sâmbătă, 30 octombrie 2010

CEA MAI GENEROASĂ PRIETENĂ A BIBLIOTECII ,,TÂRGU-MUREŞ''

Claudia ŞATRAVCA, director,
Filiala ''Târgu-Mureş''



Scriitoarea Valentina Stoica este de mulţi amica de suflet a bibliotecii noastre. Am cunoscut-o pe cînd lucra redactor-şef la revista ,,Arta Educaţiei''. Ea a fost cea care a dat valoare justă profesiei de bibliotecar, iniţiind rubrica Lumina cărţilor în revista la care activa. Menirea rubricii consta în promovarea şi valorificarea muncii de bibliotecar. Astfel, în anul 1998 în rubrica sa, scriitoarea a reflectat activitatea mai multor specialişti din domeniu de la B.M. ,,B.P. Hasdeu''. Pentru Valentina Stoica Biblioteca ,,Târgu-Mureş'' reprezintă cea mai importantă oază de inspiraţie pentru scrierile sale. La noi se simte ca acasă şi este mereu prezentă la activităţile organizate de bibliotecă. Apreciind importanţa majoră a sărbătorii Săptămîna Uşilor Deschise, Valentina Stoica participă de fiecare dată, venind cu un cadou preţios - o carte nouă, pe care o lansează în cadrul activităţii. În acest mod, colecţia bibliotecii s-a îmbogăţit cu cărţi noi cu dedicaţie din partea autoarei: Femeia în albastru, Pasiune şi calvar, Romantici şi vagabonzi, Jurnalul unei actriţe, Cea mai seducătoare femeie, Steaua făuririi, Vocaţia pedagogică.

În octombrie a.c. în cadrul tradiţionalului program Săptămâna Uşilor Deschise, biblioteca a organizat lansarea cărţii “Revelaţii”, o culegere de nuvele recent apărută, a scriitoarei Valentina Stoica. La activitate au participat circa 90 de persoane: studenţi de la facultatea de Limbi Moderne a UPS “Ion Creangă”, elevii clasei a 10 de la Liceul Teoretic “Ion Creangă”, însoţiţi de profesoara de limba şi literatura română Ana Galaju, jurnalişti, scriitori ,actori, bibliotecari şi profesori.

„Valentina Stoica este o scriitoare înzestrată cu harul de a reproduce într-un mod deosebit situatii şi întâmplări ale vieţii, ale da semnificaţie şi valoare artistică, moralizatoare. Crează atmosferă firească şi dă viaţă personajelor sale cu o măiestrie incredibilă. Nu întâmplător e şi autoare de piese. În cărţile dumneaei auzim vocile contemporanilor noştri - medici, ingineri, agricultori, elevi, studenţi – auzim, de fapt, pulsul vieţii...” a spus Claudia Partole, colega de breaslă a autorei şi moderatoarea activităţii. Prezenţi la discuţie, scriitorii Victor Prohin, Nicolae Rusu, Marcela Mardari, jurnalista Ludmila Bulat, criticul literar Eliza Botezatu, artista poporului Paulina Zavtoni, profesoara Ana Galaju, au relevat personajele din “Revelaţii, care întruchipează calităţile omului integru: Violeta La balul Adrianei, Diana Serile de la Constanţa, Sofia Meditaţiile lui Marcel Ocăreanu, Natalia Inegalabila Nicoleta Rutescu. Astfel, vorbitorii au menţionat continua confruntare cu sine, dar şi cu Lumea. situaţii care se reliefează în caracterul multor personaje din cele şapte nuvele, cuprinse în carte. Totodată, deosebit de elocvent sunt descrişi şi acei eroi care, prin maniera lor de a gîndi şi trăi, a activa, a-şi exprima sentimentele îşi trădează zbaterea între cele două extreme ezistenţiale - corectitudene şi trivialitate, bunăoară, AndreiVicenţiu, Nicoleta din nuvelele menţionate. În majoritatea nuvelelor simţim îndemnul autoarei de a ne debarasa de obişnuinţele reprobabile, tendinţa de a ne cultiva virtuţile şi de a combate Răul - generatorul viciilor, care îi fac pe oameni să se rătăcească pe întortocheatele poteci ale existenţei umane. Este ceea ce a demonstrat foarte elocvent Paulina Zavtoni, lecturînd episodul culminant din nuvela La balul Adrianei.

Numeroase au fost întrebările adresate de elevi şi studenţi scriitoarei Valentina Stoica referitoare la prototipurile personajelor care se întipăresc în memorie. ,,Realitatea şi doar realitatea vieţii noastre este izvorul nesecat care îmi ajută să îi «sculptez» pe contempotanii mei, a răspuns autoarea. E vorba de oamenii pe care îi întîlnim în fiecare zi şi cu care stăm de vorbă, pe care suntem siguri că îi cunoaştem bine, dar de cîte ori de dăm seama că prea puţin cunoaştem tenebrele sufletului omenesc şi încă mai puţin ne cunoaştem pe noi înşine. Deaceea majoritatea protagoniştelor din aceste şapte nuvele înfruntă fenomene dramatice care urîţesc existenţa umană, precum am semnalat în prefaţa cărţii, fiindcă unii doresc să semene în jurul lor frumuseţe, dragoste şi bunătate, fiindcă ceilalţi îşi au sufletele afectate de trufie, animozitate, invidie şi de alte vicii - deopotrivă toţi suferă şi toţi îşi doresc o dinamică armonioasă a relaţiilor cu oamenii care manifestă mai multă sinceritate, mărinimie, grijă, atenţie şi consideraţie. Mulţi oameni îşi aleg ei înşişi potecile Răului, confirmînd prin aceasta adevărul exprimat de anticii Euripide şi Ovidiu - cele mai multe rele şi le pricinuiesc oamenii înşişi, ei văd Binele dar comit Răul, a menţionat autoarea.

La finele activităţii Valentina Stoica a mulţumit tuturor pentru participarea activă, îndemnînd tinerii spre o autoanaliză a propriului eu, acţiune extrem de necesară pentru a reuşi în complicatul proces al cunoaşterii de sine, acel al schimbării de atitudine, fără de care nu e posibilă înnobilarea sufletului.

vineri, 29 octombrie 2010

КНИГА И БИБЛИОТЕКА В ДУХОВНОЙ АДАПТАЦИИ ДЕТЕЙ С ОГРАНИЧЕННЫМИ ВОЗМОЖНОСТЯМИ

Ольга СИВАК, библиотекa им. И. Мангера

В рамках проекта с таким названием библиотека активно работает с Центром социальной адаптации семейного типа. 25 октября в стенах библиотеки состоялась очередная встреча, подготовка к которой началась еще на летней площадке. Воспитателям и детям была представлена книга «Уроки Феи: Добрая сказка, написанная и проиллюстрированная детьми». Эту поучительную историю сочинили и нарисовали дети с ограниченными возможностями, посещавшие на тот момент Общественный центр для детей и юношества. Сотрудники библиотеки им. И.Мангера помогли ребятам издать собственную книгу. А этим летом было решено поставить по ней спектакль для наших новых друзей и организовать встречу с авторами книги.

Учитывая ограниченные физические возможности детей-инвалидов, распределение ролей и подготовка к спектаклю проходила в несколько этапов и завершилась гала-представлением на сцене библиотечного театра. Сценарий по книге написала А. Борщ, зав. Читальным залом, за сценографию отвечала О. Сивак, зав. Отделом литературы на иностранных языках, а забота о связи с общественностью легла на плечи Т. Искимжи, главного библиотекаря. Помогали сотрудникам библиотеки и волонтеры еврейской студенческой организации Гиллель.

Настоящая сцена, декорации, костюмы из волшебного сундука сделали спектакль ярким, а игра «актеров» была по-настоящему выразительна и эмоциональна.

К сожалению, не удалось пригласить авторов книги, они - уже взрослые люди и для них проблема передвижения – проблема практически неразрешимая, но художник Паул Врабие передал нам свои рисунки и они украшали зал, символизируя связь поколений.

После спектакля ребята познакомились с новинками детской литературы и взяли по абонементу сказки, кассеты с фильмами и аудиокассеты. Центр регулярно обслуживается библиотекой по читательскому абонементу.

joi, 28 octombrie 2010

MĂNĂSTIREA CURCHI - GIUVAIERUL DIN CODRII ORHEIULUI

Silvia GRAUR, bibliotecar principal,
Biblioteca Publică Raională „A. Donici”, Orhei


„Mănăstirea se înalţă numai într-un loc pe care Dumnezeu, între toate,
l-a împărtăşit cu harul frumuseţii”.  Mihail SADOVEANU

Despre locaşurile sfinte este imposibil a nu manifesta corectitudine în domeniul prezentării acestora în paginile cărţilor, albumurilor, ziarelor. A scrie despre aceste locaşuri, înseamnă nu numai a fi documentat serios, dar a şi manifesta o credinţă despre ele, deoarece, bisericile şi mănăstirile sunt locaşurile sfinte care ne uneşte cu Dumnezeu.

Recent a văzut lumina tiparului volumul de carte MĂNĂSTIREA CURCHI. Bibliografie sub oblăduriea Bibliotecii Publice Raionale „Alexandru Donici” Orhei. Volumul este editat la editura Pontos. Conţine 72 pagini, 15 fotografii . Directorul ediţiei este Lidia Sitaru, alcătuitor şi culegere computerizată Elena Crudu, redactor ştiinţific profesorul de istorie, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Etnografie Orhei, Valentin Golub.

Vreau să spun din start că de fapt, acest volum este unica ediţie bibliografică din Republica Moldova despre Mănăstirea Curchi şi este destinată pentru activitatea bibliotecarilor, a studenţilor, elevilor şi persoanelor dornice de a cunoaşte ce s-a scris despre Mănăstirea Curchi. Astfel, aflăm că pentru prima dată despre Mănăstirea Curchi a scris călătorul rus Nicolae Nadejdin în lucrarea Proghulka po Bessarabii( Primblarea prin Basarabia), publicată la 1848 în Almanahul Odesa , urmată de publicarea cuvântării arhiepiscopului Antoniu în ziarul Monitorul Eparhial Chişinău cu ocazia deschiderii Mănăstirii Curchi la 1867. O importantă amprentă în studierea Basarabiei , şi , îndeosebi, a Mănăstirii Curchi, este călătoria distinsului scriitor Mihail Sadoveanu pe traseul Chişinău – Orhei, Soroca, lăsând impresiile sale în renumita carte Orhei – Soroca, publicată în anul 1931(pag. 16). În 1929 în Arhivele Basarabiei este publicată lucrarea scriitorului Constantin Tomescu, Acte de la mănăstirea Curchi. Un alt scriitor Leonid Lucian, în vestita lucrare Comori româneşti în ţara Basarabilor: Curchi - mănăstirea grădinelor, în revista Basarabia, anul 1943. Aici vreau să mai menţionez un fapt. În acest an se rotunjesc 200 de ani de la înălţarea primei biserici de piatră, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, pe mijloacele lui Teodor(Filaret Sabău), iar în anul 1865 se pune temelia catedralei din piatră, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, care la 1872 a fost sfinţită, având drept model Catedrala Sf. Andrei cel Întâi chemat din Kiev(arhitect Bartolomeo Rastrelli). Este semnificativ că mănăstirea Curchi a fost vizitată de Regele Mihai I , care a dăruit acestui locaş sfânt icoane.

Dea lungul anilor despre Mănăstirea Curchi au scris cei mai dotaţi oameni de cultură , ziarişti, savanţi şi istorici, printre care se numără istoricul şi savantul Ştefan Ciobanu, şi Petru Constantinescu – Iaşi, Constantin Tomescu, preotul şi teologul Paul Mihail, originar din aceste părţi, Nicolae Popovschi, profesor de la Liceul „Al. Donici” Chişinău, arhimandriţii Visarion Puiu şi Antim Nica, scriitorii de astăzi Nicolae Dabija, Gheorghe Negru, Iurie Colesnic, Galina Trifan, Gheorghe Bossi - Dumeneanu, Nicolae Roibu, Luminiţa Ilviţchi, Dinu Poştarencu, Sergiu Ciocanu, Boris Buzilă, ziariştii orheieni Valentin Golub, Ion Cernei, Andrei Calcea, Mariana Topală, Mihai Obreja ş.a.. În anul 2007 Mănăstirea Curchi a fost vizitată de legendarul actor american Stieven Seagal, care a dăruit locaşului sfânt 50.000 dolari SUA.

Alcătuitorul acestei lucrări de valoare doamna Elena Crudu, alături de redactorii tehnici Elena Turcin şi Gabriel Andronic au pus în faţa cititorului un nou volum despre legendara mănăstire din Codrii Orheiului . De astă dată este vorba de o bibliografie inedită, unde dea lungul anilor dna Elena Crudu a colectat, sistematizat şi a dăruit cititorului orheiean şi, nu numai, o nouă publicaţie cu un simplu, dar măreţ titlu MĂNĂSTIREA CURCHI, Bibliografie. Doamna Elena Crudu, de una singură pune accentul pe „i” privind destinaţia cărţii, accentuând:” Obiectivul principal al lucrării de faţă este de a concentra şi de a prezenta informaţii despre cea mai frumoasă mănăstire a ţinutului Orhei într-un volum aparte”.

Lucrarea este destinată tuturor celor care sunt interesaţi de valorile spirituale ortodoxe.

Bibliografia a fost realizată în baza colecţiilor, cataloagelor şi fişierilor Bibliotecii Naţionale, Bibliotecii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Bibliotecii Municipale „B.P.Haşdeu”, Bibliotecii Mitropoliei Moldovei, Bibliotecii Publice Raionale „A.Donici”, Orhei.

Bibliografia „Mănăstirea Curchi” este structurată în compartimente:

1.Valentin Golub: „Templul evlaviei strămoşeşti”

2.Tabel cronologic

3.Schema planului general al Mănăstirii Curchi

4.Aprecieri. Opinii. Sugestii

5.Bibliografie

6.Galerie foto

Pentru a înlesni procesul operativ de căutare, bibliografia este înzestrată cu un bogat aparat auxiliar:

. indice alfabetic de nume

. indice al surselor consultate

. indice al publicaţiilor periodice consultate

Descrierile bibliografice sunt prezentate în ordinea invers cronologică a apariţiei materialului. Nu toate materialele incluse au fost studiate de visu.

Bibliografia are un caracter selectiv, fără a pretinde a fi exhaustivă. Există emisiuni radiofonice şi televizate care nu au fost incluse în aceadstă bibliografie.

Descrierile bibliografice au fost realizate în limbajul originalului, conform standardelor în vigoare.:

¤ STAS „Descrierea bibliografică a documentelor 7.1- 2003”

¤ STAS 8256-82 „Prescurtările cuvintelor şi expresiilor tipice româneşti şi străine din referinţele bibliografice”.

Sunt încrezută că lucrarea va fi de folos. Urmând spusele distinsului profesor de istorie dl Valentin Golub, muzeograful Muzeului de Istorie şi Etnografie Orhei, care în succinda recenzie TEMPLUL EVLAVIEI STRĂMOŞEŞTI, menţiona:” Nu încape îndoială că Mănăstirea Curchi, acest rod al credinţei strămoşeşti, va renaşte din ruini şi va deveni, ca pe vremuri, un adevărat focar de evlavie, cetatea spirituală a tuturor oamenilor de bună - credinţă”.



marți, 26 octombrie 2010

LUMINĂ CĂLĂUZITOARE PENTRU COPIII CHIŞINĂULUI

Eugenia PLĂMĂDEALĂ ,
bibliotecar principal,Filiala „Alba Iulia”


Programele de lectură sunt o frumoasă tradiţie stabilită de câţiva ani la BM „B. P. Hasdeu”. Copiii Chişinăului citesc o carte este unul din acestea. Pentru anul 2010 a fost selectată cartea Grăunciare de lumină, autor Ion Hadârcă, o carte cu basme moderne pentru copii, ilustrată foarte frumos.

Cartea a fost propusă spre lectură şi micilor utilizatori ai filialei „Alba Iulia”: Am vizitat şi instituţiile de învăţămînt din cartier, precum liceele „Liviu Deleanu”, „Petru Rareş”, „Onisifor Ghibu”, Liceul Municipal cu Profil Sportiv şi grădiniţele Nr 164, 183, 185. Cartea a fost promovată în cadrul orelor de lectură, discuţiilor-dezbateri, teatralizării, concursurilor de desen. Copiii au înscenat basme din propria iniţiativă, îşi confecţionau măşti şi-şi alcătuiau scenariile.

Pe parcursul Taberei de lectură şi agrement în incinta Filialei „Alba Iulia” (în luna iunie) zilnic se lecturau basme, se înscenau fragmente, se puneau în discuţie cele mai proaspete informaţii despre conţinutul cărţii. Bibliotecarul îşi lua cărţile în geantă şi le citea micuţilor la grădiniţă, chiar şi înainte de somnul de la amiază. Copilaşii au primit această carte cu plăcere. Imaginile viu colorate şi coperta cărţii de culoarea galbenă le încălzea sufletele cînd venea bibliotecarul în ospeţie. Această campanie de lectură chişinăuiană se finisează cu o conferinţă literară, cu discuţii-dezbateri în prezenţa autorului. De această dată Ion Hadârcă a fost invitat la Filiala BM „Ştefan cel Mare” din sectorul Botanica al capitalei. Pentru conferinţă fiecare filială şi-a selectat câte 2-5 copii dintre cei mai ingenioşi copii. De la Filiala „Alba Iulia” au participat 5 elevi din clasele a II-a – a VI-a de la liceele „L. Deleanu”, „P. Rareş”, „M. Eliade” şi "Prometeu". Fiecare dintre ei şi-au dorit să ajungă la această întâlnire, să dialogheze cu autorul, să primească autograf pe carte sa un semn de carte cu mesajul programului. De la bibliotecă au pornit organizat, cu cîte un fluturaş în piept care ilustra cartea şi numele autorulu, titlul programului, cu semne de carte elaborate în cadrul Taberei de lectură special pentru această întâlnire, cu desene, mesaje şi o scrisoare de recunoştinţă pentru autorul Grăuncioarelor. Ajunşi la întâlnire cu Ion Hadârcă ardeau de nerăbdare să spună şi ei ce impresii le-a produs cartea, să mai întrebe ceva, dar în sală erau prea mulţi copii, locuri mai rămăseseră doar în picioare şi cu greu îţi venea rândul la microfon. Dar acest fapt nu i-a întristat pe copii. Cineva şi-a amintit că mămica i-a găsit în librărie această carte şi i-a cumpărat-o. Copiii din sală au adresat autorului multe întrebări interesante, s-a înscenat conţinutul unui basm, s-au recitat versuri. Autorul a primit din partea tuturor cititorilor Filialei „Alba Iulia” o scrisoare de mulţumire, un set de desene pe care copiii le-au desenat în timpul activitîţilor, semne de carte şi multă satisfacţie.

Revenind la Biblioteca „Alba Iulia” după încheierea conferinţei o parte din copii au menţionat:

Am rămas foarte impresionată de întâlnirea cu scriitorul Ion Hadârcă. Mi-a plăcut foarte mult felul în care a vorbit scriitorul despre cariera sa, despre prietenii şi operele sale. Sper că ne vom mai întâlni cu Ion Hadârcă şi la biblioteca „Alba Iulia” cu alte ocazii, dar, cu siguranţă, cărţile scrise de Ion Hadârcă le vom citi cu plăcere.
Nina Moraru, Liceul „Prometeu”, clasa a VI-a

Mi-a plăcut foarte mult întâlnirea cu Ion Hadârcă, a povestit multe întâmplări hazlii din viaţa sa. Am primit şi autograf pe un semn de carte. Mi-au plăcut şi copii care au prezentat înscenări după povestea Gogoaşa. Mi-au plăcut şi desenele copiilor.
Cristina Gorobivschi, Liceul „L. Deleanu”, clasa a II-a

Sunt sigură că această carte a trezit un interes aspecial tuturor copiilor Chişinăului. Citind atent impresiile lor am observat că este necesar de a organiza sistematic asemenea întâlniri în biblioteci. Impactul pozitiv al acestui program de lectură eu îl văd în: dezvoltarea interesului faţă de lectură, atragerea cititorilor în bibliotecă, înscrierea noilor cititori, formarea şi dezvoltarea abilităţilor pentru teatralizare.

LANSĂRI ŞI PREZENTĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA ,,TÂRGU- MUREŞ''

Tatiana ŞATRAVCA,
şef oficiu, Filiala ,,Târgu-Mureş''



La 25 octombrie în cadrul programului Săptămîna Uşilor Deschise elevii clasei a 10,,A'' de la Liceul "Ştefan cel Mare", au avut prilejul de a se întîlni la biblioteca cu scriitorul Ion Iachim. La acest eveniment scriitorul a prezentat cartea ''O istorie a expansiunilor ruseşti'', ediţia a 3-a editată în 2009 la editura Pontos. La începutul întîlnirii scriitorul a informat publicul despre cele 30 de lucrări ale sale destinate copiilor, dar şi cititorului adult. Cu mult entuziasm a vorbit despre peripeţiile din copilăria sa, amintindu-şi momente impresionante din timpul cînd lucra ca profesor la şcoala din satul natal. Lucrarea sa ''O istorie a expansiunilor ruseşti'' a fost scrisă datorită unor evenimente ce i-au marcat existenţa ca cetăţean al acestei ţări. Ion Iachim a menţionat, că primii ruşi care l-au frapat ca personalitate au fost un croitor venit în satul său natal şi profesoara sa de limbă română, despre care mai tîrziu a aflat că era de origine rusă. Scriitorul a afirmat că un popor poate fi puternic nu doar graţie numărului mare de populaţie, ci şi numărului mare de oameni cu demnitate. Cartea ''O istorie a expansiunilor ruseşti'' conţine multe date istorice culese din surse ruseşti, cum ar fi cele 12 volume ale scriitorului Nicolae Karamzin, lucrările lui Alexandru Puşkin şi altele. În lucrare este relevată şi figura istorică rusească militară a marelui Suvorov. Scriitorul cu sinceritate a recunoscut că n-ar fi scris această carte niciodată, dacă nu l-ar fi deranjat expansiunile ruseşti, şi dacă n-ar fi existat anul 1812. Mesajul cărţii este reductibil la trezirea conştiinţei naţionale a poporului nostru prin cunoaşterea istoriei.

După prezentarea cărţii autorul a răspuns la un spectru de întrebări relevante adresate de participanţi, care au manifestat un real interes, pentru lucrarea autorului. La finile activităţii Ion Iachim a oferit cititorilor multe sfaturi utile a recitat o poezie – creaţie proprie şi a donat bibliotecii cartea prezentată cu dedicaţia:

,, Stimaţi cititori ai bibliotecii ,, Tîrgu-Mureş,,!

Să nu admitem- nici în vis!- a purta ochelari de cai; să ne cunoaştem Istoria în profunzime, pe verticală şi pe orizontală; să ne iubim neamul şi să ne cultivăm demnitatea naţională. Daca vrem să fim...acum şi în veci.

Al D-voastră, I. Iachim. 25 octombrie 2010.

Tot în cadrul Săptămînii Uşilor Deschise a fost organizată lansarea cărţii Lecţie de amor a scriitorului Victor Dumbrăveanu, care conţine 11 nuvele de dragoste pentru adolescenţi. La activitate au participat elevii claselor a 9 de la Liceul „Ion Creangă”, care au citit cartea cu mare interes şi au fost curioşi sa afle raspunsuri la mai multe întrebări: cum e mai bine să aştepţi iubirea sau să iubeşti; cum aţi decis să scrieţi lucruri intime şi îndrăzneţe în unele opere ş.a. Scriitorul le-a vorbit elevilor despre primul fior de dragoste, momentele de feerie şi dezamăgirile generate de dragoste. Astfel dialogul lui Victor Dumbrăveanu cu participanţii s-a transformat într-o discuţie de suflet din care ei au tras multe învăţăminte.

La această întîlnire Victor Dumbrăveanu a prezentat alte 2 cărţi noi: File de ADIO şi Păuniţa sau pasărea din noi - romane de dragoste pentru adolescenţi. Lucrările scriitorului sunt cu tentă romantică prin care încearcă mîngîierea sufletului cititorului cu bucurii şi diverse momente surprinzătoare din viaţă, trăite de noi toţi.

De asemenea, scriitorul le-a vorbit tinerilor despre intenţia sa de a scrie un nou roman de dragoste, care se va intitula Luminiţa de la capătul tunelului fără sfîrşit, care va avea la bază notiţele dintr-un jurnal scris într-o perioadă de criză din viaţa sa.

La finele activităţii Victor Dumbrăveanu, a îndemnat tinerii să citească, deoarece cartea înaripează sufletul şi uneori ne oferă cele mai adecvate soluţii de depăşire a multor situaţii de criză, iar nouă, bibliotecarilorilor ne-a dorit mulţi cititori fideli. Scriitorul cu generozitate ne-a oferit cărţile sale, întregind astfel Colecţia ,,Cărţi cu dedicaţii'' a bibliotecii.

luni, 25 octombrie 2010

NICIODATĂ TOAMNA N-A FOST MAI FRUMOASĂ LA BIBLIOTECA „TÂRGOVIŞTE"...

Liliana JUC,
Filiala „Târgovişte"

File desprinse din calendarul timpului se aşterneau în calea celor care veneau să felicite Biblioteca "Târgovişte" la aniversarea a 15-a de la fondarea ei.

La 15 ani copilul e la vîrsta adolescenţei, iar o bibliotecă e la vîrsta maturităţii. Şi dacă la 15 ani eşti la etapa viselor şi speranţelor, o bibliotecă e deja la etapa cînd şi-a făurit un nume ce-i determină locul în comunitate.

E 11octombrie 2010, ajustată de sărbătoare, Biblioteca "Târgovişte" îşi aştepta musafirii.

Cei mai matinali - micuţii de la grădiniţa Nr. 119 se grăbeau acolo, unde orice literă e plină de căldură şi lumină. În urma lor, înaripaţi de poezie, cu un florilegiul de maxime, scenete despre Carte şi Împărăţia ei, veneau elevii claselor a 3-a de la Liceul "Dante Alighieri" (prof. M. Găluşcă, V. Triboi). Surpriza şi revelaţia copiilor a fost piesa În această viaţă de Gh. Urschi de la teatrul "Guguţă".

O săptămînă plină de emoţii şi multiple activităţi culturale: recitaluri de poezie Altarul cărţii-biblioteca; lansări de carte - Târgovişte sub semnul jubileului, Ion Diordiev. Cărţi de citit şi colorat; şedinţa clubului Tinerii la bibliotecă; Master Class Copiii crează; prezentarea blogului bibliotecii; revistă bibliografică a expoziţiei Târgovişte cetate a spiritualităţii româneşti; flash mob Biblioteca contează în viaţa ta; simpozion Târgovişte în spiritualitatea românescă, lansări de carte a autorilor români şi basarabeni.

Biblioteca a primit mesaje de felicitare de la toţi partenerii ei de încredere - Liceul Profesional Nr. 1, Liceul Teoretic "Dante Alighieri", Liceul Teoretic "Columna", Şcoala Nr. 5 "Alexandru Donici", Şcoala Nr. 59 "Geoge Coşbuc," grădiniţa Nr. 119, devenind neîncăpătoare pentru toţi cei care au dorit să o vadă sub semnul jubileului. Şi cum i se cuvine unei sărbătorite a primit şi cadouri pe măsură din partea oaspeţilor noştri din oraşul Târgovişte cca. 3 000 volume de carte şi un calculator.

Învăluită în mireasma crizantemelor, în frenetice aplauze şi urări de bine Fliliala "Târgovişte" îşi jubila aniversarea.

Între zidurile acestei biblioteci şi-au potolit cu nesaţ setea de cunoaştere sute, mii de cititori, biblioteca a fost gazda a numeroase manifestăti de proporţii, anvengură (La izvoarele înţelepciunii, clubul jocurilor intelectuale "Cafe erudit", Proiecte de peste hotare Învaţă engleza). Prin această bibliotecă au trecut numeroase personalităţi: oameni de cultură, artă, maeştri ai scrisului.

Cu semeţie şi dăruire Filiala "Târgovişte'' rămîne un promotor al culturii în comunitatea chişinăuiană.

La mai mult şi la mai mare, dragă bibliotecă!


vineri, 22 octombrie 2010

ŞI LACRIMILE SE AŞTERN PE CĂRŢI…

Larisa UNGUREANU

Trecute prin vălătucul tranziţiei, bibliotecile, spre surprinderea multor demnitari de diverse ranguri, dar şi bucuria noilor generaţii de cititori, într-un mod, de-a dreptul miraculos, au supravieţuit. Mai mult, au reuşit să depăşească tot felul de blocaje şi, graţie unui bun management, să devină centre de cultură şi spiritualitate în comunităţile unde sunt amplasate.

Modernizându-se, bibliotecile continuă să rămână o "Casă Mare a cărţii", cum s-a exprimat recent scriitoarea Raisa Plăieşu în cadrul unei întâlniri cu cititorii la Biblioteca "Târgovişte" din capitală. "De la această Casă se deschid toate drumurile în viaţă. Sorbim din carte cele mai frumoase gânduri şi poveţe", a mai spus scriitoarea. De aici, din această Casă Mare îşi găsesc drumul spre inima cititorului o mulţime de cărţi, apărute recent sau cu ani în urmă.

Se scrie şi se vorbeşte foarte mult despre serviciile, activităţile, programele promovate de biblioteci. Sunt multe şi importante, căci toate se fac în folosul şi spre binele cititorului. Sau a utilizatorului, ca să folosesc un termen mai nou. Biblioteca de azi nu poate fi comparată cu cea de ieri, cum nici munca bibliotecarilor nu mai este ceea ce a fost în trecut. Atât de multe trebuie să ştie şi să cunoască un bibliotecar pentru a face faţă provocărilor, încât, am impresia, studiile de la facultate nu îi sunt de ajuns. Profesia de bibliotecar poate fi asemuită acum şi cu cea de misionar.

Există însă o problemă care ar putea da bătaie de cap pe viitor. Parafrazând spusele unui clasic al literaturii române, în învălmăşeala creată s-ar putea să pierdem ceva de mare preţ. Iar într-o bibliotecă, în opinia mea, de mare preţ este albinuţa harnică şi muncitoare – bibliotecara care dă viaţă acestei instituţii. Şi care nu este apreciată la justa ei valoare: începând de la salariul mizerabil care i se plăteşte, nemaivorbind de faptul că nimeni din ierarhia superioară nu-i adresează măcar o felicitare sau un cuvânt de mulţumire pentru munca sa.

În prezent, biblioteca se află pe primul loc. Adică, instituţia. Şi nu bibliotecara. Lucru care trezeşte uneori confuzie şi creează disconfort în mintea şi inimile celor care-şi fac slujba, cu entuziasm şi dăruire, în această instituţie. A cărei valoare creşte, pe an ce trece, din ce în ce mai mult. Chiar în municipiul Chişinău, de exemplu, nu în toate zonele oraşului sunt teatre, muzee, galerii de artă, săli de concerte, unde ar putea să meargă copiii, adolescenţii, părinţii, şi acest gol spiritual, informaţional îl completează bibliotecile. Care lansează nu doar noi apariţii editoriale, ci şi expoziţii de pictură, tineri interpreţi sau talente în devenire, invită teatre, organizează diverse alte manifestări culturale şi artistice. Cerinţele înaintate faţă de un bibliotecar sunt atât de mari, încât "să mori la lucru şi tot e puţin", cum îmi spunea cu lacrimi în ochi o colaboratoare a unei prestigioase biblioteci din capitală.

P.S. Materialul a fost publicat în paginile săptămânalului "Literatura şi Arta", nr.42 din 21 octombrie 2010, pag. 7.

miercuri, 20 octombrie 2010

DECADA CHIŞINĂU, ORAŞUL MEU

Eugenia PLĂMĂDEALĂ,
bibliotecar principal, Filiala „Alba Iulia"

Al doilea an, în perioada 4 – 14 octombrie, Filiala “Alba Iulia”, alături de celelalte filiale ale Bibliotecii Municipale “B.P. Hasdeu”, organizează şi desfăşoară activităţi şi servicii accentuate pe promovarea patrimoniului chişinăuian în cadrul programului Decada Chişinău, Oraşul meu.

În cadrul recentei Decade Filiala “Alba Iulia” a organizat un şir de activităţi culturale, a oferit servicii de informare şi documentare vizitatorilor săi, precum lecţii bibliografice: Ce este un Blog; Cum să utilizăm Blogul Chişinău, oraşul meu; Cum să căutăm informaţie despre oraşul Chişinău în catalogul on-line al Bibliotecii Municipale şi altele.

Ziua de informare cu genericul VIP-urile Chişinăului a adunat, în special, studenţi din anul I de la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” şi Universitatea "Perspectiva" din cartier. În baza revistei VIP magazin şi a cărţilor deţinute în colecţiile bibliotecii despre scriitori, pictori, muzicieni, solişti şi alte personlităţi chişinăuiene am organizat o prezentare şi o dezbatere foarte interesantă, mai ales că aceşti studenţi, în mare parte sunt veniţi din diverse localităţi ale republicii şi deţin mai puţină informaţie despre Chişinău şi personalităţile care locuiesc şi activează aici.

Studenţii au luat cunoştinţă, în continuare, cu Blogul Chişinău, oraşul meu, cu modul de utilizare a acestuia, au primit fluturaşi cu scurtă informaţie despre acest blog şi pliante cu date memorabile din istoria Chişinăului elaborate în 2020 de CID Chişinău, au răsfoit albumele cu imagini despre Chişinău şi chişinăuieni de la expoziţiile Chişinău, oraşul meu cu farmec de povest ; Chişinău – Alba Iulia, repere culturale; Chişinăul muzical; Personalităţi marcante din Sectorul Buiucani.

Ţinând cont, că în sectorul Buiucani locuiesc scriitori care merită să fie cunoscuţi de tinerii chişinăuieni, am organizat la Liceul "P. Rareş" din cartier o întâlnire – dezbatere cu scriitorul Anatol Ciocanu şi cărţile sale, o întâlnire de suflet în cadrul căreia atât liceenii din clasele a X-a, cât şi administraţia liceului, profesorii de la catedra de limbă şi literatură română au rămas foarte impresionaţi de conversaţia cu scriitorul, o parte din ei, cunoscându-l pentru prima dată.

Elevii claselor a III-a şi a IV-a de la acelaşi liceu au luat cunoştinţă, în cadrul orelor de lectură, organizate în bibliotecă şi la liceu, cu Legenda Chişinăului, cu scriitorii contemporani care locuiesc în sectorul Buiucani şi menirea operei lor, cu protagoniştii străzilor N. Costin, O. Ghibu şi L. Deleanu şi rolul lor în viaţa chişinăuienilor.

Vizitele colective ale liceenilor de la Liceul Municipal cu profil Sportiv, liceele "L.Deleanu", "O.Ghibu", studenţilor de la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”, ale copiilor din grupele pregătitoare de la grădiniţele nr 183 şi 185, care au avut loc zilnic, ne-au demonstrat interesul viu al publicului chişinăuian privind istoria, cultura şi viitorul oraşului în care locuim permanent sau temporar.

marți, 19 octombrie 2010

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ - 133 ANI


Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” este o comoară comunitară, cu spirit civic – conectează oamenii cu comunitatea lor, conectează chişinăuianul cu resursele informaţionale, educaţionale, culturale, literare disponibile în colecţia sa, inspiră imaginaţia, sporeşte cultura, susţine şi dezvoltă dragostea de carte şi de lectură.
Primar general Dorin CHIRTOACĂ

Biblioteca Hasdeu, care îşi organizează şi sprijină activitatea deopotrivă pe tradiţie şi modernitate este astăzi o instituţie deschisă spre valorile europene şi universale, este un fenomen meritoriu al comunităţii chişinăuiene.
acad. Mihai Cimpoi

…O realizare incontestabilă a BM „B. P. Hasdeu”[…] este organizarea, în ultimii 10-15 ani, în cadrul instituţiei, a muncii de cercetare… Cele peste 150 de titluri tipărite, sub auspiciile BM, culegeri tematice, biobibliografii, dicţionare bibliografice, manuale, revista de specialitate Bibliopolis […], toate astea constituie o dovadă strălucită că la BM se cercetează, se scrie, se editează.
Iurie Colesnic, cercetător

…BM ne-a uimit cu un set impresionant de apariţii editoriale, care jalonau în fond cu o întreagă epocă în istoria cărţii basarabene… În ritmurile apariţiilor solicitate ale revistei Bibliopolis şi serialului de Biobibliografii ale scriitorilor contemporani de asemenea se întrezăreşte stilul aceleaşi rigori ştiinţifice exemplare…
Ion Hadârcă, scriitor

… De fiecare dată când recitesc sau îmi amintesc de inspiratul poem al lui Vasile Romanciuc „Cuvintele”, de atâtea ori imaginea bisericii din poezie se suprapune peste cea a bibliotecii… bibliotecarele Templului Municipal B. P. Hasdeu […] sunt nişte harnice vestale care întreţin cu abnegaţie şi cu multă pricepere o neostoită sete şi dorinţă de a ajunge cu sufletul până la cele mai îndepărtate margini, mai abisale profunzimi şi mai ameţitoare piscuri ale cunoaşterii.
Nicolae Rusu, scriitor

Mii drag să mă laud şi să mă mândresc îndreptăţit cu albinele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău, evident cu toate filialele ei, iar între ele să remarc zborul mai înalt, deşi mai greu (că e cu plinul!) a unor cărturari obsedaţi, care înnobilează breasla, ghildia, domeniul. Această categorie de bibliotecari elaborează, promovează proiecte, câştigând susţineri şi asistenţe tehnologice moderne, substanţiale, în baza cărora se modernizează, se reprofilează reţeaua de biblioteci.
Iulian Filip, scriitor

Aspectul ştiinţific, în activitatea instituţiei, mereu se află în capul mesei. Despre aceasta vorbesc nu doar manifestările culturale şi ştiinţifice: conferinţe, simpozioane, etc. organizate în cadrul BM sau participarea la asemenea manifestări din ţară şi de peste hotare, şi nu doar cooptarea specialiştilor în domeniu întru înviorarea activităţii ştiinţifice. Se deschid în cadrul bibliotecii structuri care susţin imaginea ştiinţifică a BM…
Ion Şpac, cercetător-bibliograf

CE SPUN UTILIZATORII DESPRE NOI

după lecţii vin şi-mi fac temele. Îmi place aici!

acestă bibliotecă este şi va fi mereu izvorul cunoştinţelor noastre

я очень рада, что у меня есть такая возможность - быть читателем этой библиотеки

cu ajutorul bibliotecii primesc numai note de 10, 9. Mulţumesc!

bibliotecarele sunt foarte primitoare

biblioteca merită mii de diplome!!!

foarte drăguţ! totul este OK!

destul de prietenos cu cititorii

sunt profesionişti!

îmi plac, în primul rând, bibliotecarii, felul lor de a ne servi

biblioteca e aproape de casă

bibliotecarele sunt foarte principiale în munca depusă, dar şi bine dispuse, îmbinând cu succes indulgenţa şi exigenţa

e minunat aici, la bibliotecă!

biblioteca e ca o floare din care noi, tinerii, ne înfruptăm, găsim nectar şi acumulăm cunoştinţe

am dori să ne serviţi câte un ceai sau o cafea

sufletul copilului se formează cu ajutorul bibliotecii

biblioteca este casa cu Lumină

vă mulţumesc că pe lumea aceasta este biblioteca noastră

CE NE SPUN CHIŞINĂUIENII?

îmi plac foarte mult expoziţiile de carte, pictură pe care le organizaţi

să fie mai multe concursuri

nu-mi place că unele cărţi sunt într-un exemplar

lipsa scaunelor

mai mulţi scriitori în bibliotecă

mai multe mese

aş dori să lucraţi până la 2100

sunt puţine manuale

optăm pentru copiator

în bibliotecă este puţină lumină şi foarte rece din motiv că ea este în subsol, cred că nu trebuie să avem nici o bibliotecă în subsol


CE SPUNEŢI DESPRE COLECŢIA NOASTRĂ?

mai multă literatură actuală

cărţi în mai multe exemplare

mai multe reviste

vă doresc mai multe cărţi noi şi interesante

am dori mai multe cărţi la împrumut, mai multe exemplare

mai multe noutăţi editoriale

apariţii noi de referinţă din toate domeniile

am vrea să împrumutăm la domiciliu şi reviste

mai multă ficţiune

avem nevoie de literatură de divertisment


CE SPUN DESPRE NOI? CE NE SPUN NOUĂ?

cred că o bibliotecă are nevoie nu numai de material informativ, ci şi de ceva distractiv

atmosferă binevoitoare

este o bibliotecă fără plictiseală

este locul unde afli multe lucruri noi

administraţia publică locală să investească mai mult

puţină lumină

e frig şi umed

să fie mai cald

cât mai multe camere video şi xerox

îmi convine să vin aici la bibliotecă, deoarece are program până târziu, eu învăţ după masă

cărţi on-line

cât mai multe dezbateri publice

aveţi o echipă de bibliotecari profesionişti

bibliotecarul este ca o enciclopedie, ştie tot

bibliotecarul îmi ajută să pregătesc temele pentru acasă

permisul de cititor este original şi modern

permisul de cititor îmi permite să consult toate filialele

locaş de cultură şi de lansare a ideilor, unde spiritele (din toate timpurile) se intersectează colaborând şi îmbogăţindu-se

recunoştinţă pentru literatura oferită la scrierea istoriei satului Dinăuţi

o atmosferă de preocupări curat intelectuale care fără voie şi pe nesimţite îi stăpâneşte pe toţi…

o instituţie de mare prestigiu cultural

pilon trainic al culturii basarabene

mare templu de frumuseţi şi împliniri spirituale

vă preţuiesc pentru misiunea nobilă de a cultiva prietenia

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – un „vapor” care ne poartă pe tărâmul Tinereţii fără Bătrâneţe şi al Vieţii fără de Moarte

mi-aţi fost întotdeauna dragă pentru verticalitatea care vă caracterizează

loc al întâlnirilor poetice şi exegetice memorabile

ce-ţi doresc eu ţie, scumpă bibliotecă cu oameni inteligenţi, inimoşi şi îndrăgostiţi de frumos? Prosperare…

SĂPTĂMÂNA UŞILOR DESCHISE LA BIBLIOTECA „TRANSILVANIA"

Tatiana DONŢU,
şef oficiu, Filiala “Transilvania”


Luni 11 octombrie, Filiala „Transilvania” şi-a deschis larg uşile pentru toţi invitaţii, pentru oaspeţii dragi şi mult aşteptaţi în cadrul Programului Săptămâna Uşilor Deschise. Programul a inclus un şir de manifestări: lansări de carte, lecţii interactive, recitaluri, concursuri, expoziţie de pictură, duplex profesional şi excursii. În cadrul programului au fost prevăzute mai multe acţiuni de promovare a cărţii, activităţi informaţional-educative cu antrenarea elevilor, publicului cititor din sector. Au răspuns invitaţiei noastre multe instituţii, parteneri de colaborare, care şi-au trimis reprezentanţii: directori adjuncţi, metodişti, cadre didactice, bibliotecari şcolari şi colegi de la alte filiale, liceeni, elevi şi reprezentanţi ai mass-media. S-a vernisat expoziţia de desene, inspirate din operele dragi: Toamna în Chişinău, care a fost prezentată de Tatiana Miroşnicenco, conducătorul cercului de artă plastică de la Centrul de Creaţie Ghiocel, Ciocana, care va fi în vizorul publicului până la sfârşitul anotimpului. Pentru elevii de la şcolile din sector: şcoala primară Gr. Vieru, liceele C. Negruzzi, Orizont, Gaudeamus, M. Berezovschi au fost organizate excursii la bibliotecă, cu prezentarea ediţiilor recent intrate în colecţia filialei, recitaluri de poezie, concursuri intelectuale etc., fapt ce contribuie la sporirea numărului de utilizatori ai bibliotecii noastre. În vederea dezvoltării abilităţilor de utilizare a serviciilor virtuale propuse de Filiala "Transilvania", au fost petrecute: Zi de informare: Cultură informaţională – conceptul activităţii intelectuale; Prezentarea expoziţiilor tradiţionale şi virtuale: Chişinău – oraş deschis spre lumină şi viitor; Ştefan Augustin Doinaş –talentat pastelist, maiestru al tehnicii poetice, un virtuos al versificaţiei; Seria Ce şi cum; Cărţi noi; Transilvania – inima Ardealului; Apa izvorul vieţii; Psihologia – drumul către tine însuţi şi mai departe; Relaţii Publice; Lecţie de informare: Metodele de căutare rapidă a informaţiei; Activităţi de instruire în utilizare: OPAC, Baze de date, Internet; Prezentarea blogului: Transilvania-ţară de dor http://tatiana-transilvania-ardedor.blogspot.com/ Desfăşurat în preajma sărbătorii Hramului Chişinăului, programul a conţinut şi activităţi dedicate oraşului drag: Concurs-victorine: Chişinău - cât de bine te ştiu eu, Cum îmi cunosc oraşul, aşa îmi cunosc neamul...., Oglinda care ne reprezintă - e oraşul în care trăim!; Prezentare de carte: Chişinău: Album, 2008; Bezviconi, Gh. Semimileniul Chişinăului, 1996.; Recitalul de poezie: Oraşul meu, sufletul meu.

Ediţia din acest an a Salonului de toamnă al ediţiilor transilvănene a fost marcată de o surpriză pregătită de către directorul Bibliotecii Octavian Goga din Cluj, dna Sorina Stanca. Cu prilejul celei de-a XIX-a ediţii a Salonului de toamnă, colegii de la Cluj au pregătit o surpriză pentru participanţii la acest eveniment. Salonul de Carte din acest an va aduce o substanţială modificare a structurii fondului de carte a Bibliotecii "Transilvania", în sensul dialogului viu cu unele apariţii din ultimul an editorial. Din această perspectivă se impun, pe de o parte cărţile din (Colecţia Biblioteca pentru toţi), şi din altă parte din domeniul medicinii. Acţiunea de promovare a identităţii Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu", inclusiv, Filiala "Transilvania", a demarat prin desfăşurarea Flash Mob-ului: Cunoşti unde se află Biblioteca "Transilvania"? Biblioteca vine la tine, cu difuzarea de fluturaşi în comunitate - locatarilor din cartier, vizitatorilor, în magazine, în transportul urban, pe stradă, în grădiniţe, în şcoli, în licee. Au participat bibliotecari, voluntari, elevi-cititori de la Liceul "Gaudeamus". Un moment aparte l-a constituit Duplexul profesional: Digitizarea – calea spre cunoaştere: proiecte şi parteneriate. Pe plan mondial proiectele de digitizare atrag tot mai mulţi cercetători, ingineri, specialişti în calculatoare sau în ştiinţele informării şi comunicării. Interesul mare în această direcţie se explică prin fondurile substanţiale care au început să fie investite în acest tip de cercetare de ultimă oră.

Miercuri, 13 octombrie a avut loc un Duplex profesional: Digitizarea – calea spre cunoaştere: proiecte şi parteneriate, unde au participat oaspeţii noştri de la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga din Cluj – Napoca, România, dna Sorina Stanca, director BJ „Octavian Goga, Cluj-Napoca, dna Tatiana Costiuc, şef serviciu a aceleaşi biblioteci şi dna Anca Pervain, şef-birou, BJ Octavian Goga. D-na Sorina Stanca a făcut o prezentare a proiectului şi problematicii digitizării fondului cultural, proiectul EUROPEANA LOCAL în România, prezentare care poate fi consultată pe site-ul: www.bjc.ro şi în cadrul Conferinţei “Digitizarea - o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21?“, ce a a vut loc în Cluj-Napoca la 16 iunie 2010. Duplex-ul a urmat apoi cu o serie de prezentări utile şi necesare. Interesantă în acest sens a fost comunicarea M. Harjevschi, directorul Bibliotecii Publice de Drept, şi o experimentată câştigătoare de proiecte, care a obţinut, rezultate îmbucurătoare în parteneriat de colaborare cu administraţia publică locală, reuşind să obţină un proiect (Mai 2010 – Mai 2011) în sumă de 24.645.00$, proiectul numindu-se „Chişinăul juridic online – acces deschis la documentele publice”. Proiectul are ca scop digitizarea „Monitorului de Chişinău”, supliment bilunar al ziarului public municipal „Capitala”. La moment a fost achiziţionat un laptop şi urmează să se procure şi un scaner. Recent a fost încheiată oferta de tendere pentru compania care se va ocupa de crearea unei baze de date, „Companie a cărui nume încă este prea devreme să o cunoaştem, după cum a menţionat directorul BPD. Această companie va crea o bază de date pentru documentele digitizate expuse în PDF şi vor urma modelul bazei de date www.moldlex.md sau www.lex.justice.md Biblioteca Municipală "B.P. Hasdeu" tinde spre crearea bibliotecii digitale. La moment ne aflăm la etapa de digitizare şi prelucrare. Principalele documente propuse spre digitizare conform „Politicii de digitizare” din anul 2009 sunt colecţiile Hasdeu, Eminescu, documente referitoare la Chişinău şi colecţia de drept, a relatat L. Pânzari, director adjunct. Duplexul profesional s-a încheiat cu discuţii utile şi necesare între cei care au experienţe de digitizare şi cei care vor să înceapă acest drum. Dar un fapt este de remarcat că „Proiectele de digitizare” se finalizează cu succes numai prin colaborarea între instituţii şi coordonarea eforturilor între părţi.

luni, 18 octombrie 2010

FLASH MOB CUNOŞTI UNDE SE AFLĂ BIBLIOTECA „TRANSILVANIA”?

Cristina BALANUŢĂ,
bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Într-un mijloc de toamnă, într-un început de octombrie la Biblioteca "Transilvania" a luat start desfăşurarea manifestărilor în cadrul Săptămânii uşilor deschise cu un bogat areal de activităţi desfăşurate atât în incinta Bibliotecii, cât şi extramuros coordonate de către colaboratorii Bibliotecii "Transilvania".

Flash-mob-ul, una din numeroasele activităţi s-a desfăşurat la data de 12.10.2010 pe străzile municipiului Chişinău, în vederea surprinderii cunoştinţelor populaţiei cu privire la existenţa şi activitatea Bibliotecii "Transilvania". Mulţumiri se aduc fidelilor noştri cititori dar şi voluntarilor Bibliotecii "Transilvania" de la Liceul "Gaudeamus", care ne-au ajutat pentru a merge în stradă şi a face cunoscută Biblioteca "Transilvania" în comunitate. Datorită flash-mob-ului încă o dată ne-am convins, că Biblioteca "Transilvania" este cunoscută de către multe persoane, iar acestea cunosc o multitudine de cărţi exisitente în colecţiile bibliotecii şi programele ce se desfăşoară in permanenţă în bibliotecă. Indiferent de dezvoltarea tehnico-informaţională şi de progresele acesteia biblioteca este mult mai necesară şi mai sigură decât orice altă formă de informare. Ea este în inima tuturor persoanelor indiferent de vârstă, de la cel mic care abea începe a rosti primele cuvinte-perle, până la cei care deţin o bogată istorie a vieţii, vârstnicii.

Ideea de flashmob (adunare foarte scurtă într-un loc public, la care participanţii efectuează o anumită acţiune neobişnuită pentru o durată de câteva minute) înseamnă o noutate (în în cazul nostru) ce ţine domeniul cunoaşterii Bibliotecii "Transilvania".

Având mesajul „Cunoşti unde se află Biblioteca “Transilvania!”, acţiunea de tip flashmob a fost receptată cu interes de trecători, atingându-şi scopul vizat, cel de a sensibiliza şi de a transmite un mesaj clar cu privire la existenţa şi activitatea fructuoasă a Bibliotecii "Transilvania". O concluzie importantă obţinută în urma acestei activităţi este că, accesul la o colecţie diversă şi mare din bibliotecă este unul din elementele esenţiale în încurajarea publicului să citească ca şi faptul că motivaţia lecturii este determinată de cunoaşterea acelor cărţi,ce au un rol modelator asupra comportamentului.

ZILE ANIVERSARE LA BIBLIOTECA „TÂRGOVIŞTE"

Ludmila PLOPA,
Director, Biblioteca "Târgovişte"


Un eveniment frumos pentru Biblioteca Târgovişte a avut loc în perioada 11-15 octombrie 2010, când s-a marcat cea de-a 15-a aniversare a fondării sale.

La deschiderea festivităţilor prilejuite de aniversarea a 15-a de la întemeierea Bibliotecii Târgovişte au participat o delegaţie din or. Târgovişte, condusă de consilierul municipal Mircea Niţă. Din delegaţie au făcut parte: Carmen Vădan, directorul Bibliotecii Judeţene Ion Heliade Rădulescu din Târgovişte, Victor Petrescu, ex-directorul Bibliotecii Judeţene Ion Heliade Rădulescu, care a pus piatra de temelie la fondare Bibliotecii Târgovişte din Chiinău, scriitorii Mihai Stan, directorul editurii Bibliotheca, Tudor Cristea, scriitor, redactorul publicaţiei ”Litere”, revistă lunară de cultură a societăţii scriitorilor târgovişteni, George Coandă, scriitor.

La deschiderea oficială au mai participat: Ianoş Ţurcanu, scriitor, Departamentul Cultură al primăriei municipiului Chişinău, Iulian Filip, scriitor, Vasile Romanciuc, scriitor, Mihai Cimpoi, academician, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Larisa Câşlaru, primvicedirector al Bibliotecii Municipale "B.P. Hasdeu" din Chişinău, Tatiana Fiodoruc, managerul Departementului Relaţii cu Publicul a BM "B.P. Hasdeu" ş.a.
Un cuvânt de felicitare cu ocazia celor 15 ani de la fondarea Bibliotecii Târgovişte, l-a rostit dl Mircea Niţă. A urmat dl Victor Petrescu, care şi-a amintit de anul 1991, când a venit pentru prima oară la Chişinău şi în discuşiile avute la primărie cu Iulian Filip, şef Departament Cultură al primăriei municipiului Chişinău, Ianoş Ţurcanu – Departament Cultură, s-au pus bazele unei colaborări de durată, printre care fondarea unei biblioteci, această idee fiind realizată în 1995, când, la 31 august, a avut loc deschiderea oficială.

În continuarea acestui eveniment a fost organizat Simpozionul Târgovişte — în spiritualitatea românească în cadrul căruia au fost lansate 10 cărţ cu următoarele titluri: Confreria. Convorbiri şi confesiuni de Mihai Stan, Târgovişte; Călători străini. Cronicari. Sec. XV-XIX de Victor Petrescu şi Mihai Stan, Vasile Cârlova de Mihai Cimpoi; Ion Heliade Rădulescu: Panhymniul Fiinţei de Mihai Cimpoi; Dacoursitele. Etropiile de George Coandă; De la clasici la contemporani de Tudor Cristea; Târgovişte vechi centru tipografic românesc de Dan Simionescu; Gheorghe Buluţă, Victor Petrescu, Bucurii pentru copii; Poeţi contemporani din Basarabia. Selecţie Vasile Romanciuc; Cea mai luminoasă vară a iubirii de Ianoş Ţurcanu; Puţinul (m)eu. Antologie poetică de autor de Iulian Filip.

Autorii şi-au prezentat volumele, în linii generale despre creaţia scriitorilor a vorbit Ianoş Ţurcanu. A avut loc şi un recital de poezie susţinut de Ianoş Ţurcanu, Iulian Filip şi Vasile Romanciuc.

Toţi cei prezenţi la manifestare au primit o insignă, adusă din Târgovişte, pe care este imprimat următorul text: 1995 – 2010 Biblioteca "Târgovişte" din Chişinău 15 ani de activitate şi siglele celor două biblioteci: Ion Heliade Rădulescu şi Târgovişte.

Aniversarea unei biblioteci este o sărbătoare nu numai a bibliotecarilor, dar şi a utilizatorilor, a tuturor celor ce ne-au bucurat cu prezenţa la acest eveniment important pentru noi – 15 ani de existenţă şi activitate în serviciul culturii.

Delegaţia din Târgovişte, au venit la festivitate cu o donaţie de 3 765 volume noi, apărute la Editura Bibliotheca, periodice, pliante, insigne cu imagini ale unor personalităţi istorice târgoviştene. Le mulţumim pentru această donaţie extrem de preţioasă, pentru bibliotecă, pentru beneficiarii ei.

Colaboratorii bibliotecii, la jubileu s-au implicat în elaborarea unei cărţi aniversare întitulată "Târgovişte – sub semnul aniversării", alcătuitor Ludmila Plopa, materiale promoţionale cu simbolul jubiliar – 15 ani, care au fost, înmânate în pungi cu acelaş simbol oaspeţilor bibliotecii. Pe parcursul acestei activităţi complexe s-au organizat: 19 lansări de carte, 6 prezentări de carte, un spectacol, un master-class, o şedinţă a clubului, un simpozion, în format electronică au fost lansate două broşuri De vorbă cu păpuşa Barbie alcătuitor Larisa Ungureanu şi Scenarii pentru Ora Poveştilor alcătuitor Liliana Juc. În total au fost organizate 30 activităţi la care au participat 546 utilizatori, au fost organizate 9 expoziţii de carte, 2 expoziţii a desenelor pentru copii, o expoziţie a donaţiei de carte din orasul Târgovişte, 4 excursii la care au participat 295 copii dintre care 100 au fost înregistraţi în regim automatizat, biblioteca a fost vizitată de 1070 ori şi au fost împrumutate 2453 documente.

Manifestările desfăşurate în legătură cu Zilele Bibliotecii Târgovişte au beneficiat de o rezonanţă în spaţiul cultural, spiritual de la noi, dat fiind faptul că la sărbătoare au fost prezenţi reprezentaţi ai presei şi ai televiziunii: reporteri de la ziarele Florile Dalbe, Timpul, echipa canalului Moldova 1. Personalităţi de seamă, exponenţi ai culturii de pe ambele maluri ale Prutului şi prieteni fideli ai cărţii, au putut să facă schimbul necesar de informaţie şi de valori, pentru binele comunităţii.

Astfel, cincisprezece ani Biblioteca Târgovişte funcţionează ca un centru cultural, informativ şi educativ pentru utilizatorii cartierului Buiucani, oferind beneficiarilor, fără restricţii, acces liber la informare, studii, documentare, promovând valorile spirituale naţionale şi universale. În viitor, colaboratorii Bibliotecii Târgovişte vor depune eforturi sporite pentru a onora această misiune nobilă şi utilă comunităţii în continuare.

sâmbătă, 16 octombrie 2010

MOLDOVA – ŢARĂ ATRACTIVĂ A TURISMULUI CULTURAL

Ala HÂNCU;
Tamara BÂNZARI, Şeful secţiei Studierea Ţinutului Natal;
Anastasia MOLDOVANU, Filiala de Arte "T. Arghezi"

La 27 septembrie a fost marcată ziua Internaţinală a turismului. În Republica Moldova acest eveniment a avut o conotaţie specială în diferite structuri, organizaţii de stat şi în instituţii de învăţământ, unde s-au desfăşurat activităţi de promovare a turismului autohton. Cert este faptul, că turismul pentru ţara noastră este o problemă actuală şi este o parte componentă a economiei naţionale. Statul nostru este un plai foarte frumos, cu o istorie veche, de legendă şi interesantă anume prin existenţa unor monumente unicale pentru civilizaţia mondială. Însuşi teritoriul geografic este o aşezare, care dispune de un considerabil potenţial turistic, este împânzit de rezervaţii peisagistice şi staţiuni naturale. Acest patrimoniu este împărţit în mai multe forme prioritare de turism, practicate şi valorificate în ultima perioadă în Republica Moldova, printre care sunt turismul rural, vitivinicol, cultural, religios, de sănătate şi frumuseţe. Conform zonelor turistice au fost elaborate şi direcţii ale itinerariilor turistice. În legătură cu această dată colaboratorii Secţiei orăşeneşti a tinerilor turişti din mun. Chişinău în parteneriat cu Direcţia Generală, Educaţie, Turism şi Sport şi Biblioteca de Arte “Tudor Arghezi” din Chişinău au abordat tema turismului într-un mod original şi interesant, selectând din variantele propuse o călătorie spre locurile pitoreşti, aceasta fiind şi o ocazie în plus de promovare a destinaţiilor turistice ale Republicii Moldova. Una din multiplele sarcini în programa de instruire, de activitate a instituţiilor vizate este studierea potenţialului turistic al ţării noastre. Din acest considerent am ales obiectivele culturale ale traseului cu direcţia nord: Orhei – Soroca – Cosăuţi – Rudi–Arioneşti – Donduşeni-Ţaul şi mănăstirea Nicoreni din R. Drochia. Atmosfera caldă şi dispoziţia bună au persistat din primele momente. Frumuseţea deosebită a naturii, prezenţa pe tot parcursul traseului a pâlcurilor păduroase, fragmente ale codrilor seculari ce au existat dintotdeauna pe aceste pământuri, reînnăşteau sentimente şi emoţii de mândrie în inima fiecăruia. În calea noastră, la întretăieri şi cotituri de drum atenţia ne era captată de postarea inscripţiilor cu denumiri ale localităţilor, cu informaţii despre diferite aşezăminte cultural-istorice. Şoseaua, ce străbate judeţul Orhei este marcată de o mulţime de asemenea amplasări, care atestă prezenţa monumentelor istorice, culturale şi naturale: muzeul familiei Donici (comuna Donici), muzeul S.Lazo (comuna Piatra), casa-muzeu Constantin Stere din s. Cerepcăuţi, catedrala domnească Sfântul Dumitru, ctitoria domnitorului Vasile Lupu din o. Orhei, mănăstirile Saharna şi Ţipova, Tabăra şi Curchi, Hirova şi schitul Orheiul Veci, multe biserici şi alte aşezăminte culturale, ne vorbesc despre judeţul Orhei ca un obiectiv de mare atractivitate a turismului cultural. Fiecare din aceste vestigii reprezintă o filă din istoria trecută a poporului nostru, iar personalităţile menţionate ne confirmă bogăţia spirituală a neamului, credinţa sacră în divinitate şi adevăr. În contextul dat trebuie de menţionat atitudinea locuitorilor satelor noastre faţă de aceste monumente ale trecutului. Oamenii nu neglijează, ci din contra, cu dăruire de sine îngrijesc şi contribuie cu minimul ce-l au la păstrarea şi valorificarea acestor mărturii. Orheiul Vechi reprezintă o pagină aparte atăt în istoria culturală a ţării noastre, cât şi în cultura umană în genere prin diversele complexe arheologice, prin mănăstiri rupestre, fortificaţii şi aşezări-locuinţe, începând încă de la geto-daci şi până în sec XX. Interesul turiştilor este mult prea mare, ca să dovedeşti într-un timp scurt să le onorezi pe toate. De aceia taseul nostru a continuat spre judeţul Soroca, care ne-a întâmpinat cu faimosul monument Lumânarea Recunoştinţei, situat pe o stâncă de asupra Nistrului. Ca să ajungi la el trebuie să urci 650 de trepte. O capelă în formă de lumânare înaltă de 29,5 m, lumina căreia pe timp de noapte strabate pâna la Otaci si Camenca, scrutează împrejurimile. Monumentul constituie un complex arhitectural sobru şi este unul dintre cele mai importante zidiri din istoria moderna a Moldovei. Ideea aceastei epopee extraordinare o constituie motivul creaţiei populare, omagiu eroului anonim al baladei “Mioriţa”, propus de scriitorul Ion Druţă încă în anul 1987. Fiind prezent la ceremonia de deschidere, scriitorul a declarat ca "Lumânarea Recunoştinţei" reprezintă cea mai controversata operă de artă a contemporanietăţii. El şi-a exprimat speranţa că monumentul va consolida societatea, indiferent de simpatii si apartenenţă la diferite formaţiuni politice. Monumentul a fost inaugurat la 27 martie 2004. De la înălţimea la care se află acest edificiu se extinde o panoramă extraordinar de pitorească, cu o coloristică accentuată, consistentă a vegetaţiei, ce se reflectă în apele Nistrului şi cu formaţii abrupte ale stâncii, conturându-se treptat într-o cascadă imensă. În popor acestei formaţii i se mai spune şi “râpa lui Bechir”, un vechi trăitor ale acestor locuri de pe timpul ocupaţiilor tătare şi turceşti, ce a îmbrăţişat drumul haiduciei şi şi-a găsit refugiu în inima stâncii. Şi astăzi se mai vede clar săpături în piatră (întrări), care, după cum povestesc localnicii, formează în interiorul stâncii o reţea de tuneluri, cu ieşiri necunoscute. Legendele mai povestesc, că în vreme de ocupaţie, ţăranii, ca să scape de duşmani, dispăreau în aceste intrări şi ieşiri chiar din mijlocului lanului cu viţă de vie sau alte culturi agricole.

Oraşul Soroca este vestit însă prin cetatea Sorocii, un monument unic de istorie şi artă moldovenească, de arhitectură fortificată medievală, concepută de meşteri-zidari bistriţeni cu experienţă în construcţia de cetăţi şi invitaţi special în Moldova de Petru Rareşpentru îndeplinirea lucrărilor. Acest indiciu permite cercetătorilor, istoricilor să constate o tangenţă între arhitectura medievală europeană şi arhitectura planului circular de apărare, (un diametru de 37,5 m., patru turnuri circulareţi un turn de acces de plan rectangular a cetăţii Soroca) ori , mai bine spus, asemănarea ei cu unele palate, casteluri din Europa, care la acea vreme, dar şi mult mai înainte erau perfecte prin sistema circulară de apărare. Cetatea a fost construită în sec. XV de către Petru Rareş pe vechile ziduri ale fortăreţei (întărituri din pământ şi lemn), începute de Ştefan cel Mare. Proiectul cetăţii,

care a servit ca un scut de apărare pe malul Nistrului, trezeşte şi astăzi curiozitate şi admiraţie. Ea putea să adăpostească până la 2000 de oameni. În prezent cetatea este vizitată de turişti din lumea întreagă. Grupul nostru a dat un omagiu celor, care au întemeiat cetatea în scopul apărării integrităţii acestor ţinuturi, vizitând capela de la nivelul doi, care ocupă acelaşi spaţiu, ca pe timpuri.

Itinerarul turistic al grupului nostru şi-a continuat mai departe călătoria spre nord, către localitatea Rudi. Această regiune are un specific determinant prin faptul, că pe teritoriile aferente ale sale se află numeroase vestigii istorice, ce-şi au originea încă din perioadele preistorice, spre exzemplu peştera din localitate, unde s-au găsit urme ale activităţii umane. La depărtare de vre-o 500 m. de mănăstirea localităţii se află Cetatea celor 3 Cruci, o aşezare jeto-dacică, descoperită în anii 60-70 ai sec. XX. Descoperirea a fost una senzaţională, s-au făcut săpături arheologice de către specialiştii din Moscova, care au confirmat importanţa acestui vestigiu, cu numele de cultura geto-dacă din perioada antică. Tot în acest perimetru, la vre-o 3 km. de comuna Rudi, se află o înălţime, ori mai bine zis o fortificaţie medievală, care şi-a păstrat denumirea de Farfuria Turcului. Locul prezintă o înălţime de pământ de circa 200 m. cu un diametru de 60 m. şi se folosea ca mijloc de supraveghere şi apărare împotriva turcilor şi tătarilor, care năvăleau de peste Nistru. Ea a fost ridicată de către prizonierii turci, impuşi de Ştefan cel Mare după lupta de la Lipnik şi se păstrează până astăzi.

Datorită aşezării sale geografice şi geodezice localitatea Rudi prezintă interes ştiinţific pentru învăţaţi şi izvor de inspiraţie pentru diverse grupuri de creaţie şi platouri de filmare. Spre exemplu, într-un defileu a unei văi care ajunge până la râul Nistru numit şi Groapa Bulboana, au fost făcute filmări pentru filmul “Lăutarii” de Emil Loteanu. Un moment de curiozitate este şi faptil, că în apropierea satului se află unul din punctele de observaţie ale Arcului Geodezic, care este cel mai lung arc de meridian şi se întinde de la Oceanul Îngheţat de Nord până la Marea Neagră. Această reţea a fost concepută cu scopul evaluării parametrilor tereştri, formei şi dimensiunii globului pământesc. Punctele Arcului sunt situate în 10 ţări, printre care şi Moldova. Primul punct al Arcului Struve (de la numele astronomului şi geodezului Struve) se află în vecinătatea localităţii Rudi din raionul Soroca şi este protejat de UNESCO, fiind inclus în lista patrimoniului cultural mondial. În legătură cu acest fenomen al naturii au fost emise monede comemorative de către Banca Naţională a Moldovei pe partea reversă a cărora este indicat punctul geodezic Rudi.

Un loc aparte în diversitatea culturală turistică din Republica Moldova îl ocupă mănăstirile. Prin esenţa lor, ele constituie istoria spirituală a unui neam, care s-au integrat de la bun inceput in viaţa socială şi naţionalâ a poporului, sprijinind năzuinţele lui de unitate, de libertate si de independenţă naţională. În teritoriile dintre Prut şi Nistru pot fi descoperite urme de existenţă a creştinismului încă din primele secole ale mileniului I, şi dacă popoarele din vecinătate au trecut la creştinism din diferite interese politice, economice ori forţat, creştinarea noastră s-a produs ca un proces benevol de conştiinţă. Construcţia de schituri şi mănăstiri iniţial a fost concepută ca loc de reculegere şi rugăciune, de aceea ele luau naştere în locuri mai ferite, în desişul codrilor de nepătruns, pe malurile stâncoase ale rîului Nistru şi Prut. Pe lângă faptul, că construcţiile mănăstireşti contribuie la dezvoltarea culturii creştine în rândurile populaţiei, ele mai reprezintă şi o artă desăvârşită a arhitecturii. Pe teritoriul ţării noastre istoria a lăsat în urmă multe monumente-mănăstiri, care au fost construite cu ocazia diferitor evenimente istorice. Ştefan cel Mare bunăoară, după fiecare biruinţă asupra duşmanului (şi nu numai) poruncea să fie înălţată câte o mănăstire s-au biserică. Studiul de cercetare a mănăstirilor face posibilă reconstituirea în timp a istoriei locale. Fiecare mănăstire îşi are istoria sa mai veche s-au mai nouă. Aceasta şi este cauza, că în ţara Moldovei, cu un teritoriu geografic relativ mic, dispune de un număr mare, peste 40 de schituri şi mănăstiri. Ele te acoperă cu protecţia sa, te îndeamnă la drumeţie, cu inima şi cu sufletul, pentru a le cunoaşte şi a le admira, pentru a aprecia strădania meşterilor care le-au ridicat şi le-au ocrotit. În agenda de lucru grupul nostru a planificat vizita a patru asemenea lăcaşuri sfinte.

Mănăstirea Cosăuţi cu vechiul schit “La Pristol”, care îşi duce istoria încă din îndepărtatul an 1729, cînd pe locul iniţial de apariţie “la Pristol” au înfiinţat-o doi preoţi-monahi, cu hramul Naşterea Maicii Domnului, dar care în virtutea timpului a fost închisă, construită din nou în anul 1994 ca mănăstire de călugări cu Hramul Acoperământului Maicii Domnului. Pe locul vechi a rămas un Paraclis şi un mic cimitir cu piatră de mormânt datată din anul 1827, unde pelerinii se închină şi aprind lumînări. Mănăstirea Rudi, amplasată în mijlocul rezervaţiei peisagistice Rudi-Arioneşti, reprezintă un complex arhitectural deosebit, care are în componenţa sa biserica Sfânta Treime, o frumoasă şi impunătoare clădire, ce poartă un caracter strict moldovenesc şi este ca o amintire a bisericii medievale din sec.XVI-XVII după planul ei de construcţie şi arhitectură. A luat naştere în sânul pădurii, la vre-o 400 metri de Nistru în anul 1777 pe timpul lui Alexandru Ghica-Vodă ca mănăstire de călugări, dar ca şi alte mănăstiri a avut o soartă vitregă, ea fiind închisă şi apoi redeschisă la începutul sec. XX , actual fiind ca mănăstire de călugăriţe. Mănăstirea prezintă un important locaş creştin şi de cultură, cu un stil original de construcţie şi a fost declarată de către comisia monumentelor istorice în a.1921 ca cel mai important monument istoric construit în stil vechi moldovenesc. În anul 1936 s-au început lucrări de reconstruire a mănăstirii la care a participat şi Valentin Voiţehovschi, o personalitate proeminentă în dezvoltarea arhitecturii naţionale. Sub conducerea lui s-a construit şcoala de dascăli în două nivele, un mic palat, ce păstreză stilul arhitectural al bisericii mănăstirii, trapeza, depozite şi pivniţa, care actualmente funcţionează. Locul aşezării este unul de poveste, înconjurat de o perdea deasă de brazi, iar tot teritoriul este presărat cu flori multicolore, îngrijite de harnicele măîcuţe. Despre arhitectul basarabean V.Voiţehovschi se mai poate spune, că este originar din Oraşul Soroca, a fost profesor la Universitatea Tehnică din Chişinău şi autor a mai multe cărţi şi manuale în domeniul dat. În anii 1952-1962 a participat la modificarea planului de reconstrucţie a oraşului Chişinău şi a proiectat construcţia mai multor edificii din sectorul Râşcani, sectorul Centru (cinematograful Patria, Filarmonica de Stat, clădirile Universităţii de Medicină, cinematograful Odeon) şi sectorul Botanica. A mai participat la construcţia unor clădiri din oraşul Bălţi şi Soroca (reconstrucţia cetăţii Soroca în anul 1965).

În continuare,locul staţionării grupului nostru a fost mănăstirea Călărăşeuca, o aşezare pitorească, ce îşi trage originea de la începutul secolului al XVIII-lea, întemeiată dintâi ca schit al Mănăstirii Sava din Iaşi. Ca şi alte mănăstiri, Călărăşeuca a fost închisă în anul 1961, averea fiindu-i confiscată. La începutul anilor 1990 , cu ajutorul binecredincioşilor s-a început renovarea ei, păstrândui-se cu sfinţenie elementele caracteristice arhitecturii naţionale moldoveneşti. În prezent ea activează în calitate de mănăstire pentru măicuţe, atrăgănd atenţia multor oameni de credinţă şi turiştilor din ţară şi străinătate. Are 3 izvoare cu apă curativă, unde pelereinii, prin cufundare în bazinul predestinat acestei proceduri, îşi tămăduie, după cum se crede, bolile fizice. Apa care curje de la izvor formează o minicascadă cu un podeţ de trecere spre mănăstire, frumos amenajat, cu arhitectură în stil moldovenesc.

Mănăstirea Nicoreni are o istorie relativ nouă, întemeiată în anul 1992 pe locul unei tebere de odihnă pentru copii. Se află în stadiul de construcţie, edificiul fiind executat în stil clasic, în două nivele. La subsol se află biserica-catacombă cu 3 altare, păstrând asemănarea cu primele locaşuri, folosite de creştini în perioada de neagră prigonire. La nivelul de sus va fi biserica mare – catedrala – tot cu 3 altare. În componenţa sa are o biserică de iarnă, la care s-au adăugat trapeza şi chiliile pentru fraţi.

Importanţa aşezămintelor mănăstireşti, după cum sa mai spus, constă în faptul, că ele se prezintă ca adevărate centre ale culturii, care au păstrat şi multiplicat tradiţiile spirituale ale poporului nostru. În multe din ele s-au găsit şi se păstrează documente originale, ce atestă întemeerea lor cât şi deasemenea, confirmarea diferitor evenimente istorice, manuscrise, cărţi, relicve vechi (icoane rare), biblioteci importante şi tezaure de artă miniaturală. Mănăstirile sunt păstrătorul de căldură spirituală pentru fiecare din noi, de aceea este necesar să le păstrăm pentru urmaşii noştri. Baza vieţii monahale a fost pusă de către isihastul Bisericii Ortodoxe Române sfântul Paisie Velicicovschi, esenţa căreia sunt rugăciunea şi ascultarea, îmbinată cu munca. Pentru existenţă, în subordinea lor mănăstirile au pământuri agricole şi gospodării, ateliere de croitorie, de tâmplărie, iconografie, dispun de şcoli agricole şi de meserii, de teologie, unde se pregătesc cadre respective.

Un loc nu mai puţin important în cadrul turismului cultural al ţării noastre îl prezintă şi parcurile. Încă în sce. XIX prin satele Moldovei, pe lângă conacele boiereşti au început să apară şi teritorii liber planificate, ce imprimau trăsăturile de rezervaţii naturale. Din păcate astăzi, când societatea noastră este frământată de probleme economice şi sociale acute, puţine din parcurile naţionale şi-au păstrat aspectul iniţial. Unul din acestea este şi parcul din satul Ţaul raionul Donduşeni. Istoria lui începe cu anul 1901, atunci, când în apropierea satului un financiar din Peterburg a cumpărat pământuri de la moşierii mici şi timp de trei ani a amenajat parcul de odinioară. Colecţia dendrologică a acestui “muzeu sub soare” e unicală. Şi astăzi priveliştea parcului te lasă mult impresionat. Întălneşti varietăţi vegetale cum sunt coniferele, plantaţii de pini roşii şi de munte, brazi-argintii şi albi, arţari, plopi, mesteceni, stejari de diferite specii şi culori, poiene cu diferiţi arbuşti, ce cândva înfrumuseţeau conacul şi clădirile principale, ce formau un ansamblu, unit prin motivele arhitecturale. Peste 150 de specii de vegetaţie număra parcul Ţaul atunci, când renumiţi pomicultori-decoratori au intuit menirea ştiinţifică a parcului, graniţele căruia se extindeau peste mai mult de 100 de ha de pământ. Actualmente parcul practic nu mai este o zonă accesibilă vizitării turiştilor. Deşi mai persistă urme ale îngrijirii umane, tristeţea, parajina şi delăsarea se fac tot mai văzute pentru ochiul liber. Clădiri (fostele conace boiereşti) construite de mai bine de o sută de ani sunt lăsate astăzi de izbelişte. Să fie oare acest fenomen un indiciu al unei sărăcii totale? De-a lungul traseului nostru turistic, mai ales în raioanele, unde persistă o concentraţie mai mare a monumentelor şi obiectelor culturale, am observat cu tristeţe o privelişte tăcută a caselor singuratice, mohorâte şi într-un stadiu avansat de ruinare. Ce se întămplă totuşi cu poporul nostru, care avănd un trecut atât de glorios, care şi-a dobândit de-a lungul veacurilor bucăţica de pîine prin sudoare, dar la el acasă, crescând generaţii sănătoase la vatra gliei, acum nu mai e în stare de aşa ceva? S-au poate este altă cauză, ce ne macină pe dinnăuntru şi nu mai suntem în stare să ne punem în valoare viaţa noastră cea de toate zilele, dată nouă de Bunul Dumnezeu? De ce, având acasă comori, nu le mai găsim rostul? Adevărul este, că neavând un echilbru social, condiţii minime pentru un trai decent în satele noastre, ispita-i mult prea mare. E mai uşor să slujeşti unor bogăţii străine, decăt să le şlefuieşti pe ale tale. Ţara noastră nu dispune de zăcăminte şi minereuri scumpe, dar are un areal întreg de bogăţii spirituale, culturale, care nu poate să ne lase indiferenţi şi de acum încolo. Este necesară pur şi simplu atitudinea şi conştientizarea noastră, contribuţia şi aplicarea în practică a planurilor şi proiectelor de îmbunătăţire a tezaurului nostru comun. Peisajul moldovenesc, distins printr-o armonie şi divesitate unicală, ecosistema, monumentele naturale şi istorice, plantaţiile de vii şi livezi, domeniul artei populare, a meşteşugăritului şi a obiectelor de artizanat ne permite astăzi să afirmăm, că Republica Moldova este o ţară atractivă a turismului, condiţie reală de dezvoltare şi integrare în marea familie europeană.



miercuri, 13 octombrie 2010

SĂ NE CUNOAŞTEM TRECUTUL

Ecaterina NEDZELSCHI,
Şefa filialei "A. Mickiewicz"



Ce haine purtau străbunicile noastre? Din ce erau confecţionate? Cum arăta Casa Mare? Dar zestrea miresei din ce era alcătuită? Acestea şi multe alte întrebări au fost puse de elevii gimnaziului nr. 42, colaboratorilor ştiinţifici din Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Valentina Onofriescu şi Tamara Cojuhari.

La 24 octombrie Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală va împlini 121 de ani de la înfiinţare. Aflîndu-ne în preajma hramului Oraşului, am decis în cadrul Decadei „Oraşul meu”, lansată de BM „B.P. Hasdeu” să povestim elevilor despre istoria portului naţional, meşteşugurile basarabenilor, olăritul, croşetatul, obiectele vechi de uz casnic, unelte de muncă, tot ce a fost confecţionat de gospodine şi gospodari al vremurilor trecute. Aceste obiecte de epocă adunate de prin satele Moldovei, ne amintesc de trecutul nostru, tradiţiile păstrate de strămoşi, modul de trai la sate şi oraşe.

Valentina Onofriescu, şefa secţiei expoziţii şi activităţi culturale a adus la Biblioteca „A. Mickiewicz” din fondurile muzeului costume naţionale a zonelor Moldovei, lăicere, părătare, bondiţe, burnuz feţe de masă de o rară frumuseţe, care au peste 100 ani, a povestit prin ce se deosebea straile de sărbătoare de cele care se purtau zilnic. Iar ulcioarele, burluiul, gavanosul, străchini de lut, linguri de lemn, le-a dat elevilor posibilitatea să-şi închipuie cum arăta vesela de altă dată, unde păstra ţăranul apa, laptele, vinul şi în ce ulcele fierbea gospodina sarmalele şi zeama.

Tamara Cojuhari, botanist, ecolog, a povestit despre Grădina Botanică, pe lîngă Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, de specii rare de plante, copaci şi arbuşti, de colecţia zoologică, despre păsări care trăiesc pe teritoriul Muzeului şi despre acelea, care deja au dispărut din pădurile Moldovei, dar le putem vedea în muzeu împănate.

Biblioteca la rîndul său a prezentat cărţile din colecţia sa despre cultura portului naţional, istoria costumului, tradiţiile etnoculturale a diferitor zone din Moldova.

La finele activităţii Biblioteca „A. Mickiewicz” a primit în dar un ghid: M. Ursu. Muzeul naţional de etnografie şi istorie naturală, Ch., Ştiinţa, 2009, cu autograf „Cu toată admiraţia pentru colectivul Bibliotecii "Adam Mickiewicz" din partea MNEIN, 12.11.2010.

Cu muzeul susnumit am încheiat un Protocol de Colaborare în a. 2008 şi sîntem mulţumiţi de calitatea serviciilor prestate de colaboratorii muzeului.

Împreună educăm utilizatorilor dragoste de Ţară, Neam, de tradiţii şi obiceiuri cu care ne mîndrim.