marți, 30 noiembrie 2010

FORUMUL CELOR MAI FIDELI CITITORI AI BIBLIOTECII MUNICIPALE

133 de ani Biblioteca Municipală a servit rezidenţii municipiului Chişinău. În acest răstimp BM „B.P. Hasdeu” a excelat în rolul său de bibliotecă publică – a asigurat accesul la informaţie al tuturor rezidenţilor, indiferent de cerinţe, de naţionalitate, de orientare politică, religioasă, de statutul economic şi social, de condiţiile fizice şi intelectuale – printr-o reţea de filiale cu colecţii calitative şi servicii moderne.


Biblioteca Municipală acţionează ca mediator şi coordonator, asigurînd accesul la informaţiile comunitare cu o acoperire foarte largă şi accesibilă a tuturor aspectelor vieţii comunităţii locale, prin crearea şi susţinerea parteneriatelor cu organizaţiile publice, de voluntariat, private: departamentele serviciilor sociale, serviciile de sănătate, colegiile şi universităţile, liceele, şcolile, organizaţiile de consultanţă juridică, socială pentru cetăţeni, organizaţiile minorităţilor etnice, organizaţiile din sectorul privat, companiile media locale, organizaţiile de acordare a ajutoarelor, subvenţiilor. Avînd o poziţie strategică în comunitatea chişinăuiană BM este recunoscută ca şi centru comunitar: serveşte ca punct de acces gratuit (unica în RM) la Internet; oferă asistenţă şi instruire pentru folosirea tehnologiei şi Internet-ului.

Biblioteca Municipală este permanent preocupată de orientarea şi adaptarea resurselor, serviciilor, programelor la cerinţele şi aspiraţiile comunităţii chişinăuiene de prosperitate, dezvoltare socială, individuală şi întărire a sentimentului de apartenenţă comunitară. În acest scop, la 1 decembrie 2010, ora 13.00 organizează FORUMUL CELOR MAI FIDELI CITITORI AI BIBLIOTECII MUNICIPALE - întîlnirea Bibliotecii Municipale cu cititorii ei. Evenimentul va avea loc la Sediul Central al Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu" (bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 148, tel.: 21 20 46; 22 50 06).

BM va continua să joace un mare rol în viaţa civică a chişinăuianului, a comunităţii chişinăuiene şi va rămâne relevantă necesităţilor comunităţii pe care o serveşte.

CE?

FORUMUL CELOR MAI FIDELI CITITORI AI BIBLIOTECII MUNICIPALE - întîlnirea Bibliotecii Municipale cu utilizatorii ei.

UNDE?

Sediul Central al Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu" (bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt nr. 148, tel.: 21 20 46; 22 50 06)

CÎND?

1 decembrie 2010, ora 13.00

luni, 29 noiembrie 2010

ПОСТСКРИПТУМ

Анна БАЦМАНОВА, директор еврейской библиотеки – Культурного центра им. И. Мангера

Ольга СИВАК, руководитель проекта

Первая задача истории - воздержаться ото лжи, вторая - не утаивать правды, третья - не давать никакого повода заподозрить себя в пристрастии или в предвзятой враждебности. Цицерон Марк Туллий

Если бы в современном мире все следовали мудрому изречению Цицерона, мы давно бы забыли о войнах, политических конфликтах, экономических кризисах, всякого рода геноцидах и других превратностях исторической судьбы человечества. При этом, возможно, и само человечество давно было бы забыто. Но, к счастью или несчастью, современный мир руководствуется высказыванием другого мудреца: «Единственный наш долг перед историей - это постоянно ее переписывать», - сказал Оскар Уайлд.

История, как предмет школьной программы, пожалуй, сильнее других гуманитарных наук испытывает на себе буквальное понимание этого изречения. В учебниках истории постоянно что-то стремятся переписать, приписать, приукрасить, подогнать под актуальную политическую конъюнктуру.

Тема Холокоста, вошедшая в гимназические и лицейские программы, стала лакмусовой бумажкой гражданской позиции как учителей истории и их учеников, так и всего гражданского общества Молдовы.

В Кишиневской еврейской библиотеке – культурном центре им. И. Мангера вот уже двадцать лет действует целый ряд программ неформального еврейского образования. Неформального не по сути, а по форме.

Идея приобщить молодых людей и детей к изучению истории евреев Молдовы через такую форму исследования, как историко-археологические и фольклорные экспедиции родилась в рамках программы «По тропам еврейской истории» еще в 2002 году, и с тех пор постоянно используется в работе с детьми и молодежью, особенно во время летних каникул. В экспедициях, ребята учатся на месте проводить исследования, поиск свидетелей, брать интервью, описывать сохранившиеся исторические объекты.

Летом 2010 года состоялась поездка в Бельцы, основной темой которой стала трагедия европейского еврейства 1939-1945 г.г. – Холокост. Экспедиция объединила детей и молодежь разного возраста из Кишинева и Бельц, активное участие в ней приняли члены еврейской студенческой организации Гиллель. В результате этой экспедиции появилась возможность обобщить опыт учителей истории в преподавании этой сложной, болезненной темы. Познакомившись с И.В. Гортолум и ее учениками из лицея им. Штефана чел Маре, участники экспедиции убедились, что тема геноцида способна не разъединять, а объединять людей. Объединять в стремлении, изучив природу этого антиобщественного явления, историю его проявления в самых чудовищных и изощренных формах, не допустить повторения подобных актов не только в Молдове, но и во всем мире.

Данный сборник – результат экспедиции в Бельцы, кроме работ самих бельчан, в сборник включены рисунки учащихся седьмого художественного класса Кишиневского лицея им. Д. Кантемира. Преподаватель Е.Лепадату разрабатывает тему Холокоста на протяжении нескольких лет, как автор принимала участие в республиканских и городских художественных конкурсах. Работы ее учеников дополняют и иллюстрируют эссе, написанные юношами и девушками из северной столицы Молдовы.

Невозможно обойти вниманием и работу по этой теме с самыми маленькими, принято считать, что до определенного возраста нельзя травмировать психику ребенка, приобщая его к жестоким фактам нашей истории. Используя, комплект методических материалов, разработанный Центром «МЕЛОМЕДИЯ» при институте изучения иудаики в СНГ, был проведен целый цикл занятий по теме «Катастрофа: до и после…» с детьми в возрасте от 5 до 12 лет. В сборнике приводятся лишь несколько примеров восприятия этой темы в столь раннем возрасте.

Проблема Холокоста давно шагнула за пределы еврейских общин. Тем ценнее этот сборник, что он представляет взгляд со стороны других народов и этносов. И, наконец, мы ничего не приписываем, наше понимание Оскара Уайлда заключается в том, чтобы переписать историю, дополнив ее мельчайшими подробностями, во имя того, чтобы ужасы Холокоста никогда не повторились и не коснулись ни одного народа на Земле. .

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

ETAPELE DEZVOLTĂRII BIBLIOTECII EVREIEŞTI „I. MANGHER” ÎN SOCIETATEA MULTICULTURALĂ A MOLDOVEI

Ana BAŢMANOVA,
directorul Bibliotecii „I. Mangher”
 
În luna februarie 1991, din iniţiativa bibliotecii municipale „B.P. Hasdeu” şi cu susţinerea Asociaţiei Culturii Evreieşti şi-a deschis uşile biblioteca evreiască „I. Mangher”.
 
Concomitent a început lucrul asupra formării colecţiilor, selectării informaţiei despre viaţa şi activitatea evreilor Moldovei, promovării culturii evreieşti, deservirii utilizatorilor. Fondurile se completau din diferite surse cu cărţi, publicaţii ştiinţifice şi periodice. Multe donaţii au parvenit de la persoane particulare; tradiţie vie pînă astăzi. Din prima zi am avut peste 800 de donatori particulari.
 
Chiar de la începutul activităţii sale biblioteca conlucrează activ cu diferite organizaţii non - guvernamentale şi fundaţii. Aici ar fi de menţionat: Comitetul american de distribuire JOINT; Aliance Francaise, Clubul internaţional al femeilor, ambasadele SUA, Grmaniei, Ungariei, Israelului, compania turistică elveţiană „Patrimoniul cultural evreiesc în Europa”, sectorului Iudaica al Academiei de Ştiinţe, Sinagoga, Centrul Israelian.
 
Colaboratorii bibliotecii au avut ocazia să acumuleze experienţă în aplicarea de forme netradiţionale de activitate. De la bun început biblioteca „I.Mangher” îmbină cu succes formele tradiţionale de activitate cu dezvoltarea de programe educaţionale în scopul dezvoltării culturii evreilor Moldovei, stabilirii înţelegerii reciproce între evrei şi alte grupuri etnice, creării unui spaţiu informaţional cognitiv pentru copii şi maturi.
 
Aspiraţia spre dezvoltare a unei imagini noi a bibliotecii, care dintr-un loc de păstrare, împrumut şi consultare a documenteler să se transforme într- un spaţiu de comunicare liberă între oameni - a fost impulsul de a defini cele patru obiective de bază ale activităţii de bibliotecă:
1. Păstrarea, dezvoltarea şi difuzarea culturii evreieşti, stimularea participării utilizatorilor la viaţa naţională a evreilor, contribuirea la renaşterea conştiinţei naţionale paralel cu promovarea realizărilor altor etnii.
 
2. Activarea pe post de comunicare a organizaţiilor evreieşti, servind drept spaţiu de întrunire, comunicare, activitate individuală şi în grup.
 
3. Acordarea accesului la informaţie tuturor persoanelor indiferent de etie, confesiune şi stare socială.
 
4. Susţinerea continuă a instruirii evreieşti, acordarea unei atenţii deosebite copiilor, tineretului, utilizatorilor cu probleme speciale sociale sau fizice.
 
Din anul 1994 bibliotecii i se acordă noi spaţii unde, ulterior, se desfăşoară activitatea de elaborare şi implementare de programe noi.
 
În Israel colaboratorii bibliotecii au susţinut trei proiecte fundamentale:
 
1.„Biblioteca evreiască – centrul vieţii spirituale”
 
2.„Centru cultural pentru persoanele de vîrsta a treia”
 
3.„Biblioteca evreiască – centru informaţional bibliografic”.
 
Astfel, au fost stabilite direcţiile principale ale activităţii bibliotecii:
 
  • programe instructive, de creaţie a copiilor, tineretului şi a persoanelor de vîrsta a treia; 
  • activitatea editorială şi dezvoltarea spaţiului informaţional.
 Cei mai activi utilizatori ai noştri rămîn copiii, adolescenţii, studenţii, intelectualitatea, persoanele de vîrsta a treia. Caracteristic este faptul, că de serviciile bibliotecii beneficiază nu numai populaţia evreiască, dar şi toţi cei interesaţi de istoria, tradiţia, cultura şi literatura acestui popor.
 
Biblioteca „I. Mangher” oferă un spectru larg de servicii atît locuitorilor municipiului, cît celor din afara lui:
 
  • acces liber la cele peste 40 000 de publicaţii din toate domeniile de cunoaştere, inclusiv 21 600 de cărţi cu tematică evreiască şi de autori evrei şi peste 3000 cărţi în limbi ebraice;
  • informaţie despre activitatea comunităţii evreieşti din Republica Moldova şi ţările CSI, despre viaţa evreilor de pe mapamond, despre situaţia la zi a statului Israel;
  • oferte speciale în serviciile de literatură în limbi străine şi arte;
  • colecţie de literatură în limba idiş şi carte veche, rară şi cu autograf;
  • serviciul literatură pentru copii;
  • activitate bibliografică şi de loisir atît în bibliotecă, cît şi extramuros;
  • activitatea în Centrul de zi, în organizaţia de caritate „Hesed”, deservirea copiilor în internate, case de copii de tip familial, acordarea de servicii biblioterapeutice.
 Din anul 1998 a demarat programul „Dezvoltarea bibliotecilor evreieşti în Centrele Comunitare din Republica Moldova. Asistenţă de specialitate”. Acest program uneşte şi coordonează activitatea bibliotecilor evreieşti din RM şi ţările CSI în toate domeniile vieţii culturale evreieşti.
 
Obiectivele programului:
  •  crearea şi dezvoltarea de biblioteci evreieşi;
  • reunirea bibliotecilor de la periferie într-o reţea republicană;
  • asistenţă de specialitate;
  • organizarea în comun a activităţilor de loisir;
  • organizarea de seminare pentru liderii comunităţilor, bibliotecari,  coordonatorii programelor culturale şi de bibliotecă.
 Programul este realizat în trei direcţii esenţiale:
  •  completarea bibliotecilor evreieşti cu cărţi şi publicaţii periodice;
  • editarea de referinţe metodice; 
  • organizarea de seminare metodice şi şcolarizări pentru bibliotecari.
 Graţie sprijinului Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu”, a Comunităţii evreieşti din R. Moldova, comitetului JOINT, al Asociaţiei bibliotecilor evreieşti din ţările CSI, altor organizaţii evreieşti internaţionale, biblioteca a devenit un fel de atelier de elaborare, implementare şi difuzare pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi în spaţiul postsovietic a proiectelor, programelor şi ideilor originale, a literaturii de specialitate. În buletinul Asociaţiei bibliotecilor evreieşti din ţările CSI, cu sediul în Sankt Petersburg, biblioteca “I. Mangher” susţine rubrica ”Evreii în istoria şi cultura universală. Date memorabile.”
 
Se bucură de succes indicele “Evreii Moldovei”, editat în limbile română şi rusă şi care cuprinde date despre cca 3000 de personalităţi proeminente care şi au adus aportul la dezvoltarea ştiinţei, culturii, economiei, literaturii Moldovei pe parcursul sec. XX.
 
În anul 2000 a început trecerea cărţilor rare pe suporturi electronice.
 
În serviciul “Arte” se găseşte o colecţie inedită de documente video, care reflectă viaţa Comunităţii evreieşti din ultimii 20 ani.
 
În bibliotecă funcţionează muzeul “Patrimoniul cultural al evreilor Moldovei”, şi clubul “Mamă loşn” (“Limba mamei”) unde se adună vorbitorii de limba idiş.
 
Tot pe lîngă bibliotecă activează două colective: vocal şi de dans, un teatru cu păpuşi „Foişorul cu poveşti”.
 
Biblioteca „I. Mangher”a fost cea care a organizat primul seminar republican al pictorilor evrei şi primul Festival internaţilnal de muzică evreiască „Bessaraber Lid”.
 
Din anul 2008, se practică activ aşa o formă de lucru ca master – class, organizate nu doar pentru membrii diferitor uniuni de creaţie şi cercuri ale bibliotecii „I. Mangher”, dar şi pentru alte categorii de beneficiari: studenţii şi profesorii de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Universitatea Pedagogică „I. Creangă”, Universitatea de Stat din R.M., colegiul pedagogic „A. Mateevici” ş.a.
 
Tot din anul 2008 funcţionează CENTRUL DE INFORMARE JURIDICĂ „LEGEA PENTRU TINE”, pentru părinţi şi copii, care au intrat în conflict cu legea. Parteneri de nădejde ai proiectului sunt ONG Amicul, Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova, catedra «Psihologie şi asistenţă socială» ULIM şi studenţi de la această facultate.
 
În cadrul proiectului Tabăra de vară de creaţie de la biblioteca ”I. Mangher”, care funcţionează din 1994, în vara anului 2009 a demarat o formă absolut nouă de antrenare a copiilor la istoria literară a evreilor Moldovei - proiectul Moldova – teritoriul valorilor eterne: jaloane literare ale istoriei evreieşti.
 
În fiecare an în bibliotecă are loc Festivalul Cărţii Evreieşti, care în acest an a ajuns la cea de a 14-cea ediţie: expoziţii de documente, reviste bibliografice, conferinţe literare, lecţii, victorine, concerte, ora poveştilor, zile de informare, prezentări de carte iată doar cîteva din activităţile Festivalului.
 
În afară de cele enumerate mai sus, biblioteca participă activ la toate activităţile organizate de Primărie şi Biroul relaţiilor interetnice. Chiar din prima a participat la toate ediţiile festivalului etniilor „Unitate prin diversitate” cu expoziţii de carte, cîntece, dansuri, mostre ale creaţiei copiilor.
 
Biblioteca „I. Mangher” se străduie să corespundă întru totul cerinţelor comunităţii atît de schimbătoare în ultimii ani: ea s-a transformat (ca, dealtfel, şi alte biblioteci) într-o întreprindere de producţie şi prestare de servicii informaţionale beneficiarilor, rămînînd totuşi instituţie culturală.
 
Biblioteca evreiască „I. Mangher” crează toate condiţiile necesare de antrenare la istoria, cultura, tradiţia şi literatura poporului evreu. Uşile noastre sunt larg deschise în faţa tuturor, indiferent de naţionalitate, confesiune şi stare socială.

joi, 25 noiembrie 2010

CONSOLIDAREA ÎNCREDERII PRIN DEMOCRAŢIE PARTICIPATIVĂ ŞI IMPLICAREA TINERILOR ÎN ACTUL DECIZIONAL

Maria CUDLENCO, coordonator local


În perioada 1-22 noiembrie Biblioteca Publică Crihana Veche(Centrul Comunitar de Acces la Informaţie şi Instruire) în parteneriat cu AO “Gaudeamus” din localitate a implementat proiectul “Consolidarea increderii prin democraţie participativă şi implicarea tinerilor in actul decisional”. Ideea proiectului aparţine Alianţei Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Moldova care a anunţat concursul şi realizată cu suportul Fundaţiei Est Europene din resursele financiare acordate de Agenţia Suedeza pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţionala (Sida), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA şi Fondul Naţional pentru Democraţie (NED).

Scopul acestui proiect a constat în promovarea unor modele de consolidare a democraţiei participative prin implicarea tinerilor în viaţa social-politică.

Obiectivele au fost următoarele: implicarea tinerilor în soluţionarea unor probleme comunitare prin participarea lor la o dezbatere publică, participarea activă a tinerilor în actul decizional prin organizarea alegerilor “Votul tău contează”.

Proiectul a fost diseminat in localitate prin intermediul unui flashmob, organizat de către voluntarii bibliotecii publice. Ei au distribuit flyere cu informaţii despre organizarea dezbaterii publice şi desfăşurarea exerciţiului de simulare a alegerilor.

In procesul derularii proiectului au fost formate grupuri de iniţiativă alcătuite din tineri. Aceştia au propus spre discuţie un subiect care este deja o problemă a comunităţii dar şi a societăţii: plecarea tinerilor din mediul rural. Pro sau contra.

Dezbaterea a avut loc luni, 22 noiembrie in sala de festivităţi a Liceului Teoretic “M. Eminescu” din localitate. Tinerii, dar şi publicul, s-au manifestat activ, implicandu-se in discuţii cu argumente convingătoare. Un moment inedit pentru cei prezenţi l-a constituit participarea la alegeri. După cum au afirmat chiar ei, această activitate i-a făcut să se simtă responsabili, importanţi, necesari societăţii.

In rezultatul votării, majoritatea s-au pronunţat contra plecării tinerilor din mediul rural. Astfel, prin decizia lor, tinerii au lăsat să se inţeleagă că au incredere in forţele proprii şi că vor face tot posibilul pentru a avea un viitor mai bun prin mobilizare deplină in dezvoltarea unei comunităţi prospere.

marți, 23 noiembrie 2010

DIALOG CU TINERII: DESPRE TINERI ŞI PENTRU TINERI

Anastasia MOLDOVANU, bibliotecar principal,
Biblioteca de Arte "T. Arghezi"

Fiecare lună a anului calendaristic îşi are specificul său. Luna noiembrie este caracterizată prin Ziua Tinerilor, motiv, care a avut un ecou puternic în toate manifestaţiile culturale a comunităţii, realizate în această perioadă de timp. La Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi” au fost petrecute un set de acţiuni împreună cu tinerii de la diferite structuri de învăţământ şi tineri angajaţi în câmpul muncii. Momentul surpriză a fost, că nu noi, bibliotecarii le-am planificat din timp, dar solicitanţii au fost acei, care erau în căutare de un spaţiul de socializare al dialogului viu, unde ar putea să se adune, să-şi prezinte cu prisosinţă ceea ce au mai bun, să dialogheze şi, de ce nu, să se informeze despre problemele interesate. Astfel a fost realizat un vernisaj cu o Lansare de expoziţie de pictură a studenţilor de la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” (40 de lucrări), ghidaţi de profesorul Emil Cojocaru, pictor, grafician, membru A UAP. În acest context a fost binevenită prezentarea unei lecţii bibliografice cu genericul „Enciclopediile on-line – sursă de cunoaştere a Artelor Vizuale”, pregătită minuţios de către bibliotecara Natalia Ciorbă. Scopul lecţiei este orientarea în spaţiul virtual pentru identificarea sursei necesare din arsenalul imens de informaţii despre artele vizuale. Lecţia dată a surprins nu numai studenţii. A fost o informaţie utilă şi pentru invitaţi, oameni de creaţie, care au solicitat adrese şi detalii în folosirea şi aplicarea lor. La activitate au participat Iurie Platon, persoană notorie în arta plastică basarabeană, care a câştigat concursul pentru monumentul victimelor stalinismului, pe care primăria Chişinăului vrea să-l ridice în faţa Gării Feroviare. Deasemenea Iurie Platon este primul artist plastic din Moldova, care şi-a expus lucrările sale în Galeria Clubului de Arte a Consiliului Europei. A fost prezent în sală şi compozitorul Anatolie Mâtcu, un fidel cititor al Bibliotecii de Arte încă de la mijlocul anilor 70 ai sec. trecut, care a venit să le vorbească studenţilor despre muzica veche medievală basarabeană şi cum poate ea să fie interpretată la chitara clasică. Au fost şi alţi membri de la Uniunea Artiştilor Plastici, care, deşi la o vărstă înaintată, (Ion Sfeclă, cel mai bun acuarelist la vremea respectivă) au deschis multe momente din istoria dezvoltării artei plastice naţionale.

Masă rotundă “Eminescu necunoscut – cunoscut de toţi: sinteze şi abordări”

Lansare de CD “Basarabia”, “Ştefan cel Mare”

Oameni de creaţie ca scriitorul Vlad Zbârciog, autoarea, compozitoarea şi interpreta Liuba-Drăgostiţa Bujor, actorul Sandu Aristin Cupcea, regizorul Silviu Fusu şi Ion Ciuciuma au asistat la masa rotundă cu genericul “Eminescu necunoscut – cunoscut de toţi: sinteze şi abordări” convocată de studenţii de la Colegiul de Transporturi. Parte componentă a activităţii au fost prezentarea expoziţiei de carte cu opera marelui poet Mihai Eminescu (16 cărţi), vizionarea filmului “Mihai Eminescu” (suport fizic CD-rom) şi lansarea de CD (2) în primă audiţie a D-nei L. Bujor “Basarabia” şi “Ştefan cel Mare”. În discursurile rostite s-a simţit acel patriotism, despre care ne vorbea M. Eminescu, despre originea etnică şi istoria identităţii în teritoriul geografic concret, să fim demni de cultura noastră, de neam şi de ţară, să ne respectăm limba română, să contribuim la dezvoltarea ei. În asta şi constă patriotismul tinerilor din ziua de azi: să ne cunoaştem istoria şi să pledăm pentru ea, să conştientizăm procesul alegerilor într-o ţara democratică, precum o avem şi… să fim în stare să dăruim câte o poveste celor mai trişti ca noi. Recitalul poetic şi muzical au emoţionat participanţii, lăsând impresiile să se facă auzite.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

BIBLIOTECILE PUBLICE ŞI COMUNITATEA ÎN CONTEXTUL SOCIETĂŢII CUNOAŞTERII. ASIGURAREA ACCESULUI LA INFORMAŢII LA NIVEL LOCAL

Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova
Secţiunea „Biblioteci publice”


Sediul Central al BM „B.P. Hasdeu”,
moderator: conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

RAPORT

La lucrările mesei rotunde au participat, alături de cei înscrişi, şi oaspeţi de onoare: Ludmila Costin, preşedintele ABRM; Olga Bârlad, reprezentatul Ministerului Culturii, şeful Direcţiei cultură în teritoriu; Natalia Goian, şeful Catedrei Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională; Claudia Balaban, directorul Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”.

S-au înscris să ţină comunicări opt bibliotecari. Au fost susţinute cinci comunicări:

BM „B.P. Hasdeu” – trei comunicări (Lidia Kulikovski: Biblioteca şi comunitatea: conectare, dezvoltare, sprijin, interacţiune în abordarea teoretică; Comentarii la ediţia a doua, revizuită şi completată la Biblioteca Publică. Linii Directoare IFLA, 2010; Mariana Harjevschi: Biblioteca Publică de Drept – instituţia ce facilitează şi promovează accesul la documente publice chişinăuiene);

Biblioteca Raională „D. Cantemir”, Ungheni – Victoria Bernic: Biblioteca publică – spaţiu de interferenţă culturală;

Biblioteca Municipală „E. Coşeriu”, Bălţi – Zinaida Dolinţă, Ludmila Ouş: Produsele editoriale apărute sub egida Bibliotecii Municipale „E. Coşeriu” din Bălţi în serviciul public.

Au mai fost multiplicate şi distribuite participanţilor trei comunicări:

BM „B.P. Hasdeu” – Lidia Kulikovski: Biblioteca publică şi comunitatea: relaţii şi imagine; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” şi comunitatea chişinăuiană;

Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu”, Bucureşti – Sergiu Gabureac, şeful Serviciului Marketing: Misiunea bibliotecii publice în civilizarea comunităţii; A cincea roată.

În cadrul mesei rotunde au fost lansate trei volume editate de BM „B.P. Hasdeu”, toate consacrate subiectului abordat:

McCook, Kathleen de la Peña. Un loc la masă: participarea la dezvoltarea comunităţii: red. L. Kulikovski, trad. : Victoria Kulikovski, Lidia Kulikovski, Ch.: Magna Princeps, 2010, 110 p. Titlu original : A Place at the Table. Participating in the Community Building;

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – suport informaţional pentru comunitatea chişinăuiană: resurse, servicii, programe inovative. Abordări practice. Culegere de comunicări de la Conferinţa anuală (2 decembrie 2009);

Chisari, A., Pensia de la A la Z = Пенсия от А до Я : Ghid / Biblioteca Publică de Drept. Ch.: Primes Com, 2010, 80 p.

Suportul educaţional oferit fiecărui participant a inclus: geantă BM; pliante, comunicările multiplicate; ghidul Pensia de la A la Z, revista de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis (nr. 1 şi 2, 2010), o carte a politicianului român Cozmin Guşă.

În cadrul mesei rotunde s-a produs şi minutul de promovare a ABRM: fiecărui participant i s-a prins în piept banerul-colant Sunt membru al ABRM (textul şi sigla ABRM). Participanţii BM au avut două banere: Sunt membru al ABRM şi Suntem membri ai ABRM (textul şi sigla BM „B.P. Hasdeu” şi sigla ABRM). Mottoul acestui minut de promovare a fost: Secţiunea Bibliotecii Publice a ABRM este vocea ta. Aderă la ABRM şi vocea ta va fi mai puternică!

La lucrările mesei rotunde s-au înscris 142 de bibliotecari, dar au participat 162.

Au fost prezente şi au scos în evidenţă evenimentul două posturi de televiziune (TVM 1 şi Publica) şi două posturi de radio (Radio Moldova şi Vocea Basarabiei).

Astăzi, bibliotecarii fac faţa unui nou set de complexităţi cum ar fi necesitatea reconfigurării programului de activitate, a implementării noilor politici de dezvoltare. Obligaţia de a contribui la dezvoltarea comunităţii vine din mai multe direcţii. Vorbitorii mesei rotunde s-au străduit să le traseze.

Participanţii la masa rotundă au abordat multiaspectual relaţia biblioteca publică –comunitate, au evidenţiat provocările procesului de dezvoltare a comunităţii, au explicat cum să înţelegem şi cum să tratăm prezenţa bibliotecii în dezvoltarea comunităţii, cum se încadrează activitatea bibliotecarilor în dezvoltarea comunitară, cum se construiesc şi se gestionează relaţiile cu comunitatea, în ce mod se produce participarea bibliotecii la dezvoltarea comunitară. S-au identificat valorile care stau la baza oricărei iniţiative comunitare comprehensive, s-au prezentat modele excelente de construire şi gestionare a relaţiilor cu comunitatea prin exemplele concrete.

Sintetizând rolul bibliotecii de-a lungul istoriei în crearea identităţii comunitare, dialogului comunitar, colaborării comunitare, s-a ajuns la concluzia că „dezvoltarea comunitara reprezintă o parte inerentă a eforturilor bibliotecare, iar profesia de bibliotecar derivă dintr-o înţelegere de amploare a tot ceea ce înseamnă dezvoltarea comunităţii”.

Bibliotecilor trebuie să li se acorde atenţie la nivel politic pentru a garanta ca dezvoltarea comunitară să fie prioritară pentru această profesie.

Fondatorii trebuie să recunoască şi să autorizeze resursele necesare pentru susţinerea rolului important pe care îl are biblioteca publică în dezvoltarea comunitară. Recunoaşterea şi responsabilitatea sunt imperative pentru crearea valorilor viitorului ce vor avea un rol important în procesul de materializare a valorilor comunitare şi bibliotecare.

Reieşind din cele expuse mai sus, cei 162 de participanţi la masa rotunda declară următoarele:

1.Biblioteca este un actor comunitar important. Autoritatea comunitară, fondatorii trebuie să valorifice eficient resursele bibliotecii, capacitatea culturală, educaţională, informaţională, socială, civilizatoare a bibliotecii. O interacţiune eficientă a bibliotecii (cu tot ce are şi cu tot ce poate) cu viziunea comunităţii ar fi un remediu ideal de conlucrare benefică.

2. Biblioteca trebuie să utilizeze, în lipsa celor naţionale, mai eficient documentele internaţionale ca: Manifestul IFLA/UNESCO cu privire la biblioteca publică (1994, upgrate 2010); Biblioteca publică. Linii directoare IFLA (2010); ghidurile CALIM@RA.

3. E oportun să se expedieze o scrisoare către Guvernul RM, Ministerul Culturii, Consiliul Biblioteconomic Naţional, Biblioteca Naţională cu cererea de a elabora, în baza documentelor internaţionale, setul de documente normative naţionale întru susţinerea rolului de actant important al bibliotecii publice în dezvoltarea comunitară; precum şi de a aproba o strategie de dezvoltare a bibliotecilor publice. În RM norme financiare pentru domeniul biblioteconomic nu există; normele de utilizare, de sarcini, de resurse – de care ne conducem – sunt cele din secolul trecut.

4. Trebuie asigurată transparenţa, prin intermediul mass-mediei, a rezultatelor negocierii Secţiunii „Biblioteci publice” a ABRM cu Guvernul RM, Ministerul Culturii, Consiliul Biblioteconomic, Biblioteca Naţională cu referire la cele expuse mai sus.

Lidia KULIKOVSKI,
preşedinte al Secţiei „Biblioteci publice” a ABRM




vineri, 19 noiembrie 2010

ÎNVĂŢĂMÂNTUL BIBLIOTECONOMIC DIN REPUBLICA MOLDOVA – 50 DE ANI

Stimaţi colegi,

În anul 2010 învăţământul biblioteconomic universitar din Moldova
a împlinit 50 de ani.

Pentru consemnarea acestei aniversări Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională a organizat mai multe activităţi:

28 aprilie 2010 – Masa rotundă „Spaţiul public de comunicare profesională – revistele de specialitate” în colaborare cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

25 iunie 2010 – Masa rotundă „Educaţia profesională şi etica specialistului de bibliotecă: probleme şi soluţii”, în colaborare cu Departamentul Informaţional-Biblioteconomic ULIM

2 iulie 2010 – Simpozionului Ştiinţific Naţional „Paradigme şi tendinţe în informarea şi comunicarea ştiinţifică", în colaborare cu Programul eIFL-OA Moldova

20 octombrie 2010 – Masa rotundă „Catalogarea şi indexarea: reflecţii profesionale actuale”, în colaborare cu Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universităţii Agrare de Stat din Moldova

1 noiembrie 2010 – numărul special al Revistei „Magazin bibliologic”, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Vă invităm să participaţi la ultima întâlnire profesională, prilejuită acestei aniversării la 24 noiembrie 2010

Masa rotundă „Învăţământul biblioteconomic din Moldova:
realizări, probleme şi perspective".

Locul de desfăşurare: Chişinău, Universitatea de Stat din Moldova, Sala Senatului, ora 10.00
Scopul:
analiza realizărilor şi identificarea domeniilor cheie de dezvoltare a învăţământului biblioteconomic în contextul constituirii societăţii bazate pe cunoaştere;

consolidarea eforturilor comunităţii profesionale pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă învăţământul biblioteconomic.

Colectivul de organizare:
     Preşedinte:
dr. Goian Natalia, goian_nm@mail.ru, tel.: 57-76-05

    Secretar:
Cebotaru Tatiana, catedra.biblioteconomie.usm@gmail.com, tel.: 57-75-46

CONFERINŢA ANUALĂ ABRM: PROMOVAREA CONCEPTULUI BIBLIOTECA 2.0

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, filiala „Ovidius”

În cadrul Conferinţei Anuale a ABRM din acest an, desfăşurată sub genericul „Accesul deschis la informaţie şi cunoaştere: susţinerea progresului durabil”, filiala „Ovidius” a BM „B. P. Hasdeu” a fost solicitată de secţiunea „Biblioteci de colegii şi şcoli profesionale” să vină cu o comunicare din experienţa noastră de implementare a conceptului Biblioteca 2.0

Astfel am participat la Atelierul Profesional „Biblioteca de colegiu / şcoală profesională în dialog cu fenomenul Biblioteca 2.0”, desfăşurat în incinta bibliotecii Colegiului de Informatică din Chişinău. Atelierul a fost constructiv, cu abordări teoretice şi relatări practice de realizare a conceptului dat în diferite tipuri de biblioteci din republică. Meritul reuşitei atelierului se referă în mare măsură Tatianei Ambroci, responsabil de secţiunea dată în cadrul ABRM, care a depus multă muncă organizatorică şi de convingere a publicului profesional de a se implica în activitatea atelierului, iar administraţia Colegiului de Informatică şi şefa bibliotecii, dna Viorica Tanaşciuc, au asigurat o condiţii bune pentru desfăşurarea discuţiilor şi prezentarea comunicărilor, utilizând tehnologii informaţionale moderne. O să mă refer succint la subiectele prezentate, laitmotivul cărora a fost acelaşi: nu trebuie să ţinem informaţia închisă în colecţiile bibliotecilor, mai recent pe site-urile bibliotecilor, care sunt mai rigide în comunicare cu publicul.

În comunicarea sa: „A trăi şi a munci într-o Lume 2.0: de la probleme de conştientizare – la cele de aplicare” Tatiana Ambroci a prezentat multitudinea de posibilităţi pentru comunicare interactivă oferite de tehnologiile Web2.0 şi a specificat necesitatea instruirii bibliotecarilor din toate tipurile de biblioteci în aplicarea lor. Pentru o mai bună înţelegere şi confirmare a necesităţii prezenţii bibliotecilor în reţelele sociale de pe net au fost expuse comunicările bazate pe practica de implementare: „Oportunităţile Bibliotecii 2.0 pentru procesul de instruire şi cercetare ştiinţifică” (Elena Stratan, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo”, din Bălţi); „Practici Biblioteca 2.0 la UPS „Ion Creangă” (Adela Negură). Biblioteca Centrală Universitară (U.S.M.) a venit cu un proiect concret de advocacy, prezentat amănunţit în comunicarea dnei Gutiera Doni „Informatizarea bibliotecii de colegiu: activităţi advocacy”, care a solicitat de la bibliotecarii din colegii date despre nivelul în care sunt dotate cu echipamente tehnologice moderne bibliotecile lor. Advocacy înseamnă un proces de mobilizare a unei persoane sau organizaţii, ce pot influenţa politicile publice şi deciziile de alocare a resurselor, în scopul promovării şi susţinerii unui proces nou, a specificat dnei, promiţând că se va lansa o campanie de implementare a Planului de advocacy „Informatizarea bibliotecilor de colegiu”.

Doresc să remarc faptul că BM „B. P. Hasdeu” a fost menţionată, în repetate rânduri, ca o instituţie care a reuşit să organizeze la un nivel înalt instruirea bibliotecarilor în utilizarea şi implementarea reţelelor de socializare şi comunicare în baza tehnologiilor Web 2.0, aproape toate filialele fiind pe blog, Flickr, You Tube, Twitter etc. În comunicarea „Patrimoniul municipal în prezentarea virtuală” în mod atractiv a prezentat blogul „Chişinău – oraşul meu” Tatiana Baltag, specialist la CID „Chişinău” din cadrul BM „B. P. Hasdeu” şi a demonstrat cu statistici concrete cum s-a deschis comunicarea informaţiilor stocate pe blog, numărul accesărilor, comentariilor şi a persoanelor interesate de a se înscrie ca prieteni fiind în continuă creştere. Dar a menţionat şi necesitatea unei implicări şi munci minuţioase, zi de zi, pentru susţinerea activităţii blogului, postarea informaţiilor variate şi interesante pentru un public larg.

În comunicarea mea am făcut legătura dintre două concepte: „Voluntariatul vs Biblioteca 2.0”. Am ales această temă din perspectiva declarării anului 2011 – An European al Voluntariatului, mai ales că recent a fost definitivat şi cadrul legal al acestei mişcări la noi în ţară: Legea Voluntariatului Republicii Moldova (Nr. 121 din 18.06.2010).

Axându-mă pe câteva repere, treptat am elucidat şi am dat răspuns la întrebările: Ce este voluntariatul? Cine poate fi voluntar? Unde se aplică voluntariatul? Cum se implementează voluntariatul? Am specificat importanţa voluntariatului pentru biblioteci, am menţionat prevederea activităţilor de voluntariat în Strategia de dezvoltare a BM „B. P. Hasdeu” pentru perioada 2008-2017, am prezentat studiul de caz: Programul de voluntariat „Prietenii bibliotecii”, iniţiat la biblioteca noastră din anul 2008. Am atenţionat despre obstacolele ce apar în dezvoltarea activităţilor de voluntariat în biblioteci, dar şi procedee de surmontare, adică depăşire a lor. În mod special am specificat noile oportunităţi pentru dezvoltarea voluntariatului în baza fenomenului Biblioteca 2.0, deoarece odată cu dezvoltarea tehnologiilor moderne de socializare şi comunicare se identifică un concept nou – voluntariat virtual. Pe net sunt deja postate de diferite organizaţii campanii de recrutare a voluntarilor virtuali, deci şi bibliotecile pot prelua această experienţă, menţionând şi unele activităţi pe care pot fi executate de astfel de voluntari pentru biblioteci. Am adresat un apel către bibliotecarii din colegii să se includă în activitatea de motivare, susţinere şi promovare a cetăţenilor dornici de a fi voluntari, menţionând că BM „B. P. Hasdeu” are de mai mulţi ani în vizor implementarea voluntariatului şi lucrează deja la elaborarea unui Plan de acţiuni de promovare a voluntariatului în anul 2011, an în care se împlinesc 10 ani de la prima marcare a Anului Internaţional al Voluntariatului.

Studierea şi utilizarea resurselor informaţionale şi de comunicare oferite de fenomenul Biblioteca 2.0 va facilita realizarea obiectivelor propuse în scopul transformării bibliotecilor de toate tipurile în biblioteci moderne, biblioteci ce oferă servicii de calitate şi în biblioteci solicitate – acestea au fost concluziile atelierului.

joi, 18 noiembrie 2010

„JOS PĂLĂRIA” ÎN FAŢA VOLUNTARILOR!

Festivalul Voluntarilor” este un eveniment, care se organizează anual pentru a recunoaşte public meritele voluntarilor din R. Moldova. În acest an, festivalul este la cea de a VIII-a ediţie şi este organizat de către Serviciu pentru Pace şi alte ONG din Coaliţia pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat, în parteneriat cu Ministerul Tineretului si Sportului al Republicii Moldova, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Municipiului Chişinău şi Asociaţia „Prietenii Copiilor”.

La fiecare ediţie se organizează Concursuri la care pot participa:
(1) voluntari de orice vârstă.
(2) organizaţii ce promovează voluntariatul.
(3) tineri talentaţi în ale scrisului.
(4) jurnalişti care au promovat activităţile de voluntariat.

Dosarele participanţilor sunt concepute astfel încât să fie uşor de completat de către aplicanţi. Fiecare concurent urmează să completeze un singur formular de participare, la care să anexeze şi alte materiale relevante. Data limită pentru prezentarea dosarelor – 26 noiembrie 2010, orele 17.00. Toate materialele pot fi expediate prin e-mail la (Festivalul.Voluntarilor@gmail.com) sau poştă (or. Chişinău, str. Calea Ieşilor 13, oficiul 82, Asociaţia „Prietenii Copiilor) până la data de 26 noiembrie 2010, orele 17:00.

Responsabil de rubrică: Tatiana COŞERI

CĂRŢI NOI PLĂSMUITE CU APORTUL COLECŢIEI BIBLIOTECII ,,TÂRGU-MUREŞ'

Tatiana ŞATRAVCA
Şef oficiu, Filiala ,, Târgu-Mureş''

 În cadrul Săptămânii Tinerilor, (10-16 noiembrie), biblioteca ,,Târgu-Mureş'' a organizat lansarea cărţilor ,,Astrodestinul Moldovei” şi „Moldova în anul 2010”, semnate de Tatiana Paladi , apărute cu girul editurii Pontos, în 2010. Întâlnirea s-a desfăşurat cu participarea scriitoarei Marcela Mardare, directorul editurii Pontos, moderatorul întâlnirii. La eveniment au fost prezenţi profesori şi studenţi de la Colegiul Financiar-Bancar.

Relevante ca tematică, cele două volume au trezit interesul participanţilor, care au iniţiat discuţii, au adresat întrebări şi au comentat anumite idei reflectate de semnatara cărţilor sus prezentate.

În discursul său, Tatiana Paladi - preşedinte al Centrului de Cultură şi Cosmologie „Polus Geticus”, s-a referit la pasiunea sa de cercetător nu numai a istoriei poporului nostru; a evenimentelor desfăşurate în spaţiul străvechiului centru al bătrânei Europe, ci şi la impactul pe care l-au avut planetele, cosmosul asupra pământului în general, şi a Moldovei în special. Tatiana Paladi a analizat succint ideile principale ale celor două cărţi.

Cartea „Astrodestinul Moldovei” reprezintă un tratat cosmologic despre evoluţia Republicii Moldova, creată la 27 august 1991, în viziunea astrologiei politice, expus în trei capitole:

Mioriţa – cuprinde geneza, conceptele cosmologiei populare, matricea testamentului mioritic, lecţiile legendarului strămoş şi elucidează acţiunea Legilor Cosmice în baladă şi în destinul Moldovei Independente.

Astrograma – descifrează aranjamentul energetic pe cerul natal al Moldovei Independente, semnul viager – Mioriţa, enumără codurile principale ale buletinului astral al ţării noastre.

Stema sau doctrina cosmică a elementelor heraldice.

Autoarea a povestit despre semnificaţia geo-politică a statului modern Republica Moldova în metaistoria Europei, insistând asupra necesităţii studierii cărţilor din domeniile ce ţin de mitologie, tradiţiile populare, arheologie, preistoria Moldovei, despre civilizaţiile care sau perindat în aria carpato-pont-danubiană şi plaiul de la Dunărea de Jos numit pe atunci „Polus Geticus” – Osia Getică sau Osia Lumii.

Cartea „Moldova în anul 2010”, se referă la previziunile astrale pentru ţară şi elita ei politică. Tatiana Paladi a trecut în revistă predicţiile făcute la finele anului 2009, care s-au realizat deja în Republica Moldova. Ulterior participanţilor li s-a dat unele idei-cheie despre ştiinţele cosmologice în Noua Eră Cosmică, i-a familiarizat cu metode de calcul a compatibilităţii dintre oameni, planificarea activităţii în funcţie de semnul viager etc. Publicul a fost instigat la cercetarea patrimoniului cultural universal şi naţional, la promovarea înţelepciunii strămoşilor şi datinilor populare.

Ambele cărţi ale Tatianei Paladi fac parte din colecţia etnocosmologică cu genericul „Portal cosmic – Polus Geticus” .

Referitor la activitatea şi cercetările efectuate de Centrul de Cultură şi Cosmologie, cititorii se pot documenta de pe site-ul „Polusgeticus.com.md” - primul site dedicat cosmologiei, iniţiat la 1 noiembrie 2009. Acest portal existent, deja dispune de informatii de calitate, utile din domeniul cosmologiei, care permite vizitatorilor să cunoască şi să determine singuri posibilităţile inedite ale vieţii omului ca entitate cosmică. Cunoscând enigmele şi paradigmele plaiului în care am avut marele noroc de a ne naşte, noi vom percepe grandoarea micuţului plai natal, ne vom mândri cu Moldova - ţara pe care suntem datori să o facem cât mai frumoasă şi bogată.

Întâlnirea cu Tatiana Paladi şi Marcela Mardare a prilejuit momente fascinante, cititorii fiind familiarizaţi cu domeniul astrologic din prisma unei viziuni mai specifice. Separat de acest context, menţionez cu mîndrie, că Tatiana Paladi este una din cele mai fidele cititoare ale bibliotecii noastre. La elaborarea acestor valoroase cărţi, autoarea a utilizat un spectru larg de publicaţii, autohtone, dar şi din donaţiile Bibliotecii judeţene Mureş din Târgu-Mureş, existente în biblioteca noastră.

La finele evenimentului, autoarea a prezentat bibliografia selectivă a cărţilor şi a mulţumit colectivului bibliotecii pentru sprijinul acordat la elaborarea acestor cărţi. Menţiunea de final a bibliografiei selective se referă la faptul că: majoritatea cărţilor indicate se pot găsi la filiala ,, Târgu-Mureş'' a Bibliotecii Municipale ,, B.P. Hasdeu''.

miercuri, 17 noiembrie 2010

„A FI OM - E O ARTĂ SAU UN DESTIN?... "

Tatiana STARÎŞ, bibliotecar, Filiala „Alba Iulia"



În acest călduţ început de noiembrie Biblioteca „Alba Iulia” din sectorul Buiucani a fost gazda unei deosebite întâlniri cu scriitorul, publicistul, poetul şi istoricul Nicolae Dabija. Şi nu doar soarele ne-a binecuvântat cu razele sale calde, dar şi Părintele Protoiereu Petru Buburuz, citind o rugăciune înainte de a începe discuţia. Căldura de afară şi cea a cuvintelor părintelui şi-a făcut loc în sufletele celor prezenţi, dând o notă de linişte şi calm dialogului însufleţit.

Vinovatul întâlnirii a fost bine cunoscutul şi solicitatul roman Tema pentru acasă de N. Dabija. Roman care a fost propus spre lectură chişinăuienilor în cadrul programului Chişinăul citeşte o carte, campanie iniţiată şi organizată de Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu". De data aceasta însă, lucrurile au evoluat mult peste aşteptările bibliotecarilor, astfel încât romanul a fost citit de întreaga ţară. Dovadă celor spuse anterior este circulaţia de care se bucură această carte. Ea se transmite de la cititor la cititor, se fură, se pierde şi nu se mai restituie stăpânului. Un asemenea caz ne-a povestit părintele Petru Buburuz. Prezent la întâlnire, şi-a cerut iertare că n-a reuşit să citească romanul şi a explicat de ce: am văzut pe nora mea citind cartea şi din discuţie înţelesesem că ne aparţine, când veni timpul să o citesc mi-a spus că o împrumutase de la părintele Viorel Cojocaru, care reuşise deja să o împrumute unei enoriaşe. Uite-aşa i se pierdu urma cărţii. Mărturisirea părintelui a făcut să apară zâmbete pe buzele celor prezenţi şi a creat o atmosferă prietenoasă în sală. Acestă atmosferă a fost determinată şi de faptul că la eveniment au fost prezenţi doar cei care au citit sau au dorit şi nu au reuşit să citească romanul: elevii şi profesori de la liceele "Petru Rareş", "Vasile Alecsandri", "Ion Creanga", "O. Ghibu", "L. Deleanu", "D. Alighieri", "Spiru Haret", studenţi de la Universitatea Pedagogică "Ion Creangă", Perspectiva, USM, Universitatea Pedagogică Tiraspol, enoriaşi de la Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", ziarişti de la media.md şi de la la Radioul Naţional, reprezentanţi ai ONG-urilor "Carpe diem" şi "Noua Dreaptă" etc.

Discuţia a început prin o prezentare succintă a celor mai importante volume ale autorului, întroducere făcută de moderatoarea Elena Tamazlîcaru. Odată ce s-a trecut la roman sala a devenit numai ochi şi urechi. Toată lumea era atentă la fiecare cuvânt al domnului N. Dabija, pentru ca mai târziu să-şi spună ideile, impresiile şi trăirile provocate de lectura acestui roman. Pentru un moment liceenii au devenit adevăraţi critici literari, analizând nu doar procesul de lectură, dar şi tema romanului, liniile de subiect, trăsăturile de bază ale personajelor principale, simboluri şi motive pe care le-au sesizat în procesul lecturii. Au impresionat publicul ideile expuse de Cristofor Fiştic, elev în clasa a VI-a la Liceul "D. Alighieri". Cristofor a citit romanul încă la începutul verii şi apoi l-a recomandat şi părinţilor săi. El ne-a spus că romanul este unul de dragoste şi se numeste "Tema pentru acasa", deoarece elevii lui Mihai Ulmu nu s-au lăsat doborâţi de greutăţile vieţii, ei au însuşit tema dată de profesor pe parcursul acestor ani şi peste 13 ani au revenit în sala de clasă pentru a răspunde la întrebarea profesorului ''A fi om - e o artă sau un destin?... "

Au fost multe impresii şi cuvinte frumoase spuse la adresa autorului şi a romanului. Dacă ar fi să le adunăm pe toate am putea realiza o veritabilă culegere de articole cu un titlu sugestiv: Tema pentru acasă ori arta de a citi. Surprins de multitudinea şi profunzimea părerilor expuse Nicolae Dabija a propus celor perzenţi să noteze aceste impresii şi să i le transmită pentru o eventuală publicare. Poate unele recenzii işi vor face apariţia în următoarele ediţii ale romanului.

Prezentă la întâlnire, Svetlana Sârbu, redactorul variantei radiofonice a romanului "Tema pentru acasă" transmisă de Radioul Naţional, a povestit publicului adunat în sală despre ideea şi paşii întreprinşi în a realiza această lectură a romanului, despre persoanele care reprezintă eroii principali şi altele, lăsând ascultătorii să înţeleagă că în incinta acestei biblioteci îi mai aşteaptă o întâlnire cu acest roman şi autorul N. Dabija. Vor veni cu toată echipa care munceşte asupra acestui proiect pentru a surprinde autorul şi publicul, dar şi pentru a pune în discuţie această realizare.

Deşi romanul "Tema pentru acasă" are o tentă istorică evidentă, el rămâne a fi unul de dragoste. O dragoste care moare jertvindu-se, dar care va rămâne în eternitate. La întrebarea adresată din sală de ce Maria moare, de ce autorul nu i-a permis să se bucure de libertate alături de soţ şi fiu? Nicolae Dabija a răspuns: Acest roman este un elogiu adus femeii, or, numai femeia este capabilă să se sacrifice din iubire pentru plodul iubirii sale. Acest răspuns ne-a dus cu gândul la Fecioara Maria, cititorii sesizând şi alte motive biblice din textul romanului.

Putem vorbi la nesfârşit despre calităţile acestui roman, despre dragostea care-l însufleţeşte, despre frumuseţea gândului şi a cuvântului. Ca orice adevărată operă de artă romanul a fost nu doar apreciat, dar şi criticat de unii cititori ce ştiu să facă mofturi, oricum un lucru e cert — acest roman a devenit nelipsit din bibliotecile personale ale celor îndrăgostiţi de literatura bună. Da, nu e perfect, si anume din acest motiv e ideal!

ÎNTÎLNIRE DE SUFLET CU ALEXANDRU HORAŢIU FRIŞCU

Claudia ŞATRAVCA,
director, Filiala ,,Târgu- Mureş’’


Varietatea problemelor, originalitatea inimitabilă, antiteza situaţiilor şi caracterelor artistice, descoperirea cuvîntului adecvat – toate conduc spre un Horaţiu Frişcu original şi concis. V. Nastasiu




La 16 noiembrie a.c. în cadrul Săptămînii Tinerilor, am organizat mult dorita întîlnire cu epigramistul Alexandru Horaţiu Frişcu, care imi este coleg de breaslă şi fost coleg de facultate. Nicicînd n-am obosit să-i admir creaţia din cărţile primite la bibliotecă şi din unele întîlniri ocazionale. Scriitorul şi bibliotecarul Al. Horaţiu Frişcu este o fire umoristică şi vioaie, o personă plină de viaţă, mereu dispusă la colaborare, cu un simţ pentru frumos extrem de dezvoltat, un om cu verticalitate şi entuziasm. Datorită acestor calităţi, am considerat necesară întîlnirea scriitorului cu cititorii bibliotecii, pentru a-l cunoşte şi a-i familiariza cu creaţiile sale. Poetul a debutat în presa republicană cu poezie şi publicistică în anul 1968, iar în 1999 îi apare prima carte de parodii şi epigrame – Descîntecul Gorgonei, urmată apoi de palcheta de versuri satirice - Demitizarea nimicului 2001, pentru care a luat şi premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Pînă în prezent autorul a publicat circa 10 cărţi.

La activitate au participat două grupuri de elevi de la Colegiul Tehnologic. Chiar de la început, scriitorul şi-a prezentat unele din cărţile sale etalate în expoziţia organizată de bibliotecă. Cele mai solicitate cărţi ale poetului, care au atras atenţia publicului au fost: Descîntecul Gorgonei; Laboraturul lui Paracelsus– versuri satirice; Greaua ieşire din Simulacru – publicistică, File negre de Istorie roşie - scurtă antologie de obrăznicie, demagogie şi de prostie; Ştiaţi că? - caleidoscop enciclopedic. Participanţii la activitate au manifestat un real interes faţă de cărţile prezentate de autor, adresînd mai multe întrebări referitoare la tematica expusă în aceste cărţi. Trebuie să menţionez că scriitorul a reuşit să flateze publicul încă de la citirea primei sale epigrame. A continuat apoi cu un şir de alte epigrame dedicate colegilor de breaslă la care publicul a reacţionat cu mult entuziasm. Întrebat de nu se supăra subiecţii epigramelor lui Alexandru Frişcu, ţinînd cont de caracterul lor ironic, scriitorul a răspuns, că aceştia sunt prea inteligenţi ca să reacţioneze susceptibil la aceste poezioare cu poante ironice. Poetul a citit de asemenea două epigram, una dedicată colegului său Iulian Filip: ,,Ţi se dă, cît poţi lua, cît poţi duce altuia'' şi alta dedicată scriitorului Ianoş Ţurcanu, care au entuziasmat destul de mult publicul.

Important este faptul că în cadrul întîlnirii, Alexandru Frişcu a făcut referinţă şi la creaţia lui Ion Ciocanu, pe care a relevat-o cu multă considerare, recitînd mai apoi şi unele epigrame, dedicate acestui prozator.

Pentru a trezi şi mai mult interesul publicului, Alexandru Frişcu a povestit, cum a compus pentru prima dată o epigramă mult apreciată de Grigore Vieru, închinată lui Ion Vatamanu, care activa pe atunci în calitate de chimist. Ceea ce a destins şi mai mult atmosfera, a fost metoda interactivă de conlucrare cu publicul participant la care a recurs Al. Frişcu. Astfel el a adresat participanţilor o serie de întrebări de evaluare, a căror răspunsuri au fost menţionate în contexte anterioare de însăşi scriitorul. Cea mai interesantă întrebare la care s-au aventurat să răspundă mai mulţi participanţi a fost: cine au fost cei mai mari epigramişti români? Cei, care s-au manifestat activ şi au reuşit să enunţe corect numele epigramiştilor Cincinat Pavelescu şi Păstorel Teodoreanu, au primit în dar cărţi cu autograful autorului. Pentru a menţine spirtul încins şi a dezvolta ingeniozitatea publicului prezent, Alexandru Frişcu a organizat şi un concurs, similar cu cel la care a participat el cîndva, atunci cînd a întreprins prima tentativă, de a scrie o epigramă şi i-a reuşit. Astfel, participanţii au fost îndemnaţi să compună poezii, versuri şi, bineînţeles, epigrame. Cei prezenţi la întrunire au fost foarte interesaţi de concursul iniţiat de scriitor, astfel încît nu au ezitat să participe. Deloc spre surprinderea lui Al.Frişcu, cîndva şi el în ipostaza de participant, creaţiile concurenţilor s-au dovedit a fi destul de ingeniose.Cele mai reuşite lucrări au fost apreciate de scriitor şi întreg publicul. Învingătorii concursului au primit în dar de la scriitor cîte o carte cu autograf.

Această întîlnire de suflet a avut un impact pozitiv asupra cititorilor, care pe lîngă faptul că s-au relaxat după 5 ore de lecţii, au avut ocazia de a-l cunoaşte personal pe Alexandru Horaţiu Frişcu şi a asimila noi informaţii utile pentru extinderea orizontului de cunoaştere.

BIBLIOTECA „OVIDIUS” - SPAŢIU DE COMUNICARE PENTRU TINERII CHIŞINĂUENI

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, filiala „Ovidius”


Potrivit statisticilor ONU, tinerii reprezintă aproape jumătate din populaţia globului, deci este firesc să fie marcată în fiecare an Ziua Internaţională a Tineretului, Ziua Studentului, în semn de recunoaştere a contribuţiei tinerilor la dezvoltarea societăţii. Aceste zile sunt marcate de evenimente care cuprind muzică, spectacole culturale, expoziţii de pictură, concursuri. Filiala „Ovidius” a inclus în agenda săptămânii dedicate tinerilor (10-17 noiembrie) mai multe activităţi pentru adolescenţi, cât şi de promovare a tinerilor talentaţi.

La 10 noiembrie tinerii chişinăueni au fost invitaţi la activităţi culturale de amploare. Cu mult drag au venit elevii de la liceele „Univers Lions”, „Nicolae Sulac” şi „Prometeu”, mulţi alţi cititori fideli ai bibliotecii „Ovidius”, la lansarea cărţii „Cel rătăcit” de Aurelian Silvestru, organizată în cadrul cenaclului „Ovidius” (moderator, scriitorul Ianoş Ţurcanu). Întâlnirea cu acest scriitor a fost solicitată demult de cititorii noştri, de aceea sala bibliotecii părea neîncăpătoare pentru toţi doritorii. Invitaţii cenaclului – scriitori, ziarişti, oameni de cultură - Iulian Filip, Vasile Romanciuc, Galina Furdui, Iurie Borş, Vasile Şoimaru - au remarcat că autorul scrie o proză istorică de o frumuseţe aparte, cu dialoguri antrenante, care trezesc interesul cititorului. În romanul lansat se pot depista din text multe aforisme, cum ar fi: «Dacă te aşezi în genunchi prima dată, a doua oară nu te mai ridici». Sub acest înveliş de carte de aventuri se iveşte o carte care vorbeşte despre relaţia Om - Putere, Biserică - Putere, Intelectual - Societate. Tinerilor le-a fost adresat un îndemn la lectură, pe care ei l-au acceptat cu mult entuziasm. Ansamblul folcloric de la liceul „Prometeu” a prezentat o suită de cântece pe versurile lui Aurelian Silvestru, care au plăcut foarte mult publicului.

În aceiaşi zi a avut loc vernisajul de fotografii realizate de Andrei Viziru, angajat la Departamentul Proiecte şi Emisiuni Artistice Radio al Companiei de Stat «Teleradio- Moldova» , realizator al emisiunilor «Portrete literare», «În lumea artelor», autor ale volumelor «Autografe pe cer şi suflet» (2002) şi «Cei şapte ani de acasă sau cele şapte miracole ale copilăriei» (2004). Scriitoarea Galina Furdui a remarcat tenacitatea cu care Andrei Viziru, de ani de zile, înarmat cu o cameră de luat vederi, optează pentru a opri clipa şi lumina evenimentelor, aparent banale, ce se întâmplă în jurul nostru, reuşind să surprindă semnificaţii deosebite în natura plaiului moldav, în arhitectura Chişinăului vechi şi nou.

În parteneriat cu Ministerului Tineretului şi Sportului din RM şi Studioul Adolescenţi şi Tineret Radio Moldova, biblioteca «Ovidius» a coordonat şi s-a implicat în realizarea unei expoziţii-concurs de artă plastică, cu elegantul generic «Ni-i vârsta zbor de pasăre măiastră». La Casa Radio a avut loc activitatea de totalizare. Primele trei premii au fost acordate de Ministerul Tineretului şi Sportului, fiind înmânate de dl Ion Ciobanu, ministru. Dl Alexandru Dorogan, director al Radio Moldova, şi-a expus admiraţia pentru talentul tinerilor participanţi la concurs şi a acordat premii din partea Companiei “Teleradio-Moldova”. Diploma de Menţiune din partea Bibliotecii «Ovidius» şi un mic cadou (un set de cărţi) au fost înmânate la opt participanţi.

Pentru a avea un public larg de admiratori, lucrările plastice prezentate la concurs au avut parte de un vernisaj în sala bibliotecii „Ovidius”. Aici, de Ziua Studentului a avut loc o şedinţa festivă a clubului „Tinere talente”, moderat de Zina Izbaş, realizator şi moderator al emisiunilor pentru adolescenţi la Radio Moldova, şedinţă însoţită de un superb spectacol literar-muzical. De fapt, mai multe instituţii de învăţământ şi-au adunat aici tinerele talente. Studenţi de la: Universitatea Tehnică din Moldova, Colegiul de Construcţii (ghidaţi de directorul adjunct studii dna Lucia Ţurcanu şi profesoara de design dna Valentina Friptuleac), Colegiul Naţional de Comerţ, Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru”, participanţii la studioul pentru adolescenţi „Semnal Junior” de la Radio Moldova, mulţi alţi adolescenţi activi social au venit cu versuri (creaţie proprie), melodii şi discursuri pro-tineret. Gânduri şi sentimente profunde izvorau din versurile create de Crina Popescu, Irina Bardiţa, Elena Mărgineanu, Nadia Usatîi. Melodiile interpretate la chitară de Eugen Cotruţă, Dumitru Talmazan, Natalia Croitoru au fost susţinute şi de cei aflaţi în sală. Elena Podoleanu, studentă cu o poziţie civic activă, membru al Parlamentului Tinerilor din Moldova, a povestit despre aportul pe care se străduie să-l aducă tinerii în dezvoltarea societăţii, prin studierea necesităţilor tinerilor de azi, prin implementarea a noi proiecte pentru tineri.

Din impresiile participanţilor la activităţi: a fost energizant, a fost creativ, a fost vesel, au avut noi posibilităţi de afirmare şi comunicare.

marți, 16 noiembrie 2010

ARTA PURIFICĂRII SUFLETEŞTI PRIN TOLERANŢĂ

Elena VULPE, director al Filialei “O. Ghibu”


Pe data de 16 noiembrie, întreaga comunitate mondială va marca Ziua Internaţională a Toleranţei prin acţiuni de susţinere a acestui mesaj mesianic al omenirii.

Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi, spune scriptura, propovăduind postulatul suprem al iubirii biblice. Declaraţia principiilor toleranţei, emisă în1986, la Paris, de către UNESCO, defineşte acest termen astfel: respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor, felurilor de expresie / manierelor de exprimare a calităţii de fiinţe umane. Toleranţa e o virtute care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii. Toleranţa este, mai ales, o atitudine activă, generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi a libertăţilor fundamentale ale altora şi în nici un caz nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranţa e responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul, democraţia şi statul de drept.

Putem spune că toleranţa este varianta modernă, democratică a legii supreme a iubirii biblice, religie a democraţiei. Toleranţa este oxigenul necesar pentru a supravieţui în această lume, ţinând seama că trăim într-un stat policultural, unde e nevoie de o înţelegere reciprocă, pentru a asigura stabilitatea în ţară, în fiecare casă, în familie, în societate.

Un eveniment dedicat Zilei Internaţionale a Toleranţei şi etniei rome din Moldova va avea loc la 16 noiembrie, orele 15.00, la Filiala “O. Ghibu“ printr-o acţiune culturală cu logoul Toleranţa - treapta de sus a virtuţilor umane - mesaj testamentar al lui Shakespeare. Activitatea este organizată sub egida Asociaţiei nonguvernamentale ARTIStudio, prin lansarea Proiectului Respectă şi vei fi respectat!, care are scopul de a atenţiona comunitatea asupra unui aspect social alarmant, problema toleranţei, având în vizor promovarea toleranţei etniei rome şi este dedicat tuturor copiilor şi tinerilor din societatea noastră. În cadrul manifestării, va fi vernisată o expoziţie multimedia, ce însumează fotografii, lucrări grafice şi proiecţia unor filme cu desen animat şi videografic, realizate de copii şi tineri implicaţi în acest proiect. Evenimentul este organizat cu scopul de a promova toleranţa, obiectiv ce diseminează o componentă a Proiectului finanţat de OPEN SOCIETY INSTITUTE, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Ministerul Afacerilor Externe al Italiei, care prevede participarea activă a tinerilor în scopul promovării idealurilor păcii, dialogului intercultural, toleranţei etnice a romilor. Astfel, aşa cum ne-a mărturisit Larisa Glinca, Preşedintele ARTIStudio, în cadrul manifestării, vor fi proiectate filme în desen animat şi un subiect video: “Gardul” (scenariu A. Borzin; scenografia: T.Balan, A. Ureti, C.Chirsanov, animaţie: A. Batog, A.Ureti, C. Chirsanov, T. Balan, E. Ababii, M.Cerevcov, L.Ivanciucova): „Ce nu-ţi place, altuia nu-i face!” (scenariu E. Raileanu, scenografia: E. Raileanu, M. Cerevcov, animaţie: E. Raileanu, M. Cerevcov, E. Ababii, culoare: P. Vrabie, I. Dobrea); o expoziţie de fotografii (30 de fotografii realizate în cadrul vizitelor unde participanţii au interacţionat cu copii şi tineri romi, au demonstrat filmele realizate, au învăţat unele elemente de fotojurnalism comunitar) şi o expoziţie de lucrări grafice, realizate de tineri la atelierul de film cu desen animat. Anunţăm că partenerii Proiectului sunt Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului - S. Chifa, F. Cireş; Uniunea Cineaştilor din R. Moldova - V. Plugaru, D. Olărescu; AMTAP - V. Druc, N. Pojoga; Centrul Naţional al Romilor - N. Radiţa, iar printre invitaţi şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei: E. Pariclov, V. Crudu, T. Cojocaru. La manifestare vor participa beneficiarii proiectului, printre care copii, tineri şi părinţi de la grădiniţa din s. Vâlcăneşti, copii romi de la şcoala din s. Parcani, copii din s. Condriţa. Manifestarea va fi monitorizată de Redacţia emisiunilor etniilor rome Petalo Romalo (redactor L. Florea), TV Naţional. Acţiunea organizată la Filiala "O. Ghibu" are mesajul de a transmite întregii comunităţi ideea toleranţei sociale şi a forma tinerii generaţii o mentalitate pozitivă în soluţionarea problemelor sociale şi a celor ce ţin de respectarea drepturilor. Or, toleranţa ramâne axa verticalităţii umane din toate timpurile, demonstrându-ne că un adevărat creştin promovează altruismul şi iertrea semenilor. Sperăm că evenimentul va produce un impact benefic asupra copiilor prin arta purificării sufleteşti prin toleranţă. Vă invităm să participaţi la Ziua Internaţională a Toleranţei pentru a ne lumina sufletul prin idealul suprem al iubirii biblice.

luni, 15 noiembrie 2010

EXEMPLU DE ATITUDINE CIVICĂ PENTRU GENERAŢII – VLAD POHILĂ (CE NE SPUNE O BIOBIBLIOGRAFIE?)

Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar


Dintre biobibliografiile apărute anul curent cu marca Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” e scoasă în evidenţă – mai ales de specialiştii în domeniu – cea despre viaţa şi activitatea lui Vlad Pohilă, redactor-şef al revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis, editată sub auspiciile instituţiei numite mai sus, care, la figurat vorbind, este „un leac pentru suflet” – tămadă nu numai pentru spiritul chişinăuienilor, ci şi al tuturor îndrăgostiţilor de carte din republică.

Vlad Pohilă. Biobibliografie, ediţia îngrijită de dr. Lidia Kulikovski, alcătuită de Claudia Tricolici, bibliograf al Centrului de Informare şi Documentare „Chişinău”, lecturată de Genoveva Scobioală, şef de departament Marketing, şi tipărită la Editura „Grafema Libris”, se prezintă ca o realizare biobibliografică notorie.

Sînt sigur că oamenii de litere, dar şi cei care se dedică altor ştiinţe sau arte, precum şi majoritatea publicului cititor, îl cunosc pe Vlad Pohilă ca pe un intelectual de formaţie polivalentă – publicist de excepţie, scriitor, traducător, lingvist şi pe deasupra om de omenie, prieten foarte bun cu toţi cei ce îşi iubesc Ţara şi Neamul, căruia îi zice românesc nu din neştiinţă sau orgoliu, ci din mîndrie, demnitate şi, desigur, în cunoştinţă de cauză. Iar Biobibliografia, despre care am început să vorbim, această afirmaţie ne-o ilustrează din plin şi ne ajută să intrăm în laboratorul de creaţie al omului ce trăieşte în numele artei, ştiinţei şi idealurilor Neamului său.

Capitolul de bază al lucrării – Opera – cuprinde tot ce a creat Vl. Pohilă începînd cu 1968 şi pînă la 2009. Astfel, întrucît creaţia dumnealui, după cum am afirmat mai sus, este destul de variată,  autoarea a repartizat materialele în subcapitole: Ediţii aparte; Publicistică; Proză scurtă; Selecţii, adaptări, consemnări şi pagini îngrijite de Vlad Pohilă; În colaborare (coautor); Redactor, lector, stilizator, consultant; Prefaţator, postfaţator; Traducător; Recenzii de Vlad Pohilă; Interviuri realizate de Vlad Pohilă.

Pe toate scrierile lui Vl. Pohilă le uneşte un stil de expunere sinceră, caracterizat prin atitudine de înaltă stimă pentru principiile moralei sociale, prin analiză minuţioasă a fenomenelor, a proceselor sau evenimentelor ce se derulează. O altă caracteristică a lor este apariţia anume la momentul oportun. Să ne amintim, de exemplu, cît de binevenite şi de mare ajutor pentru conaţionali au fost Grafia latină pentru toţi şi Să citim, să scriem cu litere latine la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, iar Micul dicţionar de nume proprii străine, sînt sigur, stă pînă în prezent pe masa redactorilor, profesorilor, studenţilor, liceenilor etc. Dar cît face, pentru a susţine dreaptă coloana vertebrală a românismului în părţile noastre, apariţia volumului Şi totuşi, limba română, devenit de acum o raritate bibliografică!...

Avînd o carieră îndelungată, Vlad Pohilă s-a impus cu numeroase articole şi eseuri demne de a fi antologate şi prezentate ca mostre de mînuire dibace a condeiului de ziarist. Răsfoindu-i biobibliografia, mi-au atras atenţia următoarele titluri, incitante prin însăşi denumirea lor: Vor supravieţui la Chişinău Remus şi Romulus?; Măreţia şi drama Unirilor noastre: 1600, 1859, 1878, 1918, 1941; Şi ne fereşte, Doamne, de cei zăpăciţi...; De la oameni înveţi omenia...; Vreţi un milion de dolari americani?; Mica Estonie sfidează apucăturile imperiale ale Rusiei; Unde comunism nu e... cam totul e; Statuia Libertăţii de la New York nu e un simbol întîmplător al ţării; De ce nu mergem şi noi ca balticii?; Limba română din Republica Moldova, între primejdii şi speranţe; Unirea noastră ca o necesitate absolută; Sîntem o parte a Galaxiei Gutenberg; Cum să devii un intelectual sadea în secolul XXI şi multe altele, pe care cineva a avut norocul să le lectureze în anul apariţiei lor, iar altcineva – prin îndemnul prezentei biobibliografii, căci acesta este unul din rolurile acesteia – se va strădui să le găsească în biblioteci şi să le consulte. Şi lucrul acesta se va întîmpla cu siguranţă, căci mărturisesc: din punctul de vedere al profesionalismului, scrierile lui Vl. Pohilă, împrăştiate prin diverse publicaţii periodice, sînt adevărate bijuterii literare sau publicistice, sînt captivante şi provoacă un viu interes şi în rîndul savanţilor, şi în cel al studenţilor sau chiar al elevilor. Născute prin muncă asiduă (mai ales în timpul nopţilor nedormite, căci atunci, pare-se, îi vine în vizită muza aparent inexistentă şi pegaşii ce îi aduc inspiraţia), scrierile lui merită să fie popularizate, căci mai cuprind şi un spectru foarte larg al temelor – despre limbă, literatură, artă, ştiinţă, cultură şi despre o mulţime de personalităţi ale popoarelor mai puţin sau mai mult depărtate de republica noastră: bulgari, sîrbi, francezi, cehi, polonezi, lituanieni, letoni, estoni, finlandezi, armeni, georgieni, ruşi etc. Desigur, nu le putem scăpa din vedere pe cele scrise cu privire la limba română şi cultura românilor, aducînd drept exemplu – folosindu-ne de indexul de nume de la sfîrşitul Biobibliografiei – doar numele personalităţilor despre care autorul a scris cu cea mai mare pasiune: Raoul Şorban, Eugen Coşeriu, Mioara Avram, Nicolae Corlăteanu, Valentin Mândâcanu, Maria Cosniceanu, Nicolae Iorga, Paul Bran, Maria Tănase, Gheorghe Zamfir, Sofia Rotaru, Eugen Doga, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Aureliu Busuioc, Mihai Cimpoi, Andrei Vartic, Vasile Şoimaru, Constantin Bobeică, Ninela Caranfil, Glebus Sainciuc, Teodor Buzu, Constantin Tănase, Nicolae Dabija şi încă mulţi alţii. Lista nu e deloc exhaustivă, dar exprimă un adevăr incontestabil: interesele protagonistului nostru vizează în mare parte floarea intelectualităţii româneşti, dar aici aş mai adăuga că o petală din acea floare imaginară a seminţiei lui Burebista şi Decebal este, fără doar şi poate, însuşi Vlad Pohilă.

Şi creaţiile literare ale lui Vl. Pohilă atrag atenţia celor împătimiţi de cuvîntul scris. O dovadă în acest sens o constituie nuvelele Pe bulevardul fără oameni; Doctor Fabius; Nu, el nu vroia să moară; Aşot, ce-ai făcut, tu, Aşot?, povestirea Un cumnat, doi cumnaţi, precum şi un şir de traduceri: romanele Torentul negru de Leopold Buczkowski, Cine răspîndeşte anecdote de Lilli Promet, povestirile O zi de milioane de V. Ţonev, Socot de datorie să vă scriu... de L. Kaido, O călătorie extrem de reuşită de S. Traikov, Poşeta de J. Jenicek, eseurile George Topîrceanu de Konstantin Paustovski, De ce iubim noi România de Lilli Promet şi Ralf Parve, versurile din Wl. Broniewski, Gheorghi Barbarov, Lumir Slabý, Adrian Briedis-Macovei ş.a.

Ca să-l cunoaştem mai bine pe Vl. Pohilă, Biobibliografia ne pune la dispoziţie un Curriculum vitae şi Aprecieri, din care desprind doar opinia marelui regretat Grigore Vieru: „Un remarcabil lingvist, dar şi strălucit publicist este Vlad Pohilă, care s-a ascuns în adîncul unei modestii rar întîlnite la noi.” Capitolul Viaţa şi activitatea ne oferă repere critice şi interviuri acordate de Vlad Pohilă. Dintre scriitori, publicişti ce cunoscîndu-l au scris despre Vl. Pohilă pot fi numiţi: Vlad Ciubucciu, Ion Proca, Nicolae Rusu, Elena Grosu, Luminiţa Dumbrăveanu, Anatol Ciocanu, Nicolae Roibu, Ion Mărgineanu ş.a. La Referinţe au fost incluse remarci şi constatări de Lidia Kulikovski (Vlad Pohilă poartă o povară ceva mai mare decît el – grija limbii române), Grigore Vieru (De ce mi-e drag Vlad Pohilă), Ninela Caranfil (Un învăţător al cetăţii), Efim Josanu (Vlad Pohilă – omul din altarul cărţii) ş.a. Nu sînt lipsite de interes nici versurile unor poeţi dedicate aceluiaşi Vl. Pohilă, de aceea reproducem mai jos poezia Magul de Ionel Căpiţă, scriere ce reflectă cu o precizie de invidiat ceea ce face eroul ei:

„El merge şi seamănă
seminţe de Lumină,
El nu caută-n spate
cui luminează,
El merge şi seamănă...
Pentru cei ce-o să vină.”

Anume aceasta am vrut să evidenţiez expres în titlul prezentelor impresii de lectură: Vlad Pohilă este un exemplu de atitudine civică pentru multe generaţii de compatrioţi ce vor veni. Aceasta ne-o spune şi Biobibliografia elaborată de colaboratorii BM „B.P. Hasdeu”, care chiar în primele zile de la apariţia ei s-a întîmplat să nimerească pe standurile Salonului Internaţional de carte, ediţia a 19-a, ce s-a desfăşurat, de pe 31 august pînă pe 3 septembrie 2010, la Chişinău, la Biblioteca Naţională a RM, şi... a fost menţionată cu Diploma pentru realizări bibliografice de excepţie.

Nu pot să nu vorbesc de Iconografia bogată a cărţii: iată-l pe Vl. Pohilă cu mama Ileana şi tata Ion Pohilă în satul de baştină Putineşti, de prin preajma Floreştilor; iată-l cu surorile şi fraţii lui (au fost nouă copii în familie); cu minunatul colectiv de entuziaşti care au editat Glasul – prima publicaţie din Basarabia apărută cu grafie latină încă pe cînd la putere era regimul sovieto-comunist; cu Raoul Şorban, Mioara Avram, Gheorghe Zamfir; iată-l la bustul lui Mihai Eminescu, în Noua Suliţă de lîngă Cernăuţi... Tot aici îl vedem cum ne priveşte îngîndurat de pe portretul executat în pînză şi ulei de Teodor Buzu, iar pe coperta din spate în ipostaze inedite surprins de Glebus Sainciuc, Leonte Năstase ş.a. Pe coperta din faţă este plasată o fotografie a lui Vasile Şoimaru, care l-a eternizat pe bunul său prieten pe fundalul munţilor Carpaţi.

Ştiut lucru că pe masa de scris a lui Vl. Pohilă se mai află încă multe schiţe şi planuri care îşi aşteaptă ora realizării. Să-i dorim multă sănătate, clipe luminoase de creaţie şi să ne delecteze în continuare cu alte lucrări scrise tot atît de inspirat şi incluse apoi într-o probabilă ediţie biobibliografică, revăzută şi completată.

Dacă prin această prezentare am trezit curiozitatea cuiva să se apropie mai mult de litere, de arta de a întrema sufletele oamenilor cu ajutorul cuvîntului scris, dar în mod deosebit să se intereseze de opera literară şi publicistică a lui Vlad Pohilă, mă bucur. Şi îndoit se vor bucura cei care au contribuit nemijlocit la apariţia unei Biobibliografii de folos societăţii, printre ei numărîndu-se şi Vl. Pohilă, vrednicul, neobositul nostru coleg.

Vlad Pohilă. Biobibliografie. / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”, Centrul de Inform. şi Doc. „Chişinău”; ed. îngr. de Lidia Kulikovski, alcăt.: Claudia Tricolici. Ch.: Grafema Libris SRL, 2010. 288 p.

SĂPTĂMÂNA TINERETULUI LA BIBLIOTECA “„TRANSILVANIA'' (8-14 noiembrie)

Aliona GUIVAN,
 bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Tinereţea se învaţă şi prin urmare,
strălucire este acea tinereţe la care au ajuns prin maturitate
G. Călinescu


În perioada 8-14 noiembrie 2010, Filiala “Transilvania” a organizat o suită de activităţi în cadrul Săptămânii Tineretului, evenimentul având o conotaţie internaţională.

Ca scop principal am avut atragerea tinerilor prin implicarea la viaţa publică, iar vizitele doritorilor au servit ca dovadă concludentă a temelor şi activităţilor interesante. În această săptămâna a fost desfăşurată o conferinţă de dezbateri cu titlul: ,,Tinerii în acţiune", unde au participat elevii liceelor “P. Zadnipru”,“M. Berezovschi” şi “C. Negruzzi”, exprimându-şi opinia despre viaţa de zi cu zi a tineretului.

Au mai fost organizate excursii ghidate, expoziţii tematice şi un Flashmob, care a promovat biblioteca în rândurile tinerilor.

În colaborare cu dna Violeta Moraru, profesoară de limbă şi literatură română a Liceului “P. Zadnipru”, am avut deosebita plăcere de a organiza un concurs de eseuri cu tematica: ,,Tinereţea nu are vârstă'', între elevii dornici să-şi exprime ideile şi să-şi expună părerile de interesele lor, de tematica dată, de problemele, care îi preocupă. Au participat elevi din clasele a VII-IX-a, iar ideile unora au fost atât de interesante, că merită apreciate, care ţin să le menţionez: Guţul Arina, elevă în clasa a VII-a "D" consideră că pentru ea tinereţea nu ar putea fi comparată decât cu un fulg, care, căzând din cer, ne face să observâm tot mai mult o strălucire şi o puritate ce o emană, dar care atunci când e mai mare nevoie de el, pentru a ne incita, apropiindu-se de pamânt, dispare. Pur şi simplu nu există. Însăşi viaţa este un mister, un ascuns tainic, ireal. Treptele pe care a păşit şi pe care urmează a le trece nu sunt pur şi simplu hotare dintre păreri, ci pot fi considerate deosebiri dintre idei.

O altă elevă ale cărei idei m-au uimit a fost Hristian Ana, elevă in clasa a VIII-a "B". Ea consideră că timpul e sfoară din care e facută viaţă. Prima parte a vieţii e copilaria. De aceea ea e în inima tuturor viselor+Adolescenţa este etapă parcursă de om mai departe. În această perioadă, noi devenim mai maturi, destepţi şi educaţi. A treia etapă e tinereţea. Ea e cea mai superbă şi veselă parte a scurtei vieţi. Tinereţea e dorită atât de bătrâni, cât şi de copii. Fără îndoială, ca pentru a inţelege tinereţea, trebuie să rămânem mereu tineri. În tinereţe sunt multe clipe de neuitat. Ele sunt atât de pline de bucurie în mare parte, cât şi de tristeţe. Învaţătura se adună la tinereţe, iar cugetul la bătrâneţe.

În cadrul Salonului de Lectură ''Ceaiul de la ora patru" a fost susţinut un recital de poezie şi cântece cu genericul "Tinereţea-floare ce-şi prelungeşte răsăritul", unde membrii Salonului au recitat poezii din creaţii proprii. Această activitate s-a bucurat de un mare succes şi rezonanţă în rândurile participanţilor.

Concursurile ne-au ajutat să descoperim plăcerea de lectură a elevilor, deschizând încă o dată ochii celor prezenţi, precum că lectura e unul dintre cele mai sigure mijloace de formare a personalităţii.