luni, 30 noiembrie 2009
SUSŢINEREA TINERELOR TALENTE LA BIBLIOTECA „OVIDIUS”
EMINESCIANA- SUBLIME REVELAŢII ALE MISTERULUI ETERN
duminică, 29 noiembrie 2009
SĂPTĂMÂNA UŞILOR DESCHISE LA BIBLIOTECA „LIVIU REBREANU”
sâmbătă, 28 noiembrie 2009
COMEDY CLUB „SIESTA CU PAPION”
luni, 23 noiembrie 2009
LANSĂM O CARTE NOUĂ
vineri, 20 noiembrie 2009
TINERII DE LA BIBLIOTECA PUBLICĂ „AL. DONICI” CITESC O CARTE
miercuri, 18 noiembrie 2009
OASPEŢI DIN POLONIA LA BIBLIOTECA „A. MICKIEWICZ”
vineri, 13 noiembrie 2009
ORAŞUL MEU CU FARMEC DE POVESTE ÎN VIZIUNEA COPIILOR
La Biblioteca "Târgovişte", în ajunul Hramului oraşului Chişinău, adică la 13 octombrie 2009 a avut loc serata "Oraşul meu cu farmec de poveste". Au participat elevii cl. II de la liceul teoretic "Columna" (învăţătoare Rodica Prodan) care au pregatit cu această ocazie o expoziţie de desene consacrate oraşului Chişinău (12 desene, unele foarte originale cu imagini ale Chişinăului de mâine), întitulată "Chişinăul copiilor". Tot ei au prezentat un recital de poezii despre toamna şi Chişinău, cât şi un cântec în premieră interpretat de eleva Lavinia. Aceste dedicaţii artistice, inclusiv expoziţia, s-au bucurat de un auditoiu, format din elevi de la şcoala nr. 5 "Al. Donici" - cl. XI, cât şi elevi de liceul profesional nr. 1, anul I. La serată a fost invitat să participe cu un discurs dl Gheorghe Vsilache, şef arhitector de sector al preturii Buiucani. Elevii de la şcoala nr.5 "Al. Donici" şi de la liceul profesional nr.1 au pregătit informaţii despre istoria oraşului Chişinău, despre arhitectura oraşului, instituţiile de cultură, personalităţile oraşului. La fel, elevii de la liceul profesional nr.1 au venit cu informaţii despre sectorul Buiucani: când a fost înfiinţat, câţi locuitori are sectorul ce întreprinderi economice sunt amplasate în sector (fabrica de bomboane "Bucuria", fabrica de încălţăminte "Zorile", fabrica de cosmetică "Viorica", uzina de tractoare, alte unităţi economice), ce străzi importante sunt în sector, ce instituţii culturale are sectorul. Organizatorii seratei au pregătit pentru elevi un miniconcurs, care cuprindea următoarele întrebări: Cine este autorul monumentului Ştefan cel Mare şi Sfânt? În ce an a fost atestată prima informaţie despre oraşul Chişinău? Ce arhitecţi cunoscuţi vă amintiţi care au construit importante edificii în Chişinău? Ce teatre sunt amplasate în sectorul Buiucani? Ce instituţii superioare de învăţământ sunt amplasate în sectorul Buiucani? Ce parcuri cunoaşteţi în sectorul Buiucani? Elevilor care au răspuns corect la întrebări le-au fost oferite cărţi. În încheiere, elevii au fost rugaţi să-şi expună părerea despre oraşul Chişinău şi să răspundă, în scris, la miniancheta: De ce îmi place oraşul Chişinău şi de ce nu îmi place oraşul Chişinău? Ce aş dori să se schimbe în oraşul Chişinău? Iată care au fost răspunsurile elevilor: Răspunsul elevilor la miniancheta: De ce îmi place oraşul Chişinău şi de ce nu îmi place oraşul Chişinău? Ce aş dori să se schimbe în oraşul Chişinău? Liceul profesional nr.1, anul I Corina: Sunt multe buticuri cu mărfuri industriale, multe magazine cu produse alimentare, se construiesc blocuri noi, oamenii se respectă unii pe alţii. Dar străzile sunt foarte murdare, sunt puţine urne de gunoi, semafoarele sunt stricate, oamenii săraci nu au nici loc de trai, n-au ce mânca şi nici posibilitatea de a-şi găsi ceva de lucru. Xenia: Căminele în care locuim lasă mult de dorit. Nu este comod să locuieşti în ele. Parcurile sunt invechite ca stil, ar fi bine ca cele noi să aibă o altă înfăţişare, mai europeană. Cătălina: Chişinăul e un oraş frumos, verde şi luminos. Nu-mi place că străzile şi trotuarele sunt murdare. Prea puţine semafoare şi urne de gunoi. Pe străzile din sectorul Buiucani ne este lumină. Să trăiţi, domnule Vasilache, mulţi ani şi bunul Dumnezeu să vă dea putere ca să faceţi un oraş frumos şi să ţineţi cont de propunerile noastre. Lenuţa: 1. aş dori să fie cât mai multe cantine studenţeşti. 2. să avem locuri de muncă bine plătite. 3. în cămin să fie condiţii normale de trai. Liliana: Îmi place liceul în care învăţ şi locul amplasării lui - mai retras, nu este gălăgie, căminul e aproape de liceu şi de biblioteca „Târgovişte”. Doresc ca în cămin să avem baie, frigidere, dulapuri mai mari, scaune mai comode, iar biblioteca liceului să fie mai mare, să avem în partea aceasta a oraşului teatre, muzee, parcuri. Fără semnătură: Îmi place că oraşul este verde. Nu-mi place mizeria din cămin şi de pe străzi, comportamentul unor persoane în spaţiul public, nu-mi place că suntem impuşi să facem curăţenie pe teritoriu, ar trebui să fie persoane anume care să facă curăţenie. Nu-mi place că la cămin nu avem nimic: nici frigider în camere, nici televizor, nici prize. Nu avem unde găti, bucătăria nu e într-o stare bună. Nu-mi place cum se comportă profesorii cu elevii, că învăţăm mult şi cu lacrimi în ochi, iar apoi nu putem găsi un loc de muncă. Xenia: Din punctul meu de vedere, Chişinăul este un oraş frumos. În viitor aş dori să fie şi mai frumos, cu străzi largi, mai multe cămine studenţeşti, bine aranjate, confortabile, cele vechi - reparate, bucătării curate pentru a pregăti acolo cu plăcere. Pe străzi nu se văd urne pentru gunoi. Tatiana: Îmi place că oraşul este plin de verdeaţă. Iar cel mai rău, că oamenii singuri îşi fac rău, aruncând resturi de mâncare, hârtii unde se nimereşte, de parca ar arunca cu ceva murdar în sufletele noastre. Cînd ieşim în oraş, pe străzi, să respirăm aer curat, ne astupăm nasul, e foarte multă mizerie şi aer neplăcut, mai ales în centru. Nu-mi place că oamenii sunt prost educaţi. Maria: Îmi imaginez că în viitor oraşul Chişinău va fi cu mult mai verde şi mai curat, cu străzi şi cartiere reconstruite, cu aer proaspăt. Nu-mi place oraşul pentru că nu poţi să-ţi găseşti de lucru, preţurile sunt mari, copiii şi elevii nu au unde-şi petrece timpul liber. Nu-mi place căminul în care locuiesc, pentru că nu a fost reparat de foarte mulţi ani. Maria: Aş dori ca oamenii să aibă locuri de muncă pentru a supravieţui. Ar fi bine să se deschidă mai multe cantine, cu preţuri ieftine, pentru elevi, ca aceştia să nu mănânce de la magazin produse cu multe chimicate. Lasă de dorit drumurile. Anastasia: Chişinăul este un oraş frumos cu oameni buni la suflet. Pe viitor aş dori ca oraşul să aibă străzi largi, neaglomerate, fără parcări la tot pasul, să aibă mai multe cantine ieftine şi magazine pentru oameni săraci. Maria: Chişinău este un oraş verde şi seamănă cu un câmp de flori, că se organizează multe concerte pentru tineret. Îmi place liceul unde învăţ. Nu-mi place murdăria de pe străzi, nu-mi place că totul e foarte scump şi noi nu ne putem permite mai nimic. Nu-mi place că învăţăm mult, dar locuri de muncă nu avem, iar ceea ce este se plăteşte prost. Lena: Îmi place. 1. Sunt multe clădiri frumoase. 2. Îmi place reclama de pe străzi cu informaţii. Nu-mi place: 1. Aş vrea ca în Chişinău să fie mai multe urne de gunoi. 2. Aş dori să fie locuri de muncă. Alexandrina: Chişinăul de mâine aş vrea să fie mult mai verde, cu mai multe parcuri bine amenajate, cu locuri de joacă pentru copii. Să se modernizeze căminele. Să fie locuri de muncă. Cantinele să propună mâncare multă şi gustoasă, ca să se sature copiii. Să fie troleibuze moderne şi drumuri asfaltate. Vreau foarte mult ca Chişinăul să se schimbe spre bine. Maria: Nu-mi place mizeria din oraş, de pe străzi. Aş vrea să avem locuri de muncă bine plătite. Căminele să se schimbe, să fie mai moderne, să avem apă caldă şi căldură. Să avem ferestre noi, balcoane spaţioase, iar în jur să crească multe flori, copaci şi bănci. Natalia: După părerea mea, Chişinăul este un oraş aglomerat şi foarte murdar. Aş vrea să avem locuri de muncă şi să nu plecăm din ţară peste hotare. Aş vrea să fie curat, parcurile - bine amenajate, ca să aibă copiii ce vedea, străzile să fie refăcute, asfaltate, să fie coşuri de gunoi pe străzi şi în parcuri. Sunt mulţi copaci fructiferi şi sub ei este foarte murdar. Aş vrea ca oraşul Chişinău să fie foarte curat, ca lumea să ne stimeze şi să ştie că suntem un popor curat. Viitorul ţării suntem noi, copiii. Aş vrea să se termine criza, să trăim bine şi lumea să fie mai bună. Cristina: Aş dori ca preţurile la gaze, lumină, căldură, transport să fie mai mici, iar căminele să fie confortabile, să avem tot ce este necesar pentru viaţă. Străzile să fie curate, salariile mari, să poate munci şi studenţii. Sperăm să ne îndepliniţi dorinţele! Şcoala nr.5 „Al. Donici”, cl. XI (mesajele sunt fără semnătură, unii elevi au spus că le place oraşul aşa cum este) Au răspuns 5 elevi. Pe viitor aş dori ca în curţi să fie locuri de joacă pentru copii mai mici, dar nu parcări de maşini, care sunt periculoase pentru viaţa copiilor. Aş dori să fie şi locuri pentru copiii mari, tip besedkă, pentru a ne întâlni cu prietenii. Să fie construite Centre de distracţie pentru copiii ca să ne putem juca în timpul iernii. Pe viitor aş dori ca şcolile să fie performante, să existe toate comodităţile, să fie mai multe locuri de muncă şi mai puţină aglomeraţie de maşini pe străzi. Aş dori ca atunci când ieşim în oraş să fie mai multe locuri de distracţie. Aş dori ca pe viitor Chişinăul să fie multilateral dezvoltat. În primul rând, mai multă curăţenie şi prosperitate. Aş dori ca drumurile să fie asfaltate, instituţiile de învăţământ să fie amenajate într-un mod mai agreabil. Aş dori să fie construite mai multe Centre de agrement, Centre de distracţii pentru copii de toate vârstele. Aş dori ca pe viitor sectorul în care trăiesc să apară ceva nou. Spre exemplu, să se producă modernizarea sălilor de clasă în şcoli, dotate cu calculatoare speciale pentru predarea mai eficientă a lecţiilor, ca lecţiile să fie mai interesante şi să nu fie nevoie să cărăm în spate atâtea cărţi. Dacă şi trebuie cărţi, atunci să fie în clase dulapuri pentru a lăsa la şcoală unele cărţi, rechizite, să nu fie nevoie să le ducem şi să aducem zilnic. Aş dori să avem drumuri bune şi nu numai pentru automobile, dar şi pentru pietoni. Să avem locuri de odihnă, divertisment, locuri bine amenajate pentru comerţ. Mai multe urne şi mau puţine cazinouri! Aş dori ca în sectorul nostru, lângă blocuri, să fie amenajate locuri de joacă pentru copii. Să fie construite Centre de agrement unde să ne întâlnim cu prietenii. Mai multe locuri de muncă. Mai multe Centre pentru copiii talentaţi! Şi nu în ultimul rând, să se schimbe odată troleibuzele vechi care sunt defectate ca tineretul să se bucure de viaţă şi să fie fericiţi în oraşul în care trăiesc. Drumuri speciale pentru bicilişti!
miercuri, 11 noiembrie 2009
ADOLESCENŢII ÎNTREABĂ, BIBLIOTECA RĂSPUNDE
BIBLIOTECA DE CULTURĂ ŞI LITERATURĂ POLONĂ „A. MICKIEWICZ” LA DOI ANI DE ACTIVITATE
ACCESUL LA INFORMAŢIE DINCOLO DE ZIDURI
Elena PLĂMĂDEALĂ
Biblioteca Publică de Drept
Nevoia de informare a fiecărei persoane în lumea liberă este una primordială, cu atît mai mult pentru cei din penitenciar. Atîta timp cît fizic persoana nu are acces la bibliotecile din afara razei penitenciarului accesul la informaţie devine o necesitate vitală. Persoanele private de libertate au aceleaşi necesităţi de a citi şi de a se informa.
Art. 259 alin.5, din Codul de executare al Republicii Moldova stipulează că: în fiecare penitenciar funcţionează o bibliotecă pentru uzul tuturor categoriilor de condamnaţi, adecvat alcătuită din literatură artistică şi de instruire, iar condamnaţii sînt încurajaţi să frecventeze biblioteca. Fondul de carte se completează din contul veniturilor proprii de către Departamentul Instituţiilor Penitenciare, administraţia penitenciarului, precum şi din sponsorizări şi donaţii cu concursul instituţiilor şi organizaţiilor interesate.
Deşi această reglementare este obligatorie, totuşi bibliotecile penitenciarelor nu sunt adecvat dotate. Diferite ONG-ri au încercat să promoveze prin cadrul anumitor proiecte, accesul la informaţie în penitenciare, completînd colecţiile bibliotecilor.
Fiecare deţinut are nevoie de o evadare dincolo de orarul zilnic. Bibliotecile din penitenciare pot fi o primă atractivitate, reprezentînd o formă de refugiu din atmosfera apăsătoare. Regimul restricţional din penitenciar pentru deţinuţi se transformă într-o necesitate mare de informare, recompensînd alte trebuinţe morale ale deţinuţilor.
Datele demografice din Republica Moldova arată că în cea mai mare parte deţinuţii sunt analfabeţi, avînd un blocaj educaţional, cu insuficiente abilităţi vocaţionale, nivel înalt de boli mintale şi instabili emoţional. Totuşi, o dată din zece ori timp liber, un deţinut citeşte o carte, ziar sau revistă. Astfel, un deţinut care doreşte să-şi utilizeze timpul liber constructiv, fără îndoială poate merge în biblioteca penitenciarului pentru materiale literare, care iar îmbogăţi resursele individuale.
Este evident faptul că biblioteca este sursă directă de informare şi joacă un rol pozitiv în viaţa deţinuţilor şi pentru întreaga societate. Biblioteca promovează resurse cu suport educaţional şi recreativ, creînd noi abilităţi şi cunoştinţe. Toate categoriile de deţinuţi ar trebui să aibă acces la o bibliotecă, aprovizionată atît cu materiale literare recreative, cît şi cu resurse informaţionale.
Toţi deţinuţii ar trebui încurajaţi să utilizeze biblioteca, deoarece aceasta ar juca un rol important în pregătirea deţinuţilor spre integrare în societate prin oferirea unui suport informaţional cu caracter educaţional şi social.
În acest context, Biblioteca Publică de Drept la fel şi-a adus contribuţia privind facilitarea şi furnizarea accesului la informaţie persoanelor private de libertate prin cadrul iniţiativei “Accesul la informaţie dincolo de ziduri”, împreună cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare din R.M.
Iniţiativa de parteneriat dintre Departamentul Instituţiilor Penitenciare şi Biblioteca Publică de Drept, filiala Bibliotecii Municipale B.P. HASDEU, are drept obiectiv sprijinirea colaborării mutuale în domeniul accesului la informaţie în sfera juridică şi educaţiei civice, în spiritul principiilor de paritate, reciprocitate şi bună înţelegere. Cooperarea se bazează pe principiile egalităţii, transparenţei, bunei credinţe şi responsabilităţii comune.
Luînd în considerare rolul social şi educaţional pe care îl are biblioteca în comunitate, acordul are ca scop şi susţinerea diverselor acţiuni ce ar contribui la colectarea cărţilor, pentru distribuirea ulterioară a acestora bibliotecilor penitenciare; furnizarea surselor tipărite legislative actualizate – coduri, comentarii ale codurilor – prin abonări sau donaţii.
Dorinţa de a dezvolta şi consolida relaţii de parteneriat în domeniul furnizării accesului la informaţie cu caracter juridic persoanelor private de libertate, se axează pe acordarea unor publicaţii din colecţia bibliotecii spre împrumut deţinuţilor prin serviciul împrumut interbibliotecar; deasemenea oferirea unor materiale deţinuţilor la cerere.
Pentru îmbunătăţirea managementului bibliotecilor penitenciare din raza Municipiului Chişinău, actuala iniţiativă va crea premisele necesare în susţinerea unor studii privind evaluarea calităţii serviciilor de bibliotecă în cadrul penitenciarelor din raza municipiului Chişinău pentru oferirea soluţiilor pentru îmbunătăţirea acestora; iniţierea şi desfăşurarea activităţilor de instruire a personalului implicat în organizarea bibliotecilor specializate, şi nu in ultimul elaborarea unor linii directoare cu privire la funcţionarea bibliotecilor din cadrul penitenciarilor.
În prezent Biblioteca Publică de Drept livrează prin intermediul serviciilor poştale la solicitarea deţinuţilor diferite exemplare ale unor documente legislative. Deţinuţii solicită deseori de a expedia în mod special acte normative (Coduri ale Republicii Moldova, tratate şi convenţii internaţionale, comentarii etc.)
Responsabilitatea publică şi socială pe care o deţine biblioteca în comunitate constituie un avantaj pentru a realiza accesul la informaţie. Considerăm că biblioteca prin intermediul acetor activităţi reprezintă un beneficiu, nu doar pentru deţinuţi, dar şi pentru colaboratorii întregului sistemul penitenciar.
sâmbătă, 7 noiembrie 2009
VOLUNTARI PENTRU CARTE
joi, 5 noiembrie 2009
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU” - MEDIU DE COMUNICARE ŞI ÎNVĂŢARE SAU CUM ACŢIONĂM ELOCVENT ÎN CRIZA ECONOMICĂ
drd. Tatiana COŞERI, director adjunct,
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Creativitatea, inovarea şi imaginea sunt trei cauze şi efecte, scopuri şi finalităţi. Aceste dimensiuni nu sunt importante doar că reprezintă priorităţi naţionale şi „cuvinte vedete” ale anului 2009. Prin intermediul lor se afirmă individualitatea şi identitatea instituţională.
Structurile infodocumentare au demonstrat pe parcursul dezvoltării umane durabilitatea sa. Adaptarea la exigenţele societăţii este regula supravieţuirii, unde informaţiile şi cunoştinţele sunt impregnate de scopuri şi principii.
Într-un an economic nefavorabil Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” face faţă provocărilor, căutînd căi inovatoare de dezvoltare şi optimizare. Responsabilitatea şi angajamentul faţă de comunitate implică mobilizare totală a creativităţii şi a energiei inovaţionale. Entităţile materiale suficiente mişcă ideile, polenizînd şi dezvoltînd sincronic domeniul. Căci, dacă găseşţi un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri. (J.F. Kennedy)
Evoluţia domeniului este determinată de doi factori: educaţie şi inovaţie. Curba logică a schimbări şi matriţa acţiunii sunt constituite din cunoştinţe. Astfel, se formează o dimensiune axiologică: educaţie+cunoştinţe=inovaţie. Eforturile Echipei Hasdeu sunt orientate spre materializarea complexului de cunoştinţe pentru a progresa şi pentru a demonstra valenţele multiple ale instituţiei infodocumentare. În anul restricţiilor economice gradul de creativitate şi inovare este mai avansat. Schimbul de practici bune vor contribui la adoptarea unor decizii şi mecanisme capabile să îmbunătăţească statutul profesiei, cît şi la elaborarea unor instrumente unitare aliniate la standardele internaţionale.
I. Educaţia pe parcursul vieţii
Formarea profesională a specialiştilor în informare şi documentare este discutată în comunitatea profesională. Ne demonstrează comunicările bibliotecarilor, articolele din presa de specialitate, dezbaterile. Au fost depuse eforturi pentru crearea unui spaţiu de învăţare, elaborate rezoluţii şi demersuri corespunzătoare. Bibliotecile s-au angajat ca „biblioteci care învaţă”, lansînd campanii de formare profesională, elaborînd programe şi politici instituţionale. Auditul general al educaţiei pe parcursul vieţii al bibliotecarilor din republică este unul bun – fiecare bibliotecă are grijă de personalul său pentru a asigura calitatea ofertelor şi credibilitatea în faţa utilizatorilor şi ordonatorilor de credite. Fiecare acţionează cum poate, acceptînd mobilitatea şi rigorile.
Cerinţele faţă de competenţele bibliotecarilor sunt mari. Bibliotecile îşi fundamentează propriile exigenţe subliniind opţiunile şi dimensiunile prioritare. Succesul lor este invocat de calitatea personalului, de implicarea în proiecte.
Aspectul negativ sau punctul slab al problemei constă în necoerenţa şi neconcordanţa politicii naţionale cu cele europene sau internaţionale. Cu toţii ne aflăm într-o căutare: cum să armonizăm pilonii formarea profesională iniţială - dezvoltarea profesională - validarea competenţelor? Statele europene au găsit remedii cu eficienţă imediată – elaborarea standardelor ocupaţionale.
Standardele ocupaţionale devin tot mai actuale şi mai necesare pentru Republica Moldova. Ele sunt premise pentru îmbunătăţirea calităţii, accesibilităţii formării profesionale de bază şi recunoaşterii calificării pe piaţa muncii. În acest caz, pentru a privi obiectiv starea de fapt şi pentru a propune metode adecvate, trebuie să corelăm necesităţile reale cu sistemul de formare profesională. Tendinţele se focalizează pe elaborarea standardelor ocupaţionale, care oferă repere clare privind îndeplinirea de ordin calitativ a activităţilor. Aceste repere sunt cerinţele standardizate necesare pentru realizarea eficientă a sarcinilor. Procesul de armonizare a practicilor naţionale cu cele ale statelor europene este unul continuu şi multilateral. Logica este simplă şi pe înţelesul tuturor: standardele ocupaţionale recunosc competenţele profesionale, îmbunătăţesc conţinutul formării profesionale iniţiale, definesc tendinţele dezvoltătii personale şi profesionale, asigură logistic evaluarea obiectivă a competenţelor. Formatul standardelor ocupaţionale serveşte drept reper pentru întregul spectru de politici instituţionale, pentru revizuirea fundamentului juridic al bibliotecii. Structura lor subliniază şi demonstrează rolul esenţial de implementare:
titlul unităţii: activitatea majoră ca un rezultat concret (resurse, servicii, produse);
descrierea unităţii: defineşte o scurtă descriere a scopului;
elemente de competenţă: activităţile pe care un angajat trebuie să le realizeze;
criterii de realizare: repere calitative asociate rezultatelor activităţilor din elementele de competenţă;
gama de variabile: condiţiile în care se desfăşoară activităţile descrise în unitate;
ghidul pentru evaluare: furnizează informaţii generale privind dovezile necesare pentru demonstrarea competenţei (cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice).
Varietatea de utilizare a standardelor ocupaţionale este complexă şi evidentă:
elaborarea repertoriului de competenţe şi abilităţi necesare;
determinarea subiectelor de dezvoltare profesională
evaluarea competenţelor profesionale;
verificarea concordanţei dintre rezultatul formării profesionale şi cerinţele locului de muncă;
validarea competenţelor prin obţinerea certificatului de competenţă profesională;
definirea nivelurilor de calificare;
reglementarea mobilităţii profesiilor.
Familia de standarde ISO 1900:2000 pun accentul pe calitatea serviciilor şi ofertelor. Aceste rigori sunt puncte de acces pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea instituţiilor infodocumentare. Certificarea calităţii la nivel naţional este într-o perioadă de constituire. Standardul ISO 17024 privind „Criteriile generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea personalului” specifică criteriile generale pe care trebuie să le respecte un organism de certificare a personalului pentru a fi recunoscut la nivel naţional şi internaţional ca fiind competent şi fiabil să asigure funcţionarea unui sistem de certificare a personalului indiferent de sectorul implicat.
La momentul actual Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” evaluează competenţele profesionale în conformitate cu Euroferenţialul I&D, ediţia a 2-a revăzută integral, lucrare realizată cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul programului „Leonardo da Vinci”.
Sistemul unic de certificare a competenţelor infodocumentare cuprinde o listă de treizeci şi trei de domenii de competenţă repartizate în cinci grupe şi 20 de aptitudini:
Grupul I – Informare
Grupul T – Tehnologii
Grupul C – Comunicare
Grupul M – Management
Grupul S – Alte cunoştinţe
Fiecare domeniu de competenţă este completat cu compartimente adiacente şi analizat prin prisma celor patru nivele:
Nivelul 1 – Asistent în informare-documentare
Nivelul 2 – Tehnician în informare-documentare
Nivelul 3 – Manager în informare-documentare
Nivelul 4 – Expert în informare-documentare
Euroreferenţialul este structurat în două volume, care explică ce trebuie să cunoască şi ce trebuie să facă un specialist:
I – Competenţe şi aptitudini ale profesioniştilor europeni în informare-documentare
II – Niveluri de calificare a profesioniştilor europeni în informare-documentare
Dimensiunea prescriptivă a documentului rezolvă şi un şir de probleme ca:
fundamentarea cerinţelor faţă de personal;
alinierea competenţelor şi abilităţilor la rigorile standardizate;
elaborarea programelor de formare profesională;
determinarea necesarului de personal;
consonanţa rezultatelor cu misiunea şi viziunea instituţională (măsurarea activităţii);
definitivarea transferului de tehnologii (reguli, instrucţiuni, politici, strategii);
stimularea dialogului profesional;
anticiparea opţiunilor viitoare;
motivarea actorilor sociali să se implice în viaţa comunităţii infodocumentare;
recunoaşterea bibliotecilor ca poziţie cheie în societate.
Persistenţa informaţiilor şi declaraţiilor internaţionale ne oferă şanse, ne ilustrează pe deplin necesitatea de elaborare a instrumentelor naţionale. Premisele calităţii au impus Bibliotecii Municipale valorile de eficienţă şi echitate, care sunt realizate de capitalul uman. Anticiparea problemelor apărute astăzi este şi ea o competenţă profesională. Cu paşi modeşti am studiat practicile colegilor de peste hotare, ne-am implicat în proiecte, am stabilit priorităţile axate pe personal. Fiind o bibliotecă cu aplicarea unui management participativ am extins diversitatea documentelor de reglementare a activităţii, am racordat cele existente la necesităţile actuale. Aceste eforturi au fost canalizate spre atingerea calităţii totale prin realizarea obiectivelor strategice, spre asigurarea unor răspunsuri prompte, cît şi spre demonstrarea responsabilităţii şi integrităţii.
Personalul Bibliotecii Municipale este mereu în acţiune. Creativitatea şi originalitatea predomină în orice ipostază a activităţii: cercetare, expansivitate, învăţare. Conceptul Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” - biblioteca care învaţă se confirmă şi prin opţiunile de acces convenabil la educaţia pe parcusul vieţii. Tot mai inovative sunt orele de formare profesională prin care se accentuiază disponibilitatea, integritatea şi interactivitatea. Ritmul de producere a noilor informaţii profesionale este firesc. Ele se identifică din infrastructura subiectelor de instruire:
Brainstorming Servicii de referinţă – de ce? Cum?
Brainstorming Ce imagine avem? Ce imagine vrem?
Masă rotundă Componenta umană a imaginii bibliotecii
Duplex profesional Chişinău, Focşani, Cluj, Baia Mare, Târgu-Mureş: Parteneriate culturale şi profesionale, Educaţie pe parcursul intregii vieţi: Realităţi si Tendinţe, Profilul bibliotecarului: studii şi cercetări recente, Serviciile de informare pentru comunitate – privire comparativă, Sistemul de management al calităţii în bibliotecile publice, Utilizatorul serviciilor de bibliotecă – exigenţe contemporane etc.
15 iunie 2009 - Ziua europeană privind promovarea competenţelor profesioniştilor din informare-documentare: alcătuirea primei ediţii a Integramelor de la Hasdeu
Sărbătoarea bibliotecii şi bibliotecarilor – program complex de promovare a profesiei şi bibliotecii, care a cuprins: vizite circuit pentru utilizatori, lansări şi prezentări de care, discuţii şi dezbateri, implicarea voluntarilor, organizarea Decadei Oraşul meu etc.
Jocuri de creativitate ca o mai bună metodă de învăţare şi de distracţie.Impactul acţiunilor de instruire este evident şi sincronic – auditul activităţii, determinarea ariilor de îmbunătăţire, elaborarea unor noi produse. Astfel, ca rezultat al brainstormingului Servicii de referinţă – de ce? Cum? a fost elaborat proiectul Evidenţa referinţelor bibliografice ca parte componentă a Sistemului de Gestiune a Activităţii Bibliotecii Municipale. Acest produs a fost înregistrat şi biblioteca a obţinut Certificatul de înregistrare a obiectelor ocrotite de dreptul de autor şi drepturile conexe.
II. Imagine
Anul 2009 este Anul Imaginii Bibliotecii Publice în comunitate. Biblioteca Municipală a elaborat Planul de imagine, care conturează oportunităţile orientate spre promovarea serviciilor şi produselor informaţionale.
Planul exprimă esenţa gîndirii logice privind prezenţa bibliotecii în comunitate, asigurarea responsabilităţilor sociale, demonstrarea relevanţei, flexibilităţii şi disponibilităţii. Capitolele reflectă preocupările de imagine, formele, metodele de asigurare a progresului şi dezvoltării:
Instruirea personalului – acţiuni de instruire, suport conceptual (lucrări metodice, politici), suport educaţional (manuale), planuri.
Promovare. Forme şi metode – portofolii, expoziţii on-line, proiecte, materiale promoţionale.
Prezenţa Bibliotecii Municipale în comunitate – în comunitatea chişinăuiană, în comunitatea profesională (ABRM), comunicări, traduceri de manuale şi manifeste, prezenţa în mass-media (articole), prezenţa în spaţiul public profesional (articole şi comunicări profesionale).
Studierea comunităţii – efectuarea cercetărilor prin sondaje, observaţii şi analize.
Studii şi cercetări – cercetare biblioteconomică şi bibliografică, activitate editorială.
Mentenanţa spaţiilor – reparaţii, reorganizarea spaţiiilor, orientarea utilizatorilor.Sediul Central şi cele 31 de filiale au exploatat la maxim căile inovative de promovare. Merită atenţie următoarele:
Portofoliul Bibliotecii
Portofoliul Bibliotecarului
Portofoliul Utilizatorului
Programul Săptămîna Uşilor Deschis
Elaborarea instrumentelor manageriale: Manual de imagine vizuală, Manualul de brand, Planul de comunicare a Strategiei BM 2008 – 2017, Planul de Relaţii Publice 2010.Criza economică pe lîngă aspectele sale negative oferă şi şanse. Situaţia creată este un demers de îmbunătăţire şi de remediere a aspectelor mai puţin cercetate, dar necesare. A. Toffler afirma că Analfabetul de mîine nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci va fi cel care nu a învăţat cum să înveţe. Bibliotecarii învaţă şi utilizează toate mijloacele necesare dezvoltării personale şi instituţionale. Jos gîndirea leneşă! este un mandat validat pentru a ajunge la finalitate.