:

sâmbătă, 3 septembrie 2011

ÎNTÂLNIRE CU DESIDENTUL ION MORARU ŞI RELEVANTELE SALE MEMORII


Elena VULPE, director al Filialei “O. Ghibu”


Acţiunea culturală de anvergură, ce s-a desfăşurat la Filiala “O. Ghibu” în data de 2 septembrie, a precedat fastul unor evenimente majore, ce s-au produs în aspect naţional, fiind în consens cu mesajul Sărbătorilor Naţionale ale Republicii Moldova: 20 ani de la proclamarea Independenţei şi decretarea Zilei Limbii Române. Pentru numeroşii participanţi (scriitori, istorici, analişti politici, politologi, specialişti în relaţii internaţionale, deputaţi în primul parlament, artişti plastici, actori, elevi şi studenţi) prezenţi în Sala de lectură a bibliotecii, manifestarea a constituit un bun prilej de a-şi împărtăşi emoţia, bucuria şi speranţa acelor zile de renaştere naţională, trăite acum 20 de ani. Rămânând solidari cu spiritul acestor importante documente ale istoriei noastre recente: decretarea Limbii Române ca limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin, adoptarea Stemei şi a Tricolorului, scimbarea denumirii statului şi declararea Independenţei, publicul de la Ghibu s-a pătruns de entuziasmul acelor vremi memorabile, exprimându-şi recunoştinţa pentru fapta înaintaşilor noştri, a luptătorilor pentru triumful cauzei naţionale.    

Unul din aceşti luptători, care s-a sacrificat pe altarul neamului, este şi Ion Moraru,  o personalitate distinctă, un mare patriot, care, prin dârzenia vieţii şi a faptei sale, a apropiat înfăptuirea acestor deziderate naţionale, rămânând un reper şi model al demnităţii şi verticalităţii umane. Despre viaţa zbuciumată a lui Ion Moraru, profesor de geografie, născut în 1929, în satul Mândâc (Donduşeni), publicul a aflat multe momente zguduitoare la Întâlnirea cu fostul deţinut politic şi desident sovietic, unul din luptătorii grupului “Sabia Dreptăţii”, care au opus rezistenţă regimului bolşevic. Analistul politic Anatol Plugaru, deputat în primul Parlament, a menţionat la această întălnire: ”Este o datorie morală să vă aducem respectul şi mulţumirea pentru efortul şi jertfirea D-voastră, care sunteţi o călăuză, o făclie ce arde pentru acest popor, care a supravieţuit calvarului, astăzi fiind la fel de straşnic, deoarece printre noi sunt mulţi golani şi lepădături, care trădează cauza naţională”. Relevând calităţile morale ale protagonistului, Vlad Cubriacov a acentuat asupra  laturii lui sufleteşti, a omului credincios, care nu se lamentează, nu-şi deplănge suferinţele şi tinereţea furată, ci face dovada unei credinţe puternice în Dumnezeu, nutrind speranţă şi iubire pentru cel apropiat, pentru poporul său şi dulcea noastră limbă română, pentru adevărul suprem. Artistul plastic Andrei Mudrea a asemuit soarta lui Ion Moraru cu soarta buneilor noştri, care, cunoscând iadul dantesc, nu s-au frânt, au rămas oameni adevăraţi, înfruntând eroic destinul. Manifestarea a continuat cu Lansarea unui volum de sinteză ce include trei cărţi semnate de Ion Moraru: “Pustiirea”, “Treptele infernului”, “Fata cu miros de busuioc”, care cuprind mărturii şi amintiri despre ororile prin care a trecut poporul nostru - deportările, asasinatele în masă, foametea organizată, colectivizarea, deznaţionalizarea, atentatele asupra identităţii noastre. Invitaţii săi speciali, printre care istoricul Ion Ţurcanu, scriitorul Boris Marian, actorul Vitalie Rusu, dr.în istorie -Pantelei Sandulachi şi Victor Juc, dr. în ist. Politice - Iurie Josanu, Ion Tăbârţă -magistru în relaţii internaţionale, Vitalie Marian - director executiv al Alianţei pentru Salvarea Familiei, Iulian Rusanovschi - preşedintele ASCOR, Iurie Roşca, ş.a. au opinat îndelung asupra mesajului acestor cărţi, fiind impresionaţi de cele aflate din mărturiile selectate din noianul amintirilor, evocând relevante întâmplări ce i-au marcat propriul destin, dar şi soarta întregii Basarabii. Teroarea isoriei este redată în scene de un dramatism infiorător, prin care se perindă chipul sătenilor şi al rudelor, al activiştilor şi anchetatorilor, al torţionarilor, urmate de suferinţele îndurate în beciurile NKVD-ului, în lagărele comuniste. Toţi participanţii au fost unanimi în părerea că aceste cărţi autobiografice relevă file nescrise din istoria noastră, dar şi chipul unei figuri emblematice, al unui luptător şi intelectual de elită, luminat de iubirea nestrămutată faţă de Ţară, care, asemenea profeţilor, au a îndeplini o misiune aparte - cea de a  înfrunta destinul, de a rezista şi a proslăvi dragostea şi credinţa în virtuţile neamului. Vorbitorii au apreciat înalt calitatea de document a cărţii, care reflectă atmosfera întregii epoci, considerând-o ca un mare triumf al memoriei istorice şi al ştiinţei istoriografice (prin materialele foto ce-o însoţesc, cronologia represiunilor, lista oamenilor care au fost represaţi, lista activiştilor bolşevici de după instaurarea puterii sovietice). În cadrul dezbaterilor, au fost menţionate şi calităţile de bun prozator ale autorului, fiind evidenţiată măiestria literară a unui scriitor înzestrat, de talia  lui Alexandru Soljeniţin, Paul Goma şi Ion Druţă. Ion Ţurcanu a exprimat chiar opinia că, dacă Ion Moraru s-ar fi apucat mai inainte de literatură, ar fi ajuns cel mai bun romancier din ţară, iar Boris Marian a sugerat ideea şi susţinerea traducerii acestei cărţi în limbile engleză şi rusă. În final, autorul a vorbit tinerei generaţii despre ultima sa carte-“Fata cu miros de busuioc”, care-i reaminteşte despre fiorul înălţător al primei sale iubiri, îndemnând cititorii la lectura de valoare, de unde pot afla multe lucruri de învăţătură din istoria neamului. Mulţumind celor care au contribuit la editarea volumului de memorii, Ion Moraru s-a adresat tuturor cu următoarele cuvinte: ”Iubiţi pământul zidit pe osemintele părinţilor voştri, vor fi trişti de-l veţi părăsi. Liantul ce ne leagă rămâne pentru toţi - istoria noastră comună, limba română, tradiţiile seculare şi credinţa strămoşească. Suntem ceea ce a spus Eminescu”. Cu această lecţie de patriotism, înveşnicită şi de autograful autorului, cei prezenţi au primit în dar cărţile lansate prin contribuţia Fundaţiei pentru Democraţie Creştină, partenerii acestei manifestări de suflet, organizate la Biblioteca ”O.Ghibu”.   

Suntem convinşi că motto-ul lui Grigore Vieru, prin care desidentul Ion Moraru îşi deapănă memorile: “Puneţi una lângă alta petele de sănge de pe cămăşile noastre şi veţi avea în faţă harta Basarabiei”, va trezi în conştiinţa publicului dragostea faţă de pământul străbun şi limba pe care au cântat-o martirii noştri în siberii de gheaţă, mândria de a fi vrednici şi solidari cu idealurile celor care s-au sacrificat pentru suveranitatea şi independenţa noastră naţională. Vă indemnăm să citiţi acest volum de memorialistică- un veridic document istoric, o carte de pildă pentru generaţiile viitoare.

joi, 1 septembrie 2011

BUCURĂ-TE, SCRIS LATIN. SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA BIBLIOTECA “O. GHIBU”


Elena VULPE, director, Filiala "O. Ghibu"


Dumnezeu prima oară
Când a plâns printre astre,
El a plâns peste ţară
Cu lacrima limbii noastre
(Grigore Vieru)
Plini de mândria de a fi vorbitorii acestui grai străbun şi conştienţi de semnificaţia Zilei Limbii Române, cititorii şi prietenii Bibliotecii “O. Ghibu” s-au întrunit, în data de 30 august, la o adevărată Sărbătoare a neamului, unde şi-au exprimat piosul omagiu pentru  Limba Română - “casa fiinţei noastre”, aşa cum a numit-o acad. Mihai Cimpoi. Festivitatea a început cu audiera imnului de stat al R. Moldova şi felicitările unui grup de elevi, adresate participanţilor, cu genericul “Limba română este patria mea”, în care au răsunat aprecieri ale personalităţilor noastre celebre, consacrate limbii -“regina spiritualităţii româneşti”. Pătruns de mesajul sfintelor firi vizionare şi de farmecul celor care ”au scris o limbă ca un fagure de miere”, publicul prezent s-a încins la o discuţie aprinsă cu tema: “Limba - sanctuar, identitate şi fiinţă naţională”, participând la dezbaterea unor probleme importante, propuse de dr. Veronica Postolachi, în discursul susţinut cu mult har şi competenţă. Vorbitorii, mulţi dintre ei, participanţi la acele evenimente de importanţă  crucială în procesul de constituire a statului nostru, de obţinere a Independenţei, care s-au înfăptuit acum 22 de ani, au opinat îndelung asupra istoricului Sărbătorii, asupra voinţei ferme a întregului popor şi a luptei sale sfinte pentru oficializarea statutului Limbii Române drept limbă de stat şi revenirea la alfabetul ei latin. 



În cadrul manifestării, au fost exprimate reacţii la adresa politicienilor, care mai ezită în privinţa denumirii corecte a limbii noastre, identificându-se ca vorbitori de limbă moldovenească, fapt ce influenţează asupra situaţiei lingvistice şi asupra relaţiilor interetnice. Cititorii au solicitat modificarea art.13 din Constituţie, care stipulează limba de stat ca “moldovenească”, făcând apel la respectarea dreptului la limbă şi la utilizarea denumirii ei corecte. Dar pentru a dezvolta conştiinţa lingvistică a fiecărui vorbitor şi a schimba statutul limbii în societate, nu sunt îndeajuns doar directive politice. Este necesară conjugarea eforturilor întregii societăţi. În opinia participanţilor, trebuie realizate unele acţiuni convergente în următoarele direcţii: să avem mai multă grijă pentru limba maternă, să o cunoaştem mai bine, să ne perfecţionăm graiul, să ne îmbunătăţim exprimarea cotidiană, să o vorbim şi să o scriem corect, pentru a o eterniza. Ne-au bucurat aprecierile utilizatorilor care au menţionat efortul constant al Bibliotecii în consolidarea limbii, amintind de prestigioasa “Oră de română”- un ciclul de prelegeri de cultivare a limbii materne, iniţiat şi susţinut de Filială de-a lungul mai multor ani, prin contribuţia reputatului lingvist Vlad Pohilă, autorul cărţii “Şi totuşi, Limba Română”.



Recitalul poetic ”Noi prin grai suntem popor şi existăm ca neam prin limbă ”a produs o revelaţie puternică asupra tuturor, savurând, din farmecul inepuizabil, sacralitatea şi continuitatea limbii, căci “fiecare cuvânt este o pagină de istorie”(O. Densuşianu), iar “limba este tezaurul cel mai preţios..., depozitul cel mai sacru, lăsat de generaţiile trecute şi care merită a fi păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc”(V. Alecsandri). Aceste cuvinte testamentare, alături de aspectul profund ontologic al limbii în aprecierea eminescieană “Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”, au răsunat ca un elogiu Limbii române, în rostirea pură, dulce şi melodioasă a elevilor de la LT Minerva, S. Haret. Gh. Asachi, M.Eliade pentru care limba este o problemă de conştiinţă naţională, întocmai aşa cum specifica Grigore Vieru: “a vorbi sănătos limba mamei este o datorie patriotică”. Manifestarea s-a încheiat cu recitalul unei poezii ce a răsunat în premieră: “Limba Română în străinie”, semnată de Eugenia Bulat şi adresată celor risipiţi prin lume, urmată de cântecele  Răsai, Graiul neamului, Pentru ea, O mie de clopote, Limba noastră. Astfel, bibliotecarii, prin discuţii, vers şi cântec, au transmis această energie a Sărbătorii tuturor cititorilor bibliotecii, care s-au pătruns de sentimentul datoriei sacre de a păstra şi cultiva limba maternă - floarea eternă a dăinuirii noastre. Sărbătoarea Limbii Române este incompatibilă cu statutul de eveniment perimat, ea rămîne, pentru totdeauna, o condiţie sine qua non a existenţei şi unităţii poporului român de pretutindeni.