luni, 30 noiembrie 2009

SUSŢINEREA TINERELOR TALENTE LA BIBLIOTECA „OVIDIUS”

Victoria CEBANU, şef oficiu, Biblioteca „Ovidius”
Bibliotecile moderne, de rând cu promovarea lecturii, îndeplinesc şi funcţiile de laboratoare de activitate creativă, fiind stimulatoare ale forţei imaginaţiei, ale inteligenţei fiecărui persoane în parte, mai ales a tinerii generaţii. În acest context BP „Ovidius”, în cadrul clubului „Tinere talente” a găzduit în luna noiembrie vernisajul picturilor participante la concursul de creaţie al tinerilor plasticieni din Chişinău cu un frumos generic: Ni-i vârsta zbor de pasăre măiastră. Organizat în colaborare cu emisiunea „ Ars Adolescentina” de la Radio-Moldova, acest concurs a pus încă odată în valoare tineretul creator din municipiu contribuind la promovarea tinerilor talente. Moderatoarea acestui eveniment, Zinaida Izbaş - redactor prezentator la Radio-Moldova, a menţionat că organizarea momentului de apreciere şi premiere a participanţilor s-a reuşit cu ajutorul unor oameni cu suflet mare. Concursul a adunat în incinta bibliotecii „Ovidius” tineri de la diferite instituţii pre-universitare şi universitare din Chişinău: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, Colegiul de Construcţie, Liceul Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”. Ne-a onorat cu prezenţa dl Ghenadie Jalbă, Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova, care în aprecierile sale a încurajat aspiraţiile adolescenţilor de a se afirma: „Ne bucurăm că avem în ţară tineri talentaţi, care sunt succesorii pictorilor afirmaţi. Important este efortul pe care îl depun participând la concursuri de creaţie. Picturile expuse sunt diverse ca tematică şi tehnică de executare, dar fără dubii cu valoare artistică”. Preşedintele juriului, dna Natalia Labă, profesoară de arte plastice, a apreciat pozitiv activitatea bibliotecii „Ovidius” în susţinerea ideii celor de la „Ars Adolescentina” - de a promova generaţia tânără, creativitatea, dragostea pentru culoare şi frumos. Cei menţionaţi cu diplome şi premii de valoare au fost: Irina Grati (Premiul Mare); Tudoriţa Burlacu (locul I); Ilie Ormanji, Olesea Cauş (locul II); Dumitru Vlasov, Anastasia Orlova, Nadejda Chiriţă (locul III). Premiile au fost oferite din partea Uniunii Artiştilor Plastici, Muzeului Naţional de Artă, Radio-Moldova şi a bibliotecii „Ovidius”. A fost un îndemn şi un stimul pentru premianţii noştri de a se ridica spre noi culmi a picturii, artei şi frumosului. Acest fapt l-a menţionat şi Tudoriţa Burlacu, afirmând că un concurs deschide noi oportunităţi în faţa participanţilor şi este un factor important pentru un tânăr pictor în devenire, iar dacă ai dorinţă ajungi la succes! În dialogul cu tinerii din sală s-a confirmat tematica concursului, deoarece tinereţea este vârsta zborului şi a viselor frumoase. În cadrul instituţiei noastre au fost vernisate pe parcursul anilor zeci de expoziţii de pictură, în mare parte a tinerilor, care ulterior s-au afirmat în diverse genuri de artă. Pentru vârsta adolescentă o expoziţie personală e deja o realitate promiţătoare. Susţinerea şi promovarea talentelor în afirmare, călăuzirea lor pe traseul creaţiei este scopul activităţilor ce se preconizează în cadrul clubului „Tinere talente”. Acţiunile culturale desfăşurate pe parcursul şedinţelor acestui club au inclus concursuri şi prezentări ale creaţiilor proprii de către tinerii autori de poezie, tineri plasticieni, întâlniri interesate cu specialişti versaţi în domeniile artei şi culturii. Toate aceste activităţi s-au înscris reuşit ţi şirul evenimentelor culturale care îmbogăţesc spiritual tânăra generaţie.

EMINESCIANA- SUBLIME REVELAŢII ALE MISTERULUI ETERN

Elena VULPE,
director, Filiala “O. Ghibu”
Valorificarea operei eminesciene, a celui mai mare scriitor al naţiunii, este o responsabilitate şi o permanentă revenire a Filialei ”O. Ghibu” la Poetul care revendică peste secole un drept ce-i aparţine- Mitul Creaţiei. Sub auspiciile Cenaclului “M. Eminescu” inaugurat chiar din anul înfiinţării bibliotecii, în ziua de naştere a Luceafărilui, se desfăşoară sublime revelaţii ale misterului etern, Eminescu rămânând a fi un model al cugetării universale, o forţă neobişnuită de creaţie prin care ne apropriem de esenţa fiinţei şi libertăţii. Activităţile incluse în Eminesciana 2009 au avut scopul de actualizare a tezaurului eminescian, de facilitare a procesului de asimilare a bogăţiei culturale, de a percepe originalitatea textului eminescian şi de a-l apropia cât mai mult de cititorul contemporan. A câştuga dreptul de a-i fi moştenitori legitimi, Poetul trebuie pe deplin asumat de noi, pentru că a crede în Eminescu înseamnă a crede în virtuţile creatoare ale neamului, în sublima-i cântare vievidală ce ne-a lăsat-o drept moştenire , vastă şi profundă, Marele şi nefericitul Poet, înseamnă a conoaşte adecvatele interpretări exegetice care-i comentează traectoria ascensiunii sale peste nemărginirea timpului. Pentru a cunoaşte mai profund creaţia literară, publicistică şi filosofică a scriitorului Cenaclul “M. Eminescu” a organizat microsimpozionul Eminescu - paradigma aventurii omului în absolut la care a fost pus în dezbatere demersul exegetic al sinelui eminescian, cel care a încercat să transvalueze existenţa de model uman prin sacralizarea lumii şi idealizarea ei poetică, prin năzuinţa de a crea în orizontul terestru o nouă identitate prin iubire. Vorbitorii (I.Hadârcă, M. Cimpoi, A. Vartic, V. Beşleagă, M Vicol) au pus încă o dată în valoare nepreţuitul aport al poetului la afirmarea valorilor naţionale, a expresivităţii şi frumuseţii limbii romăne, la stabilirea normelor ei literare, propunănd spre studiu şi receptare articole, studii şi esuri monografice din cele peste 3000 publicate în paginile Timpului, îndeosebi cele despre Bucovina şi Basarabia. O altă acivitate cuprinsă de aceleasi fulguraţii intelectuale cu ajutorul cărora Eminescu a deschis orizonturi întrezărite doar de cei foarte rari şi de aceea greu accesibilie pentru toţi, a fost lansarea de carte, semnată de Andrei Vartic “Timpul lui Eminescu”, apărută la editura” Vicovia, Bacău, organizată cu prilegul aniversării - 120 ani de la nemurirea lui Eminescu. La manifestare au participat alături de elevi şi studenţi (LT M. Eliade”, UPS“I. Creangă”) scriitori, oameni de cultură, profesori, oaspeţi din România, care au venit de la comemorarea de pe Aleea Clasicilor pentru a-l omajia pe Marele Poet al neamului românesc. Volumul de eseuri prezentat de A. Vartic cuprinde în opiniile vorbitorilor I. Hadârcă, A. Ţurcanu, M. Vicol meditaţii asupra istoriei noastre, trecutului şi prezentului, în care Eminescu apare ca un scriitor atemporal, ce prin opera sa stăpăneşte şi azi universul filosofic, identitatea noastra etnică, culturală şi naţională. Iimpactul creatiei eminescene asupra generatiei actuale este perpetuu, trezind în inimile tinerilor aceiaşi admiraţie faţă de versul său inaripat, mesajul patriotic şi dragostea de neam. Andrei Vartic a ştiut să aducă in faţa generaţiei mileniului trei acea lumină proprie a Lucefărului (prin interpretări superbe, specifice unui mare actor şi regizor), care cu trecerea anilor devine şi mai plină de înţelesuri, atribuind lui Eminescu o existenţă tot aţât de impresionantă ca şi opera sa. Nu bănuiam atunci, că expunănd atât de durut şi înâlţător Poetul ce şi-a trăit scurta lui viaţă înt-o completâ renunţare şi uitare de sine, mistuit doar de lucrarea spiritului, A. Vartic se referea şi la biografia sa zbuciumată... Eminescu este o temă permanentă, ea constitue partea cea mai viabilă a culturii române şi universale. A-l cunoaşte pe Eminescu este un adevârat botez intelectual, o întâlnire-test, nu fiecăruia i se dă uşor acest examen fără o pregătire substanţială şi un colosal efort. Acesta a fost laitmotivul discuţiei asupra eseului lui Ion Hadârcă “Eminescu asumat” din cartea “Era barbară”, care a întrunit elevi de la LT Prometeu, Gh. Asachi, asistati de profesori, ce au ascultat cu profund interes recomandările unui scriitor avizat, mare cunoscător al operei eminesciene, prin revenirea la permanentul exerciţiu pe mine mie redă-mă. Participanţii au aflat informaţii inedite despre condiţia poetului-făuritor al istoriei, cum am putea cunoaşte mai bine opera Marelui scriitor, căci literatura naţională formează focarul spiritului naţional, ea arată niveliul vieţii publice spirituale. Autorul sugerează ca Eminescu să fie citit în permanenţă şi integral, căci mulţi critici literari, ca să se ilustreze pe sine, l-au jumulit şi penit de citate, înterpretând astfel subiectiv opera lui. A cunoaşte opera eminesciană este o datorie de onoare a fiecărui intelectual român şi nu numai - a menţionat I. Hadârcă. Poetul nu afost Vorbind despre formarea intelectuală şi individualitatea creaţiei eminesciene, acad. M. Cimpoi a insistat asupra faptului, că toţi trebuie să trecem proba Eminescu, care este o pasiune de care nu ne vindecăm niciodată. În opera lui palpită întregul lumii -În mine bate inima lumii . Eminescu este o temă eternă, plecăm din ea, ca să avem unde reveni mereu. Eminescu a manifestat o nepotolită sete de cunoaştere pentru a însuşi produsele gândirii în variate domenii de maifestare a spiritului. Lansarea de carte Scrisul ca o taină de N. Georgescu în expunerea lui I. Hadârcă a exprimăt aceleasi sentimente de admiraţie în faţa tensiunii spirituale cu care Marele Poet şi-a făcut pregătirea intelectuală şi şi-a lărgit orizontul cultural şi ştiinţific, a modernizat şi actualizat tehnica versificaţiei, a îmbogăţit plasticitatea, melodicitatea şi frumusetea limbii române. În acest context a fost prezentata cartea semnată de acelasi autor Cu Veronica prin infern. Cartea regăsirii şi întâlnirilor, prin care Eminescu a căutat femeia ideală, optând pentru întemeierea unui absolut axiologic cu ajutorul iubirii, al dragostei care să devină centrul, inima universului. Astfel, cum au constatat vorbitorii A. Cupcea–Josu, D. Mihail, V. Postolalachi, Eminescu vedea în dragoste desăvârşita sfinţenie, îndumnezeirea şi confiscarea de către cei doi contopiţi a totalităţii existenţei, divinitatea dinainte de creaţie. Membrii Cenaclului M.Eminescu constitut din tineri, adulţi şi oameni în etate, îndeosebi elevii şi studenţii de la diverse instituţii de învăţământ au pătruns în universul secret al acestei răscolitoare poveşti de iubire, descoperind din corespondenţa inedită dintre Mihai şi Veronica amănunte relevante din istoria pasiunii celor doi, care se iubeau cu intensitate, cu disperare, cu teamă, cu profunzime. Emoţionantele epistole au trezit în răndul publicului, indiferent de vârstă, o lectură imbătătoare, plină de parfumul unei lumi romantice, care păstrează o doză de seducţie şi o aură de mister. Rând pe rând, precum într-un scenariu, s-au citit scrisorile de iubire intre doi tineri de la sfârşitul secolului al XIX-lea precum o poveste mirifică ce constitue azi- etalonil naţional al cuplului romantic, nefericit şi tragic, demn de cel al marilor îndrăgostiţi din cultura universală. Întradevăr Eminescu e o probă de foc pe care n-o epuizăm niciodată. Ea se manifestă cu aceeaşi intensitate şi în arta plastică, aşa cum a demonstrat-o cunoscutul plastician M. Mireanu în vernisajul inspirat de Singurătate, Venere şi Madona, sau având ca Înger de pază acelaşi inepuizabil Dor de Eminescu in creaţiile sale de o rară sensibilitate şi viziune artistică. M. Mireanu a expus şi căteva Portrete Voievodale executate în ulei şi în tehnică mixtă: Icoana neamului, triptic cu referire la domnia lui Ştefan cel Mare, tripticul Epoca Fanarioţilor, Legendă s.a. Întălnirea cu Eminescu este o mare şansă şi pentru tinerii creatori. În cadrul vernisajului Eminescu în forme şi culori adolescentine o nouă generaţie de tineri iniţiaţi în artă şi-au demonstrat capacitătile interpretative şi adeziunea la valorile eminesciene ce le promovează prin vocaţie, artă şi creaţie de la Colegiile de artă plasică I. Vieru, A. Plămădeală, LT O. Ghibu. Cele mai frumoase pagini din creaţia eminesciană: Cărări de stea, Aud preludiu, Vis de iubire, Codri de aramă, Crăiasa din poveşti, O, rămâi, Luceafărul, Pădurea de argint, Teiul lui Eminescu, ş.a. au fost interpretate atăt de nuanţat prin prisma individualităţii şi a capacităţii de improvizaţie artistică a fiecărui participant , încât profesorii V. Cobzac, G Oprea, E. Sâtnic, G. Jalbă, au apreciat la justă valoare atăt tehnicile, policromia, căt şi motivele inspirate din opera unui geniu ce pătrunde nemărginirea peste secole. Toate motivele explarate de aceşti tineri creatori codrul, marea, luna, lacul, dealul,steua capătă în viziunea lor o particulară domnească demnitate aproare sacrală. Poetul- cel care afirma trăîesc în revelaţii a avut parte de spectacolul Eninescu- tatăl nostru din cuvinte, recitalul Tot mai citesc Maiastra-ţi carte prin care cititorul înzestrat cu aripi a fost purtat intr-un neo- orizont spiritual purificat la extrem de opera, creaţia şi personalitatea magului călător în stele prin ipostazele eului eminescian: demiurgică, socratică şi erotică. Recitalurile de poiezie şi căntec au evidenţiat talente interpretative ale tinerilor de la LT Prometeu, M. Eliade, O. Ghibu, Şcoala Polivalentă Profesională nr. 8 care au declamat şi intonat romanţe şi muzică pe versurile lui M. Eminescu. Muzica naturii şi melodicitatea fonemică exceptională care se revarsă în univers şi renaşte în absolutul iubirii prin versul eminescian a constituit pentru cei prezenţi un moment liturgic, o extincţie iniţiatică la puritatea zorilor ontice -prin chemarea la izvoare, conştiinţa armoniei lumii -prin duhul codrului de-aramă, sau pe rugul florilor de tei, care s-a revărsat rânduri-rânduri, troenind infiorate, sufletul celor prezenţi la manifestare. Impact. În cadrul cenaclului M. Eminescu au fost organizate 9 manifestări la care au participat 564 de persoane, care a oferit publicului o întâlnire cu opera unui mare spirit, prin intermediul căreia s-au descifrat mai lesne identitatea spirituală şi creatoare a unui mare geniu, care a înobilat şi imbrăcat în veşmânt de perenitate fiinţa neamului românesc. Fidela formei sale tradiţionale de interferenţă a artelor, activitatea cenaclului a facilitat şi stimulat generaţia mileniului trei de a descoperi prin ritualuri pregătitoare (prin lecturi, simpozioane, lansări şi prezentări de carte, vernisaje, spectacole muzicale şi recitaluri) sacralitatea unei opere neperitoare, care rămâne a fi un model exemplar al fiinţării absolute prin creaţie, deschizătoare de noi orizonturi vizionare. În ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm... la Filiala “O. Ghibu” Eminescu este mereu la timpul prezent înveşnicit de-a pururi şi de marama cu franjuri în relief ce imită silueta arborelui eminescian-efigiu zămislit de Aurel David. Noul an va începe cu marcarea celor 160 de ani de la naştera Marelui Eminescu. Să credem în steua călăuzitoare a magului călător peste secole. Numai astfel vom putea vorbi de ora de iubire, de un Eminescu asumat fiinţei noastre - o experienţă de geniu, un izvor nesecat din care să se înmiresmeze fiecare.

duminică, 29 noiembrie 2009

SĂPTĂMÂNA UŞILOR DESCHISE LA BIBLIOTECA „LIVIU REBREANU”

Elena CEBOTARI, director, Biblioteca „L. Rebreanu”
Programul Săptămâna Uşilor Deschise la biblioteca „Liviu Rebreanu” s-a desfăşurat în perioada 23-27 noiembrie şi a avut ca scop promovarea imaginii bibliotecii, a colecţiei de documente şi atragerea noilor utilizatori. Realizarea deplină a programului nu a fost posibilă din cauza situaţiei epidemice din oraş. Programul a demarat cu masa rotundă „Limba — bogată moştenire de cultură şi tradiţii” la care au participat profesorii de limbă şi literatură română veniţi la cursuri de perfecţionare din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei. În a doua jumătate a zilei a fost organizat atelierul profesional „Biblioteca şi comunitatea: relaţii şi imagine” conform Planului de activitate al Bibliotecii Municipale în Anul Naţional al Imaginii Bibliotecii Publice în comunitate. În cadrul atelierului au fost prezentate trei comunicări: Biblioteca şi comunitatea: relaţii şi imagine de L. Kulikovski, directorul BM „B.P Hasdeu”, Biblioteca „Ştefan cel Mare” - partener al comunităţii, prezentat de A. Timuş, director BP „Ştefan cel Mare” şi Imaginea Bibliotecii „Ovidius” în comunitatea chişinăuiană, prezentată de L. Ciobanu, şef-oficiu la Biblioteca „Ovidius”. De asemenea L. Kulikovski a prezentat cartea Un loc la masa comunităţii , iar noi, gazdele, am făcut prezentarea lucrării Aureliu Busuioc: Biobibliografie — prima încercare de cercetare bibliografică a bibliotecii. În parteneriat cu OSCE Credo şi cu Liceul de cadeţi „Sfântul Gheorghe” am organizat o serie de întâlniri şi dezbateri pe cele mai diverse teme: Drepturile fundamentale ale omului; Dreptul la libera exprimare şi întrunire; Violenţa — izvoare şi forme. Metode de prevenire etc. Aceste subiecte au trezit un interes vădit tinerilor şi au generat diverse întrebări şi discuţii. De asemenea în cadrul acestor activităţi, au fost prezentate colecţiile de documente, serviciile şi programele care derulează în bibliotecă şi au avut loc şi două prezentări de carte: J. Le Goff. Europa prezentată tinerilor şi La limitele cunoaşterii. Ziua de 27 noiembrie a fost consacrată întru totul omagierii lui Liviu Rebreanu. Mai întâi, am participat împreună cu delegaţia de la Bistriţa-Năsăud la dezvelirea bustului scriitorului pe Aleea Clasicilor. Manifestările au continuat la bibliotecă unde în cadru festiv a fost marcată cea de-a doua aniversare a bibliotecii şi a avut loc un colocviu pe tema vieţii şi operei marelui prozator, având intervenţii toţi membrii delegaţiei, fiecare dintre ei venind cu cadouri (un aparat foto digital) şi donaţii valoroase de carte. În deschidere, Lidia Kulikovski, directorul BM „B.P. Hasdeu” a accentuat: Biblioteca „Liviu Rebreanu” este o bibliotecă care vrea să fie modernă şi aici aportul bistriţenilor este considerabil prin donaţiile de carte şi de logistică modernă. Olimpia Pop a remarcat că au alcătuit donaţiile conform domeniilor solicitate şi pe viitor vor constitui o colecţie de artă şi o mediatecă dotată conform standartelor europene. Directorul Editurii Eikon, Vasile G. Dâncu, a făcut o prezentare a unităţii pe care o conduce, care a marcat zece ani de la fondare şi a lansat o recentă apariţie editorială „Laudă ţăranului român” de Liviu Rebreanu, discursul de recepţie la Academia Română la 29 mai 1940. Pentru a demonstra dragostea şi cunoaşterea operei rebreniene cadeţii de la Liceul „Sfântul Gheorghe” Cornel Michitiuc, Mihai Scutari şi Sergiu Cazacu au susţinut comunicările Înger şi demon în Ciuleandra, Drama intelectuală în romanul Pădurea spânzuraţilor, Eseu inspirat după romanul Ion completate de cele ale elevelor de la Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” Cristina Roşca, Manolii Victoria şi Cristina Balan care între altele a menţionat: sufletul are nevoie de o merinde veşnică... numai inima poate s-o găsească... ne spune Liviu Rebreanu prin personajul Apostol din romanul Pădurea spânzuraţilor. Noi am primit această merinde, prezenţa noastră face dovadă cunoaşterii şi aprecierii valorilor naţionale, personalităţilor remarcabile, cărţile lor sunt citite şi îndrăgite. Noi tinerii suntem cu mintea şi sufletul aproape de cei care au dat viaţă personagelor eterne şi au creat opere nemuritoare. Radu Timoftică şi Mihai Bercu de la aceeaşi instituţie au prezentat un fragment înscenat din Ciuleandra. Un omagiu poetic i-au adus lui Liviu Rebreanu şi scriitorii: Mircea Măluţ, Ioan Pintea, Vasile G. Dâncu. Pentru a doua oară la Chişinău, la Sediul Central al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a avut loc simpozionul Liviu Rebreanu, în cadrul căruia au fost dezvăluite aspecte noi şi interesante din şi despre opera scriitorului omagiat. Iată câteva titluri şi autorii: Un călător prin spaţiul iberic: Liviu Rebreanu (Ştefan Damian, scriitor, prof.univ. Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), Apostol Bologa şi Sfântul Apostol Pavel (Ioan Pintea, preot, scriitor, redactor-şef al revistei Mişcarea Literară, fondată de Liviu Rebreanu), Psihologismul romanelor lui Liviu Rebreanu (Ana Ghilaş, dr. Conf. la Universitatea de Stat din Moldova), Valenţe ale raţionamentului moral în romanele lui Liviu Rebreanu (Maria Savin, lector superior la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei) Liviu Rebreanu şi Iaşul (Daniel Corbu, poet şi critic literar, Iaşi) ş.a. În cadrul săptămânii au fost organizate 4 vizite colective: una de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi 3 vizite de la Liceul de cadeţi „Sfântul Gheorghe”. La aceste vizite au participat 106 persoane. În această săptămâna, pe parcursul desfăşurării programului, au fost înscrişi 90 de cititori noi şi înregistrate 602 vizite, iar împreună cu activităţile culturale şi vizitele colective, au păşit pragul bibliotecii 1038 de persoane. În cadrul acestei săptămâni s-au înregistrat 3 298 împrumuturi. Au fost organizate 10 activităţi culturale la care au fost prezenţi 330 persoane. Programul Săptămâna Uşilor Deschise a avut un impact pozitiv, instituţia s-a impus ca un viabil centru de cultură, cunoaştere şi informare pentru comunitatea chişinăuiană.

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

COMEDY CLUB „SIESTA CU PAPION”

Elena VULPE,
director, Biblioteca “O. Ghibu”
Programul de destindere intelectuală Siesta cu papion şi-a propus utilizarea umorului în practica de comunicare biblioteconomică pentru ca prin remediul umoristic şi cultivarea lui în toate procesele de activitate, să dezvoltăm simţul umorului, favorizând comunicarea pozitivă şi eficientâ la toate nivelele, inclusiv difuzarea culturală. Programul are scopul de a imprima comunicării instituţionale o poanta originală stimulatoare de resorturi emoţionale, folosind umorul de calitate şi comunicarea umoristică în relaţia cu publicul şi comunitatea. Obiectivele urmărite converg spre animarea şi îmbunătăţirea comunicării prin: -dezvoltarea modului de comunicare relaxant şi amuzant într-o lume a stresului, -cultivarea gustului pentru umor, oferind modele, -utilizarea umorului in activităţile culturale, diversificând metodele folosite, -destinderea atmosferei şi modelarea mediului, stabilind relaţii de incredere cu publicul, -declanşarea emoţiilor şi atitudinilor pozitive prin amplificarea aspectului ludic. Pentru a crea un mediu care predispune spre relaxare, biblioteca a iniţiat programul Siesta cu papion cu slogan-ul Să râdem împreună, descifrând sintagma umoristică, care semnifică: siesta- odihnă(şi somn) de după amează, cu concretizarea timpului când se vor desfăşura activităţile, şi papion - un accesoriu de îmbrăcăminte, asemănător unei cravate, care se înnoadă la gât în forma aripilor de fluture, pe care biblioteca şi l-a propus ca mascotă a clubului umoristic. Deasemenea a fost necesar de a crea şi un mediu respectiv care să faciliteze contactul cu umorul, organizănd expoziţii de carte cu caracter umoristic. Expoziţia tematică Devotaţi scutieri ai genului umoristic a intrunit o selecţie din colecţiile bibliotecii, cărţi, reviste, CD-uri ce au cuprins în sinteză mai multe antologii, florilegii, selecţii de proză şi versuri din literatura română şi universală: epigrame, fabule, parodii, aforisme, bancuri, cimilituri, gicitori, anecdote ş.a. Manifestările au inceput cu prezentarea şi definirea scopului Programului, la care a fost ales şi preşedintele, în accepţie unanimă - Al. Horaţiu Frişcu, cunoscut scriitor şi umorist. Prima şedinţă a fost consacrată lui Al. O. Teodoreanu (Păstorel), unul din marii scriitori satirici români, datorând celebritatea, în ptimul rând, epigramei. Serată umoristică Olimpic şi dulce nectar pentru Păstorel, suflet bun şi spirit fin a fost prilejuitâ de ziua de naştere a ironistului de calibru, cunoscut prozator, poet, eseist şi traducător, fratele scriitorului Ionel Teodoreanu. Este motivată acea largă participare a scutierilor genului umoristic la această acţiune culturală plină de umor fin şi rafinament, prin prezenţa masivă a membrilor Uniunii Epigramiştilor din R. Moldova prin reprezentanţii ei cei mai de vază: I. Diviza, G. Bâlici, I.Cuzuioc, V. Portas, G. Postolachi, T. Popovici, alături de un public numeros de diferite vârste exaltat de epigramele inepuizabile puse sub semnul lui Bachus ale autorului celebrat. Manifestarea a inceput cu clasicul catren: Să-nchinăm paharul/ Pentru Păstorel/N-a fost nici Cotnarul /Mai spumos ca el, după care I. Diviza şi G Bâlici au vorbit despre dimensiunile de creaţie multiple ale scriitorului deţinător al premiului naţional pentru proză. Cu incursiuni asupra operei sale: Hronicul măscăriciului Vălătuc, Mici satisfacţii, Tămâie şi otravă sau Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai, Epigrame şi alte rime vesele, a fost evidenţiată colaborarea sa la numeroase publicaţii ale timpului, activitatea sa de traducător din creaţia lui Gogol, Moliere, Merimee, France, Haşek, descifrăndu-i-se şi pseudonimul. Revenind la parodiile sale I. Diviza citează catrenul explicativ al autorului: Am păstorit în viaţă vinuri rare/De-aceea îmî şi zice Păstorel/ Şi de la Graşă pân-la Otonel/ Le-am preţuit, pe rând, pe fiecare, arătând etimologia faimosului pseudonim cu care scriitorul şi-a semnat nu operele fundamentale ci epigramele sale ocazionale, scrise pe şerveţele, cărţi de vizită, liste de bucate, care, paradoxal, ele i-au asigurat notorietatea şi reputaţia de om de spirit şi ironist neântrecut. Un interes deosebit prin interpretare artei gastronomice a trezit ora de lectură din creaţia lui Al. O. Teodoreanu De re culinaria şi Inter Pocula susţinută de A. Horaţiu Frişcu în faţa publicului, care a cuprins o selecţie a celor circa 200 de cronici gastronomice, care demonstrează aşa cum zice autorul printr-un aforizm: în nici o artă nu există genuri inferioare, ci numai executanţi fără talent, iar referitor la gastronomie menţionează, că nu e lăcomie, ci un prilej de punere în valoare a spiritualităţii. Inspiraţi din creaţia lui Păstorel, epigramist cu limbă ascuţită şi pană sprintena, umorul i-a molipsit şi pe elevii de la LT M: Eliade şi S. Haret, care au participat la altă Siestă umoristică prin lansarea de carte Umor şcolar . Tinerii liceeni au expus, intr-o atmosferă de voie bună şi ghiduşii cele mai trăsnite glume, perle, snoave, epigrame, anecdote, jocuri amuzante din lumea şcolară. În cadrul unui Concurs de scrieri umoristice: “Puşculiţa cu piper” elevii au expus trăsnăi autentice din lucrările colegilor, replici date de elevi profesorului şi invers, au alcătuit dialoguri comice. De un interes aparte s-au bucurat scenetele umoristice cu eroii populari Păcală, Nastratin şi Tândală, cei mai mari miciunoşi din lume. În cadrul fiecărei Sieste are loc lansarea Ediţiei speciale a cotidianului Timpul de dimineaţă - „Timpul satiric” din care se extrag cele mai interesante materiale, iar elevii citesc mai apoi pe îndelete textele. Printre Concursurile de epigrame s-au evidenţiat unele teme preferate de adolescenţi, cum ar fi : de prin teze adunate, poante la fizică, zoo-veselie, anecdote cu profesori, din isprăvile tastaturii calculatorului. O altă acţiune a avut loc în cadril Clubulurilor Femeea şi Vărsta a treia, unde reprezentantele sexului frumos şi oamenii cu argint în plete au avut o întîlnire emoţionantă şi plină de haz cu epigramistul principal al R. Moldova, aşa cum l-au nominalizat admiratorii, Efim Tarlapan la o serată umoristică-aniversară: “ Satira mea, tu, gen neglorios”, unde autorul a lansat doua volume de apariţie recentă: Pro-Scris- un volum selectiv din creaţia personală şi O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni, care exprimă măreţia spiritului în diverse epoci istorice, filosofia morală, reflecţiile şi cugetările, gândirea şi raţiunea de a fi în istorie, vioiciunea şi vitalitatea limbii şi culturii române. De o mare priză la public s-a bucurat şi prezentarea de carte: Epigrama daco-romană contemporană pe care a conceput-o în urma unor cercetări şi călătorii de peste un deceniu în care au fost incluşi peste 90 de autori de aforisme, creatori satirici, ironişti, umorişti, mulţi originari din R. Moldova precum A. Busuioc, P. Cărare, E. Bivol, I.Deordiev, I. Cuzuioc, Gh. Bâlici, I. Diviza, I. Ţurcanu s.a. Vocaţia sa ironică şi satirică a reliefat pregnant elocvenţa unor versuri polemice, de ozonificare a itosului ironic, demonstrând locul acestui mare artist printre cei mai devotaţi scutieri al genului. După atătea glume inteligente, celebre, publicul a fost invitat să participe la un concurs de epigrame umoristice dedicate scriitorilor. Exerciţiiul în tehnica opusului umoristic s-a părut prea dificilă, deaceea publicul s-a limitat la expunerea anecdotelor desprescriitori şi oameni celebri: M. Twain, Einstein, Caragiale, T. Arghezi, M. Cimpoi, G.Urchi. Serată umoristică - aniversară consacrată scriitorului şi medicului Ion Cuzuioc cu genericul Vitalitatea reţetelor terapeutice a unui veritabil scriitor a fost moderată de scriitorul şi parlamentarul I. Hadârcă, care a expus într-o formă umoristică creaţia şi activitatea de medic, poet, prozator, traducător, menţionând exerciţiul său hipocratic, de sanitărie-chirurgie cu floreta umorului, asupra aspectelor vieţii. Obsedat de extirparea răului, prin ecilibrul dintre compasiune şi ajutor, autorul împărtăşeşte cu consecvenţă perceptul jurământului hipocratic şi în culegera Condimente pe- ndelete propusă spre prezentare, în care şi-a adunat pe-ndelete o parte din meditaţiile, cugetările sale cu tentă aforistică, care atrag atenţia prin mesaj şi originalitate a formulei. Un interes deosebit a trezit şi volumul de eseuri Lume, Lume, în care au fost adunate zeci de portrete, medalioane şi creionări camaradereşti, pe care acad. M. Cimpoi le- a numit: o diagramă sau un jurnal al inâlnirilor de suflet cu diverse personalităţi şi oameni simpli, mulţi din ei prezenţi în sală. Întâlnirea cu I.Cuzuioc a avut loc prin lectura operei, a breviarului biografic, a bibliografiei ce cuprinde cărţi şi poezii, scenarii de film şi piese de teatru, broşuri cu tematică medicală, dezvăluind şi activitatea sa in calitate de preşedinte al Fondului carităţii şi sănătăţii din Moldova. Cu medicul I. Cuzuioc publicul de diferite vârste a descoperit aura beatitudinii, vocaţia de voyageur, dar şi de observator atent al realităţii în care veţuim cu Gâdilici la limbă, cu Doftorii picante, cu Duş rece pentru a ne înmiresma în Sfinte veşminte, Comoara vieţii noastre. Aceste carţi au fost prezentate de elevii de la LT M. Eliade, A Bubuiog, Gaudeamus. În finalConcursul de eigrame, caricaturi, şarge ale elevilor adresate unui altuia au stârnit umor, buna dispoziţie şi veselie. În agenda programulu au fost incluse şi Serată ”Parada glumelor: Tinereţe, Dragoste, Senectute”, Orele de lectură ”La bine şi la rău”-cele mai amuzante citate despre căsătorie”, “Bătrâneţe, haine grele”citate amuzante despre cei ce-şi poartă bătrâneţea cu graţie la care au participat oameni în etate şi adolescenţi la un dialog umoristic între generaţii. În cadrul Impact. Progrmului umoristic Siesta ci papion au fost organizate 15 manifestări la care au participat 524 persoane de diferite vârste, care pe lângă revelaţie au avut bucuria de a descoperi prin reţete şi doze umoristice lumina din sufletul fiecăruia din noi, adunănd nu numai cunoştinţe şi cultură, dar şi energii pozitive, pe care să le utilizeze din plin şi să le transmită altora prin optimismul de a trăi, crea şi persevera în viaţă. Fără indoială, vitalitatea şi energia benefică a acestor Băi de umor – cum le-au caracterizat ambiţioşii de a participa- le modifică conduita, caracterul, faptele, modul de viaţă în toate manifestările ei. Participanţii au descoperit că un aforism poate avea greutatea unei lumi(L.Blaga), iar cel mai bun semn de civilizaţie poate fi şi o vorbă de duh. Biblioteca insă a avut o posibilitate în plus de a-şi promova colecţiile, publicaţiile şi literatura umoristică pe diverse suporturi, creand un spaţiu benefic de receptare cu chef de umor.

luni, 23 noiembrie 2009

LANSĂM O CARTE NOUĂ

Ecaterina NEDZELSCHI, director, Biblioteca "A. Mickiewicz"
La 23 noiembrie, în incinta Bibliotecii de cultură şi literatură polonă "A. Mickiewicz", a avut loc lansarea de carte a lui Grigore Bosenco « Arhitector Valentin Vojciehowski» Chişinău , 2009. Autorul cărţii este Preşedintele Uniunii designerilor din Moldova, membru al Uniunii arhitecţilor din Moldova, membru al Uniunii pictorilor şi discipolul cunoscutului savant, pedagog, om emerit în arte -V. Vojciehowski. Cartea a fost scrisă în memoria pedagogului său, care la 30. 11. 2009 ar fi împlinit 100 ani de la naştere. G. Bosenco povesteşte cu mult drag şi stimă despre profesorul pe care la avut ca mentor la Universitatea Tehnică (pe atunci Institul Politehnic), între anii 1967- 1972, catedra de arhitectură. Posedînd cunoştinţe enciclopedice, persoană inteligentă, fluent vorbind 4 limbi ( româna, polona, rusa, engleza), V. Vojciehowski a educat o generaţie de arhitecţi care au participat la construirea Chişinăului din anii 70 sec.XX şi pînă azi.Cartea nu prezintă un studiu ştiinţific, ci este o amintire despre o personalitate marcantă a Chişinăului, un elogiu de recunoştinţă adus profesorului drag. Un bogat material ilustrativ din colecţia lui G. Bosenco cu edificii construite după proiectele renumitului arhitect, redau cărţii un farmec aparte .Cei prezenţi la activitatea de lansare a cărţii, tinerii de 17-18 ani, liceul «K. Sibirschi»( 35de persoane), au ascultat cu mare atenţie date din istoria construirii Chişinăului postbelic, despre ceea ce s-a păstrat pînă azi şi prin ce se deosebeşte stilul clădirilor lui V. Vojciehowski de cele actuale. G. Bosenco a fondat Muzeul de ex — libris la Chişinău , pe baza propriei colecţiei.Din anul 2000, este membru al consiliului coordonator al Asociaţiei Internaţionale « Uniunea Designerilor». El însuşi fiind un specialist de înaltă calitate, o personalitate notorie atît din domeniul arhitecturii cît şi a artei cărţii, a provocat un interes auditoriului faţă de tot ce a vorbit: Chişinăul de ieri şi de azi, cum cunoaştem şi păstrăm istoria municipiului, personalităţile Chişinăului din sec. XIX- XX etc. Lansarea de carte s- a transformat şi într-o discuţie a 2 generaţii ce nu sint indiferente faţă de oraşul în care trăiesc. Iar la finalul activităţii autorul a donat bibliotecii următoarele cărţi cu autograf:- G, Bosenco « Архитектор Валентин Войцеховский». Chişinău, 2009- Кишинёвь .Chişinăul vechi. 2005 (o colecţie de cărţi poştale)- G. Bosenco. Ex - libris. Chişinău, 2006- G. Bosenco. Ex - libris. Chişinău, 2004

vineri, 20 noiembrie 2009

TINERII DE LA BIBLIOTECA PUBLICĂ „AL. DONICI” CITESC O CARTE

Nina VOLOŞENCO, şef oficiu, Biblioteca „Al. Donici”
„Înainte de orice, scopul unei cărţi este să te facă să gîndeşti”, spunea Balzac. Aşa procedează şi adolescenţii de la biblioteca noastră citind cartea „Sare dulce”, ei sînt la vîrsta întrebărilor cînd trebuie să decidă ce vor face după absolvirea instituţiilor de învăţămînt. Romanul Alinei Odgon le dă puteri şi îndrăzneală pentru a privi în viitor cu încredere. Prin jurnalul Sanei, eroina principală, se perindă multe evenimente ce pot avea loc în viaţa unei domnişoare, care de curînd va împlini optsprezece ani, primele sentimente de dragoste, primul sărut. Eroii Alinei sînt nişte optimişti pasionaţi de carte şi de viaţă, fiind în ultimul an de studii la o şcoală-internat, prietenele Sana, Yvete şi Olivia, susţinîndu-se reciproc, trec mai uşor prin greutăţi şi conflicte cu colegii lor de clasă şi de cămin, chiar dacă sînt permanent în vizorul camerelor de luat vederi. Se descurcă de minune în situaţia dificilă, cînd trebuie să decidă în alegerea viitoarei profesii, inventînd un joc misterios „Roata norocului”, în care fiecare trebuie să respecte toate condiţiile, nu face excepţie nici directorul de şcoală, care, la rîndul său, îi susţine. După experienţa de la ora de chimie, cu „sare dulce”, autoarea pune la încercare prietenia Sanei cu Domenik, care nu mai rezistă în timp pentru că ea, Sana, este la o nouă etapă a vieţii. Maturitatea, impusă de anumite situaţii, moartea mamei, lipsa banilor şi îndepărtarea de noua familie a tatălui ei o face să muncească în timp ce colegii pleacă în vacanţă. Îmbinarea reuşită a realului şi fantasticului pun în evidenţă valorile acestei cărţi, trezesc emoţii pozitive publicului larg de cititori. Noi, bibliotecarii, sîntem nespus de bucuroşi că am descoperit această carte dintr-o fericită întîmplare, ea fiind darul unei cititoare, care a hotărît că merită să fie citită şi de alţi semeni ai ei... După imensa popularitate pe care a cucerit-o această carte în scurt timp ne-a făcut să fim în căutarea de noi exemplare şi am apelat la ajutorul corpului didactic de la Liceul Teoretic Român-Englez „Ion Creangă”, directorul adjunct al acestei instituţii, Iulia Munteanu ne-a dăruit încă cinci exemplare ale acestei cărţi. Alina Odgon, născută în satul Porumbeni, raionul Criuleni, la momentul scrierii romanului era elevă în clasa a X-a a liceului sus-numit. În prezent îşi face studiile la două facultăţi. S-a bucurat mult cînd am invitat-o la un dialog cu cititorii şi iată că pe data de 9 octombrie s-a produs lansarea, o sărbătoare de zile mari. Cinzeci de tineri au avut o întîlnire de suflet, unde de mai bine de două ore de dialog Alina a primit în dar o gazetă de perete cu aprecieri şi semnături de la fanii ei, după care ea la rîndul său a făcut o donaţie de carte tuturor celor prezenţi cu autografe. Întrebarea care îl frămînta pe fiecare din cei prezenţi a fost: „Cînd va apărea volumul doi al romanului „Sare dulce”?” Alina Odgon este deja la a doua carte şi doreşte să mai scrie şi în continuare, iar cititorii sînt în aşteptare de noi cărţi despre viaţa din zilele noastre....

miercuri, 18 noiembrie 2009

OASPEŢI DIN POLONIA LA BIBLIOTECA „A. MICKIEWICZ”

Ecaterina NEDZELSCHI, şeful Filialei "A. Mickiewicz”
Pe 18 noiembrie 2009 Biblioteca Publică „A. Mickiewicz” a fost vizitată de delegaţia voievodatului Lubusk (Polonia) condusă de wojewoda Helena Hatka. În componenţa delegaţiei (de 15 persoane) au fost oameni de cultură, de afaceri, deputaţi. Din partea Primăriei municipiului Chişinău delegaţia a fost însoţită de funcţionara Gabriela Ciumac. Tomasz Wontar, wicemarszalek al voievodatului, a oferit bibliotecii în dar albumul Oblicze mojej Ziemli şi a promis că partenerii polonezi vor avea grijă de achiziţiile de carte polonă pentru instituţia noastră. La întîlnire cu delegaţia au venit cetăţeni de origine polonă din Chişinău, de la societăţile polone, studenţi, cititori ai bibliotecii. S-au pus în discuţie problemele grupului etnic polon – lipsa profesorilor de limbă polonă, a educatorilor în Grădiniţa nr. 23, achiziţiile de carte polonă pentru BP „A. Mickiewicz”, dificultăţile societăţilor polone în Moldova, a tinerilor care doresc să-şi facă studiile în Polonia. Doamna Helena Hatka a lăsat un autograf în Cartea de Onoare a Bibliotecii poloneze „A. Mickiewicz”. La întîlnire au participat circa 60 de persoane.

vineri, 13 noiembrie 2009

ORAŞUL MEU CU FARMEC DE POVESTE ÎN VIZIUNEA COPIILOR

Larisa UNGUREANU, bibliotecar, Biblioteca „Târgovişte"

La Biblioteca "Târgovişte", în ajunul Hramului oraşului Chişinău, adică la 13 octombrie 2009 a avut loc serata "Oraşul meu cu farmec de poveste". Au participat elevii cl. II de la liceul teoretic "Columna" (învăţătoare Rodica Prodan) care au pregatit cu această ocazie o expoziţie de desene consacrate oraşului Chişinău (12 desene, unele foarte originale cu imagini ale Chişinăului de mâine), întitulată "Chişinăul copiilor". Tot ei au prezentat un recital de poezii despre toamna şi Chişinău, cât şi un cântec în premieră interpretat de eleva Lavinia. Aceste dedicaţii artistice, inclusiv expoziţia, s-au bucurat de un auditoiu, format din elevi de la şcoala nr. 5 "Al. Donici" - cl. XI, cât şi elevi de liceul profesional nr. 1, anul I. La serată a fost invitat să participe cu un discurs dl Gheorghe Vsilache, şef arhitector de sector al preturii Buiucani. Elevii de la şcoala nr.5 "Al. Donici" şi de la liceul profesional nr.1 au pregătit informaţii despre istoria oraşului Chişinău, despre arhitectura oraşului, instituţiile de cultură, personalităţile oraşului. La fel, elevii de la liceul profesional nr.1 au venit cu informaţii despre sectorul Buiucani: când a fost înfiinţat, câţi locuitori are sectorul ce întreprinderi economice sunt amplasate în sector (fabrica de bomboane "Bucuria", fabrica de încălţăminte "Zorile", fabrica de cosmetică "Viorica", uzina de tractoare, alte unităţi economice), ce străzi importante sunt în sector, ce instituţii culturale are sectorul. Organizatorii seratei au pregătit pentru elevi un miniconcurs, care cuprindea următoarele întrebări: Cine este autorul monumentului Ştefan cel Mare şi Sfânt? În ce an a fost atestată prima informaţie despre oraşul Chişinău? Ce arhitecţi cunoscuţi vă amintiţi care au construit importante edificii în Chişinău? Ce teatre sunt amplasate în sectorul Buiucani? Ce instituţii superioare de învăţământ sunt amplasate în sectorul Buiucani? Ce parcuri cunoaşteţi în sectorul Buiucani? Elevilor care au răspuns corect la întrebări le-au fost oferite cărţi. În încheiere, elevii au fost rugaţi să-şi expună părerea despre oraşul Chişinău şi să răspundă, în scris, la miniancheta: De ce îmi place oraşul Chişinău şi de ce nu îmi place oraşul Chişinău? Ce aş dori să se schimbe în oraşul Chişinău? Iată care au fost răspunsurile elevilor: Răspunsul elevilor la miniancheta: De ce îmi place oraşul Chişinău şi de ce nu îmi place oraşul Chişinău? Ce aş dori să se schimbe în oraşul Chişinău? Liceul profesional nr.1, anul I Corina: Sunt multe buticuri cu mărfuri industriale, multe magazine cu produse alimentare, se construiesc blocuri noi, oamenii se respectă unii pe alţii. Dar străzile sunt foarte murdare, sunt puţine urne de gunoi, semafoarele sunt stricate, oamenii săraci nu au nici loc de trai, n-au ce mânca şi nici posibilitatea de a-şi găsi ceva de lucru. Xenia: Căminele în care locuim lasă mult de dorit. Nu este comod să locuieşti în ele. Parcurile sunt invechite ca stil, ar fi bine ca cele noi să aibă o altă înfăţişare, mai europeană. Cătălina: Chişinăul e un oraş frumos, verde şi luminos. Nu-mi place că străzile şi trotuarele sunt murdare. Prea puţine semafoare şi urne de gunoi. Pe străzile din sectorul Buiucani ne este lumină. Să trăiţi, domnule Vasilache, mulţi ani şi bunul Dumnezeu să vă dea putere ca să faceţi un oraş frumos şi să ţineţi cont de propunerile noastre. Lenuţa: 1. aş dori să fie cât mai multe cantine studenţeşti. 2. să avem locuri de muncă bine plătite. 3. în cămin să fie condiţii normale de trai. Liliana: Îmi place liceul în care învăţ şi locul amplasării lui - mai retras, nu este gălăgie, căminul e aproape de liceu şi de biblioteca „Târgovişte”. Doresc ca în cămin să avem baie, frigidere, dulapuri mai mari, scaune mai comode, iar biblioteca liceului să fie mai mare, să avem în partea aceasta a oraşului teatre, muzee, parcuri. Fără semnătură: Îmi place că oraşul este verde. Nu-mi place mizeria din cămin şi de pe străzi, comportamentul unor persoane în spaţiul public, nu-mi place că suntem impuşi să facem curăţenie pe teritoriu, ar trebui să fie persoane anume care să facă curăţenie. Nu-mi place că la cămin nu avem nimic: nici frigider în camere, nici televizor, nici prize. Nu avem unde găti, bucătăria nu e într-o stare bună. Nu-mi place cum se comportă profesorii cu elevii, că învăţăm mult şi cu lacrimi în ochi, iar apoi nu putem găsi un loc de muncă. Xenia: Din punctul meu de vedere, Chişinăul este un oraş frumos. În viitor aş dori să fie şi mai frumos, cu străzi largi, mai multe cămine studenţeşti, bine aranjate, confortabile, cele vechi - reparate, bucătării curate pentru a pregăti acolo cu plăcere. Pe străzi nu se văd urne pentru gunoi. Tatiana: Îmi place că oraşul este plin de verdeaţă. Iar cel mai rău, că oamenii singuri îşi fac rău, aruncând resturi de mâncare, hârtii unde se nimereşte, de parca ar arunca cu ceva murdar în sufletele noastre. Cînd ieşim în oraş, pe străzi, să respirăm aer curat, ne astupăm nasul, e foarte multă mizerie şi aer neplăcut, mai ales în centru. Nu-mi place că oamenii sunt prost educaţi. Maria: Îmi imaginez că în viitor oraşul Chişinău va fi cu mult mai verde şi mai curat, cu străzi şi cartiere reconstruite, cu aer proaspăt. Nu-mi place oraşul pentru că nu poţi să-ţi găseşti de lucru, preţurile sunt mari, copiii şi elevii nu au unde-şi petrece timpul liber. Nu-mi place căminul în care locuiesc, pentru că nu a fost reparat de foarte mulţi ani. Maria: Aş dori ca oamenii să aibă locuri de muncă pentru a supravieţui. Ar fi bine să se deschidă mai multe cantine, cu preţuri ieftine, pentru elevi, ca aceştia să nu mănânce de la magazin produse cu multe chimicate. Lasă de dorit drumurile. Anastasia: Chişinăul este un oraş frumos cu oameni buni la suflet. Pe viitor aş dori ca oraşul să aibă străzi largi, neaglomerate, fără parcări la tot pasul, să aibă mai multe cantine ieftine şi magazine pentru oameni săraci. Maria: Chişinău este un oraş verde şi seamănă cu un câmp de flori, că se organizează multe concerte pentru tineret. Îmi place liceul unde învăţ. Nu-mi place murdăria de pe străzi, nu-mi place că totul e foarte scump şi noi nu ne putem permite mai nimic. Nu-mi place că învăţăm mult, dar locuri de muncă nu avem, iar ceea ce este se plăteşte prost. Lena: Îmi place. 1. Sunt multe clădiri frumoase. 2. Îmi place reclama de pe străzi cu informaţii. Nu-mi place: 1. Aş vrea ca în Chişinău să fie mai multe urne de gunoi. 2. Aş dori să fie locuri de muncă. Alexandrina: Chişinăul de mâine aş vrea să fie mult mai verde, cu mai multe parcuri bine amenajate, cu locuri de joacă pentru copii. Să se modernizeze căminele. Să fie locuri de muncă. Cantinele să propună mâncare multă şi gustoasă, ca să se sature copiii. Să fie troleibuze moderne şi drumuri asfaltate. Vreau foarte mult ca Chişinăul să se schimbe spre bine. Maria: Nu-mi place mizeria din oraş, de pe străzi. Aş vrea să avem locuri de muncă bine plătite. Căminele să se schimbe, să fie mai moderne, să avem apă caldă şi căldură. Să avem ferestre noi, balcoane spaţioase, iar în jur să crească multe flori, copaci şi bănci. Natalia: După părerea mea, Chişinăul este un oraş aglomerat şi foarte murdar. Aş vrea să avem locuri de muncă şi să nu plecăm din ţară peste hotare. Aş vrea să fie curat, parcurile - bine amenajate, ca să aibă copiii ce vedea, străzile să fie refăcute, asfaltate, să fie coşuri de gunoi pe străzi şi în parcuri. Sunt mulţi copaci fructiferi şi sub ei este foarte murdar. Aş vrea ca oraşul Chişinău să fie foarte curat, ca lumea să ne stimeze şi să ştie că suntem un popor curat. Viitorul ţării suntem noi, copiii. Aş vrea să se termine criza, să trăim bine şi lumea să fie mai bună. Cristina: Aş dori ca preţurile la gaze, lumină, căldură, transport să fie mai mici, iar căminele să fie confortabile, să avem tot ce este necesar pentru viaţă. Străzile să fie curate, salariile mari, să poate munci şi studenţii. Sperăm să ne îndepliniţi dorinţele! Şcoala nr.5 „Al. Donici”, cl. XI (mesajele sunt fără semnătură, unii elevi au spus că le place oraşul aşa cum este) Au răspuns 5 elevi. Pe viitor aş dori ca în curţi să fie locuri de joacă pentru copii mai mici, dar nu parcări de maşini, care sunt periculoase pentru viaţa copiilor. Aş dori să fie şi locuri pentru copiii mari, tip besedkă, pentru a ne întâlni cu prietenii. Să fie construite Centre de distracţie pentru copiii ca să ne putem juca în timpul iernii. Pe viitor aş dori ca şcolile să fie performante, să existe toate comodităţile, să fie mai multe locuri de muncă şi mai puţină aglomeraţie de maşini pe străzi. Aş dori ca atunci când ieşim în oraş să fie mai multe locuri de distracţie. Aş dori ca pe viitor Chişinăul să fie multilateral dezvoltat. În primul rând, mai multă curăţenie şi prosperitate. Aş dori ca drumurile să fie asfaltate, instituţiile de învăţământ să fie amenajate într-un mod mai agreabil. Aş dori să fie construite mai multe Centre de agrement, Centre de distracţii pentru copii de toate vârstele. Aş dori ca pe viitor sectorul în care trăiesc să apară ceva nou. Spre exemplu, să se producă modernizarea sălilor de clasă în şcoli, dotate cu calculatoare speciale pentru predarea mai eficientă a lecţiilor, ca lecţiile să fie mai interesante şi să nu fie nevoie să cărăm în spate atâtea cărţi. Dacă şi trebuie cărţi, atunci să fie în clase dulapuri pentru a lăsa la şcoală unele cărţi, rechizite, să nu fie nevoie să le ducem şi să aducem zilnic. Aş dori să avem drumuri bune şi nu numai pentru automobile, dar şi pentru pietoni. Să avem locuri de odihnă, divertisment, locuri bine amenajate pentru comerţ. Mai multe urne şi mau puţine cazinouri! Aş dori ca în sectorul nostru, lângă blocuri, să fie amenajate locuri de joacă pentru copii. Să fie construite Centre de agrement unde să ne întâlnim cu prietenii. Mai multe locuri de muncă. Mai multe Centre pentru copiii talentaţi! Şi nu în ultimul rând, să se schimbe odată troleibuzele vechi care sunt defectate ca tineretul să se bucure de viaţă şi să fie fericiţi în oraşul în care trăiesc. Drumuri speciale pentru bicilişti!

miercuri, 11 noiembrie 2009

ADOLESCENŢII ÎNTREABĂ, BIBLIOTECA RĂSPUNDE

Elena VULPE,
director, Biblioteca „O. Ghibu”
Noul Program Temele de acasă - Non scholae sed vitae discimus (Nu învăţăm pentru şcoală ci pentru viaţă) ininiţiat de bibliotecă este o provocare pentru o posibilă metodologie de instruire şi învăţare, de receptare şi pregătire a temelor de acasă. Prin caracterul său informativ-educaţional programul urmăreşte scopul asigurării şi extinderii suportului informaţional acordat sistemului de învăţământ şi fiecărui elev în parte prin optimizarea practicii de învăţare, formarea aptitudinilor de instruire şi lucru cu cartea. Pentru realizarea acestui program biblioteca s-a documentat şi informat având mai multe colaborări cu şcoala, profesorii şi elevii, au studiat conţinuturile şi practicile educaţionale. Conştienţi de necesitatea susţinerii proceselor de studiu a tinerilor, bibliotecarii au solicitat sprijinul cadrelor didactice- profesori de la LT M. Eliade, Prometeu, S. Haret, O. Ghibu, care s-au implicat în organizarea unei mese rotunde Biblioteca-suport pentru educaţia şi formarea tinerilor , la care au aderat părinţi şi adolescenţi, care au dezbătut teme şi direcţii de dezvoltare a cunoştinţelor, a psihologiei învăţării, a teoriei didactice. Prin comunicările susţinute: Sistemul educaţional modern (V. Postolachi), Stimularea activităţii de învăţare în şcoală (C. Şchiopu), Internetul - un mod creativ de instruire (D. Bacal), Implicarea familiei în procesul educaţional (S. Sava), Biblioteca - suport al educaţiei (E. Vulpe) s-a încercat a sensibiliza şi stimula gustul comunităţii şcolare pentru lectură, a încuraja elevii în frecventarea bibliotecii. Tot în acest context al cercetării privind situaţia învăţământului şi educaţiei, se inscrie şi lansarea de carte Metodica predării literaturii romăne de C. Şchiopu, care a propus un studiu inedit ce suplineşte golul cerccetărilor în domenuil teoriei şi metodologiei instruirii, menit să îmbunătăţească calitatea învăţământului autohton. Manifestarea a beneficiat de asistenţa numeroasă a reprezentanţilor Ministerului educaţiei şi Tineretulu, Direcţiei de educaţie a Primăriei, Centrului de Inovaţii Educaţionale, Catedrelor de literatură română şi comparată , formată din profesori universitari şi şcolari, doctoranzi, masteranzi, elevi şi studenţi de la diverse instituţii de învăţământ. Vorbitorii (L. Handrabura, L. Armaşu, V .Goraş, O. Cosovan, L. Sclifos, L. Caşu, L.Berzoi, V. Fonari) au menţionat reperele teoretice şi sugestiile practice care pun accent pe învăţarea prin cunoaştere- descoperire şi efortul propriu al elevului: factorii subiectivi ce favorizează receptarea, conceptele de interpretare şi studiere a operei, tehnici şi metode interactive, sugestiile practice pentru organizarea lecţiilor. Deşi lucrarea se referă la metodica predării, bibliotecarii au sesizat multe elemente inovative, accesibile şi atractive, care pot fi întroduse în practica de pregătire a temelor de acasă, cum ar fi procedeele de interpretare a operelor literare (jocul didactic, brainstormingul cu mapa de imagini, jocul figurilor de stil), metodele interactive de stimulare a gândirii creative a elevilor (stimularea întâlnirii cu personajele operei literare, ecranizarea operei literare, studiul de caz, procesul de judecată, situaţia de opţiune morală, pictura verbală ş.a.), sau tehnicile de lucru cu cartea (conversaţia euristică, problematizarea, algoritmizarea, metoda PRES), care actualizează experienţele de viaţă şi de lectură. Iniţial însă am pornit de la experienţa bibliotecară. Tacticile şi instrumentele de lucru existente în bibliotecă ne-au oferit largi posibilităţi de a veni în sprijinul elevilor pentru pregătirea temelor de acasă. Activităţile au inclus în agenda programului organizarea expoziţiilor cu tematică şcolară, elaborarea listelor bibligrafice şi de recomandare, selectarea informaţiilor în mape tematice, dezbateri asupra cărţilor jubiliare incluse în curriculum, care să vină în ajutorul pregătirii temelor. Pentru formarea deprinderilor de dobândire a informaţiilor, au fost organizate lecţii bibliografice, zile de informare, expoziţii de carte: În ajutor programului liceal şi universitar, Cărţi noi despre educaţie, Ziua cunoştinţelor: lumea substanţială a tuturor timpurilor, Pedagogul-călăuză pe drumul regăsirii sinelui pierdut, Cartea- talismanul magic al sufletului omenesc, G. Vieru –Poetul cu lira-n lacrimi, M. Eliade – făclier al generaţie tinere, C. Petrescu: Romantic modern şi expresivă complexitate de incizie, A. Odobescu – pasiunea reconstruirii istorice, O. Drâmba – un Ulise al culturii şi civilizaţiei, L. Lari „Lira care destramă pânza de păianjen a destinului” , D. Matcovschi – poetul ce arde pe altarul cuvântului, P. Istrati - remarcabil prozator şi vizionar social. Au fost elaborate un şir de liste bibliografice tematice şi de recomandare conform curriculumului şcolar cu implicarea elevilor care au fost instruiţi în depistarea şi localizarea surselor informaţionale: Lectura- sursă a inteligenţei şi creativităţii, Cultura- imaginea intelectuală a unei ţări, Opera lui N. Breban, o năzuinţă a unei superioare pedagogii socio-culturale, M. Eminescu - misterioasa forţă creatoare a universului, Poeta sufletelor triste – O. Cazimir, Opera lui Macedonski. Pentru formarea deprinderilor de căutare şi regăsire a informaţiilor, elevilor li s-au propus să alcătuiasca de sinestatător liste bibliografice. În cadrul unui concurs au fost evidenţiate cele mai bune liste bibliografice alcătuite de elevi, ţinându-se cont de valoarea selecţiei şi numărul de menţiuni bibliografice. Astfel elevii au alcătuit următoarele liste bibliografice: Limba maternă – oglinda sufletului unei naţiuni, Apa – componentă indispensabilă a vieţii şi elixirul existenţei, Buletinul de identitate al Ţării Moldovei, Internetul – o lume a vitezei şi informaţiei, fiind menţionaţi cu diplome de încurajare. O plusvaloare în satisfacerea cerinţelor utilizatorilor şi suport informaţional în procesul instructiv- educativ au devenit mapele tematice: G. Vieru – un Manole al limbii române, Chşinău- metropolă din perspectiva orizontului european, Apa – parte integrantă a vieţii, Astrologia - o cheie pentru înţelegerea universului şi a propriului tipar psihologic, Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini, Tinerii- viitorii făuritori ai ţării, O. Ghibu: Pedagogie şi concepte educaţionale. O altă forma de activitate au fost discuţiile susţinute pe marginea cărţilor jubiliare din programul şcolar: “Casa mare” de I. Druţă, “Apus de soare” de B. Delavrancea, “Mara” de I. Slavici, “O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, “Viaţa lui Ştefan cel Mare” de M. Sadoveanu, prin care elevii au învăţat cum poate fi interpretat un text literar din diverse perspective: tematică, structuralistă, ideatică. Ocolind teoretizarea excesivă în aceste activiţăţi au fost folosite metode şi procedee didactice interactive, renunţând la stereotipuri şi insistându-se asupra ideii dezvoltării gândirii creative la elevi prin curiozitate, plăcere şi necesitate de a cunoaşte textul, de a emite mesaje personale faţă de problema abordată de scriitor, de a reproduce creativ textul, de a comenta tema, motivul literar, figurile de stil prin diverse jocuri didactice: jocul metaforei, personificării, comparaţiei. Activităţile culturale reprezintă un mijloc suplimentar de difuzare a infomaţiilor pe tematică şcolară, aducând la cunoştinţa elevilor creaţia şi personalitatea unor scriitori consacraţi şi jubiliari. Seratele de creaţie: G.Vieru- ochiul de vege al neamului, N. Popa raportat la starea de spirit a literaturii moderne, G. Vodă- La capătul vederii, Argonaut modern prin minele aurifere ale graiului: I. Hadârcă, organizate prin implicarea elevilor şi studenţilor i-au determinat să cunoască mai în deaproape opera, subiectele şi motivele creaţiei, individualitatea artistică, îmbogăţindu-le cunoştinţele şi inspirându-i spre creaţii proprii, spre descătuşarea capacităţilor de comunicare, spre îmbogăţirea potenţialului intelectual. Seratele de creaţie au fost susţinute de concursul de eseuri G. Vieru- coloana infinită a spiritului românesc în Basarabia, inspirat în baza unui aforism de-al poetului şi o scrosoare plăsmuită şi adresată autorului, precum şi răspunsul la întrebările Prin ce ne place şi ce ne învaţă poezia lui G. Vieru, urmat de un recital poetic Steaua de vineri. Tot în sprijinul pregătirii Temelor de acasă a fost organizat în acest an Programul Magister dixit – Şcoala măiestriei literare, preşedinte – dr. V. Postolachi cu o periodicitate bilunară, care a avut în obiectiv formarea deprinderilor, abilităţilor în abordarea teoretică şi practică a textului şi comentariului literar. În cadrul programului au avut loc 20 de lecţii interactive pe diverse teme: Calităţile unui bun analist, Tehnici fundamentale de analiză a textului literar, Virtuţile stilistice ale opusului literar, Conexiuni extraliterare, Concepte operaţionale în cadrul genurilor literare, Confruntarea textelor, Tehnica redactării, Gestionarea textului literar, Analiza textelor literare din presa periodică. Aceste lecţii sunt o adevărată şcolaă a măiestriei literare care solicită dezvăluirea virtuozităţilor stilistice şi aplicarea noţiunilor de teorie literară asupra textului beletristic, contribuie la argumentarea unei opinii personale asupra textului. În rezultat impactul lecturii asupra arsenalului afectiv al tânărului cititor contribuie la cultivarea gustului pentru lecturi şi fortificarea voinţei pentru a înfrunta neantul indiferenţii. În cadrul Programului Temele de acasă au fost organizate 34 manifestări la care au participat 1227 persoane.

BIBLIOTECA  DE CULTURĂ ŞI LITERATURĂ POLONĂ „A. MICKIEWICZ” LA DOI ANI DE ACTIVITATE

Ecaterina NEDZELSCHI, şeful Filialei „A. Mickiewicz”
Săptămâna uşilor deschise marchează doi ani de activitate a Bibliotecii de cultură şi literatură polonă „A. Mickiewicz” şi este consacrată Zilei Independenţei Republicii Polonia, care se sărbătoreşte la 11 noiembrie. La deschiderea Săptămînii, pe 8 noiembrie 2009, au participat înalţi oaspeţi, personalităţi cunoscute: Consulul Republicii Polonia în R. Moldova A. Czapiewska, colaboratori ai Consulatului, invitaţi de la societăţile obşteşti, parteneri, dar şi dragii noştri cititori devotaţi cărţii şi pasionaţi de cultură. A fost lansat un volum de poezie în limba polonă al Elenei Pumnea Wiersze na Zamówienie. Biblioteca a primit în dar o carte cu autograful autoarei. S-au inaugurat expoziţia de pictură a Nataliei Şenchevici şi expoziţia de desene a Romanei Casian (4 ani). Cîte o piesă muzicală au interpretat fraţii Nicolae (acordeon) şi Silviu Ţăranu (vioară), de la Liceul muzical „A. Stîrcea” şi Aliona Zolotoriova şi Vlad Turchin (chitară) de la Liceul muzical „S. Rahmaninov”.

ACCESUL LA INFORMAŢIE DINCOLO DE ZIDURI


Elena PLĂMĂDEALĂ
Biblioteca Publică de Drept

Nevoia de informare a fiecărei persoane în lumea liberă este una primordială, cu atît mai mult pentru cei din penitenciar. Atîta timp cît fizic persoana nu are acces la bibliotecile din afara razei penitenciarului accesul la informaţie devine o necesitate vitală. Persoanele private de libertate au aceleaşi necesităţi de a citi şi de a se informa.
Art. 259 alin.5, din Codul de executare al Republicii Moldova stipulează că: în fiecare penitenciar funcţionează o bibliotecă pentru uzul tuturor categoriilor de condamnaţi, adecvat alcătuită din literatură artistică şi de instruire, iar condamnaţii sînt încurajaţi să frecventeze biblioteca. Fondul de carte se completează din contul veniturilor proprii de către Departamentul Instituţiilor Penitenciare, administraţia penitenciarului, precum şi din sponsorizări şi donaţii cu concursul instituţiilor şi organizaţiilor interesate.
Deşi această reglementare este obligatorie, totuşi bibliotecile penitenciarelor nu sunt adecvat dotate. Diferite ONG-ri au încercat să promoveze prin cadrul anumitor proiecte, accesul la informaţie în penitenciare, completînd colecţiile bibliotecilor.
Fiecare deţinut are nevoie de o evadare dincolo de orarul zilnic. Bibliotecile din penitenciare pot fi o primă atractivitate, reprezentînd o formă de refugiu din atmosfera apăsătoare. Regimul restricţional din penitenciar pentru deţinuţi se transformă într-o necesitate mare de informare, recompensînd alte trebuinţe morale ale deţinuţilor.
Datele demografice din Republica Moldova arată că în cea mai mare parte deţinuţii sunt analfabeţi, avînd un blocaj educaţional, cu insuficiente abilităţi vocaţionale, nivel înalt de boli mintale şi instabili emoţional. Totuşi, o dată din zece ori timp liber, un deţinut citeşte o carte, ziar sau revistă. Astfel, un deţinut care doreşte să-şi utilizeze timpul liber constructiv, fără îndoială poate merge în biblioteca penitenciarului pentru materiale literare, care iar îmbogăţi resursele individuale.
Este evident faptul că biblioteca este sursă directă de informare şi joacă un rol pozitiv în viaţa deţinuţilor şi pentru întreaga societate. Biblioteca promovează resurse cu suport educaţional şi recreativ, creînd noi abilităţi şi cunoştinţe. Toate categoriile de deţinuţi ar trebui să aibă acces la o bibliotecă, aprovizionată atît cu materiale literare recreative, cît şi cu resurse informaţionale.
Toţi deţinuţii ar trebui încurajaţi să utilizeze biblioteca, deoarece aceasta ar juca un rol important în pregătirea deţinuţilor spre integrare în societate prin oferirea unui suport informaţional cu caracter educaţional şi social.
În acest context, Biblioteca Publică de Drept la fel şi-a adus contribuţia privind facilitarea şi furnizarea accesului la informaţie persoanelor private de libertate prin cadrul iniţiativei “Accesul la informaţie dincolo de ziduri”, împreună cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare din R.M.
Iniţiativa de parteneriat dintre Departamentul Instituţiilor Penitenciare şi Biblioteca Publică de Drept, filiala Bibliotecii Municipale B.P. HASDEU, are drept obiectiv sprijinirea colaborării mutuale în domeniul accesului la informaţie în sfera juridică şi educaţiei civice, în spiritul principiilor de paritate, reciprocitate şi bună înţelegere. Cooperarea se bazează pe principiile egalităţii, transparenţei, bunei credinţe şi responsabilităţii comune.
Luînd în considerare rolul social şi educaţional pe care îl are biblioteca în comunitate, acordul are ca scop şi susţinerea diverselor acţiuni ce ar contribui la colectarea cărţilor, pentru distribuirea ulterioară a acestora bibliotecilor penitenciare; furnizarea surselor tipărite legislative actualizate – coduri, comentarii ale codurilor – prin abonări sau donaţii.
Dorinţa de a dezvolta şi consolida relaţii de parteneriat în domeniul furnizării accesului la informaţie cu caracter juridic persoanelor private de libertate, se axează pe acordarea unor publicaţii din colecţia bibliotecii spre împrumut deţinuţilor prin serviciul împrumut interbibliotecar; deasemenea oferirea unor materiale deţinuţilor la cerere.
Pentru îmbunătăţirea managementului bibliotecilor penitenciare din raza Municipiului Chişinău, actuala iniţiativă va crea premisele necesare în susţinerea unor studii privind evaluarea calităţii serviciilor de bibliotecă în cadrul penitenciarelor din raza municipiului Chişinău pentru oferirea soluţiilor pentru îmbunătăţirea acestora; iniţierea şi desfăşurarea activităţilor de instruire a personalului implicat în organizarea bibliotecilor specializate, şi nu in ultimul elaborarea unor linii directoare cu privire la funcţionarea bibliotecilor din cadrul penitenciarilor.
În prezent Biblioteca Publică de Drept livrează prin intermediul serviciilor poştale la solicitarea deţinuţilor diferite exemplare ale unor documente legislative. Deţinuţii solicită deseori de a expedia în mod special acte normative (Coduri ale Republicii Moldova, tratate şi convenţii internaţionale, comentarii etc.)
Responsabilitatea publică şi socială pe care o deţine biblioteca în comunitate constituie un avantaj pentru a realiza accesul la informaţie. Considerăm că biblioteca prin intermediul acetor activităţi reprezintă un beneficiu, nu doar pentru deţinuţi, dar şi pentru colaboratorii întregului sistemul penitenciar.

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

VOLUNTARI PENTRU CARTE

Elena VULPE, director, Biblioteca „O. Ghibu”
Iniţierea Programului „Voluntari pentru carte” a avut scopul de a extinde funcţia socială a bibliotecii prin îmbunătăţirea relaţiilor publice cu comunitatea, punând în valoare resursele, serviiciile, care să consolideze responsabilitatea civică, potenţialul uman al comunităţii. Activitatea de voluntariat, care este practicată intens în intreaga lume are o contribuţie deosebită pentru formarea capitalului social, dezvoltarea responsabilităţii, a ataşamentului şi incluziunii sociale a tuturor memrilor unei comunităţi in destinele tării. Biblioteca şi-a propus serviciul de voluntariat pentru a încuraga cititorii săi de a practica la activităţi în folosul societăţii, de a opta pentru cauza bibliotecii şi, prin iniţiative creatoare, a da valoare activităţii de informare şi documentare, a sprigini iniţiativele bibliotecii. Pentru a determina sarcinile alocate voluntarilor, biblioteca a intocmit o listă de priorităţi la care pot participa benevol toţi doritorii luând în consideraţie ce necesităţi, cinoştinţe, aptitudini au fiecare în parte. O reacţie promptă a avut cei 10 elevi de la LT M. Eliade impreună cu profesoara V. Postolachi, care s-au determinat următoarele sarcini: a obţine abilităţi de comunicare, a acumula experienţe de lucru cu cartea, a participa la organizarea activităţilor culturale, la organizarea Programului Temele de acasă, selectarea cărţilor pentru expoziţii, liste bibliografice, mape tematice, conform priorităţilor anulu, livrarea documentelor la domiciliu. Nu au rămas in urmă nici studenţii Vasile Eftodi, Ludmila Bacal, Diana Gorzu,Victoria Robu (USM), Petru Ermurachi (Universitatea din Tiraspol),Ana Macari (Universitatea Agrară), care se implică în instruirea şi familiarizarea utilizatorilor cu noile tehnologii informaţionale, cu organizarea colecţiilor. Spre marea noastra bucurie la activităţi de voluntariat au aderat şi persoane de vârsta a treia: Ludmila Cebotarencu, Mariana Melega, Valentina Buzilă, Serafima Sava, Argentina Cupcea-Josu, Raisa Brăduţanu, care s-au incadrat în organizarea activităţilor culturale ale Programului Bisericile albe, clubului Femea, Vârsta a treia, lichidarea restanţierilor. Voluntarii recrutaţi şi selectaţi au fost instriuiţi de directorul bibliotecii, reglementănd întălnirile în cadrul unor manifestări, pentru menţinerea permanentă a comunicării cu voluntarii şi stabilirea corectitudinii îndeplinirii angagamentelor stabilite.Astfel pe parcursul anului au fost organizate mai multe manifestări de sensibilizare cu activitatea de voluntariat. Masă rotundă “Voluntarii – parteneri în susţinerea şi promovarea instituţiei bibliotecare” a luat în discuţie atât beneficiile bibliotecii, cât şi avantagele voluntarilor, caracterul neformal al ajutorilui, respectul şi ataşamentul faţă de cauza bibliotecii. Discuţia „Plăcerea şi efectul efortului de voluntariat”a examinat legislaţia cu privire la voluntariat În R. Moldova, şi in alte ţări, cum este ea definită de Organizaţia Naţiunilor Unite, care sunt privilegiile şi estimările efectuate în timp/ore şi valoarea muncii de către societatea civilă, diverse asociaţii de voluntariat şi instituţiile publice în cadrul Săptămânii Naţionale a Voluntariatului „Hai în gaşca voluntarilor”. Lecţia interactivă „Contribuţia mea” - a pus în discuţie rolul de misionarism şi forme ale voluntarului, motivaţiile , evaluarile şi efectele muncii de voluntar. Pentru încurajarea activităţii de voluntariat in cadrul programului au avut loc diverse concursuri „Cel mai activ voluntar al anotimpul“, “AQ-ul Voluntarilor” prin acţiuni de recompensare, de stimulare ulterioară a activităţii, menţionând prin diplome şi seturi de carte contribuţia individuală , apreciind opiniile şi ideile fiecăruia, interesul manifestat pentru bibliotecă. Impact. Programul Voluntari pentru Carte a contribuit la atragerea a 20 de voluntari la BP ”O.Ghibu” prin care instituţia se implică in sporirea acivizmului social al utilizatorilor ei, dezvoltă diverse aptitudini creatoare şi formatoare, le facilitează descoperirea unor noi experienţe, abilităţi necesare pe viitor, îi motivează de a interacţiona creativ şi a face multe lucruri utile bibliotecii, având satisfacţia unui lucru util şi cu efect. Consecinţele negative ale crizei, scăderea nivelului de trai se răsfrăng asupra incertitudinii locului de muncă, a dificitului de comunicare. Mulţi cetăţeni sunt singuri, au nevoie de un refugiu, de un spaţiu socializant şi agreabil in care să- şi manifeste diversele necesităţi şi aptitudini. Prin serviciul de voluntariat biblioteca reprezintă pentru aceste categorii un spaţii compensatiriu impotriva singurătăţii şi inactivităţii, al incluziunii sociale.

joi, 5 noiembrie 2009

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU” - MEDIU DE COMUNICARE ŞI ÎNVĂŢARE SAU CUM ACŢIONĂM ELOCVENT ÎN CRIZA ECONOMICĂ


drd. Tatiana COŞERI, director adjunct,
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

Creativitatea, inovarea şi imaginea sunt trei cauze şi efecte, scopuri şi finalităţi. Aceste dimensiuni nu sunt importante doar că reprezintă priorităţi naţionale şi „cuvinte vedete” ale anului 2009. Prin intermediul lor se afirmă individualitatea şi identitatea instituţională.
Structurile infodocumentare au demonstrat pe parcursul dezvoltării umane durabilitatea sa. Adaptarea la exigenţele societăţii este regula supravieţuirii, unde informaţiile şi cunoştinţele sunt impregnate de scopuri şi principii.
Într-un an economic nefavorabil Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” face faţă provocărilor, căutînd căi inovatoare de dezvoltare şi optimizare. Responsabilitatea şi angajamentul faţă de comunitate implică mobilizare totală a creativităţii şi a energiei inovaţionale. Entităţile materiale suficiente mişcă ideile, polenizînd şi dezvoltînd sincronic domeniul. Căci, dacă găseşţi un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri. (J.F. Kennedy)
Evoluţia domeniului este determinată de doi factori: educaţie şi inovaţie. Curba logică a schimbări şi matriţa acţiunii sunt constituite din cunoştinţe. Astfel, se formează o dimensiune axiologică: educaţie+cunoştinţe=inovaţie. Eforturile Echipei Hasdeu sunt orientate spre materializarea complexului de cunoştinţe pentru a progresa şi pentru a demonstra valenţele multiple ale instituţiei infodocumentare. În anul restricţiilor economice gradul de creativitate şi inovare este mai avansat. Schimbul de practici bune vor contribui la adoptarea unor decizii şi mecanisme capabile să îmbunătăţească statutul profesiei, cît şi la elaborarea unor instrumente unitare aliniate la standardele internaţionale.
I. Educaţia pe parcursul vieţii
Formarea profesională a specialiştilor în informare şi documentare este discutată în comunitatea profesională. Ne demonstrează comunicările bibliotecarilor, articolele din presa de specialitate, dezbaterile. Au fost depuse eforturi pentru crearea unui spaţiu de învăţare, elaborate rezoluţii şi demersuri corespunzătoare. Bibliotecile s-au angajat ca „biblioteci care învaţă”, lansînd campanii de formare profesională, elaborînd programe şi politici instituţionale. Auditul general al educaţiei pe parcursul vieţii al bibliotecarilor din republică este unul bun – fiecare bibliotecă are grijă de personalul său pentru a asigura calitatea ofertelor şi credibilitatea în faţa utilizatorilor şi ordonatorilor de credite. Fiecare acţionează cum poate, acceptînd mobilitatea şi rigorile.
Cerinţele faţă de competenţele bibliotecarilor sunt mari. Bibliotecile îşi fundamentează propriile exigenţe subliniind opţiunile şi dimensiunile prioritare. Succesul lor este invocat de calitatea personalului, de implicarea în proiecte.
Aspectul negativ sau punctul slab al problemei constă în necoerenţa şi neconcordanţa politicii naţionale cu cele europene sau internaţionale. Cu toţii ne aflăm într-o căutare: cum să armonizăm pilonii formarea profesională iniţială - dezvoltarea profesională - validarea competenţelor? Statele europene au găsit remedii cu eficienţă imediată – elaborarea standardelor ocupaţionale.
Standardele ocupaţionale devin tot mai actuale şi mai necesare pentru Republica Moldova. Ele sunt premise pentru îmbunătăţirea calităţii, accesibilităţii formării profesionale de bază şi recunoaşterii calificării pe piaţa muncii. În acest caz, pentru a privi obiectiv starea de fapt şi pentru a propune metode adecvate, trebuie să corelăm necesităţile reale cu sistemul de formare profesională. Tendinţele se focalizează pe elaborarea standardelor ocupaţionale, care oferă repere clare privind îndeplinirea de ordin calitativ a activităţilor. Aceste repere sunt cerinţele standardizate necesare pentru realizarea eficientă a sarcinilor. Procesul de armonizare a practicilor naţionale cu cele ale statelor europene este unul continuu şi multilateral. Logica este simplă şi pe înţelesul tuturor: standardele ocupaţionale recunosc competenţele profesionale, îmbunătăţesc conţinutul formării profesionale iniţiale, definesc tendinţele dezvoltătii personale şi profesionale, asigură logistic evaluarea obiectivă a competenţelor. Formatul standardelor ocupaţionale serveşte drept reper pentru întregul spectru de politici instituţionale, pentru revizuirea fundamentului juridic al bibliotecii. Structura lor subliniază şi demonstrează rolul esenţial de implementare:
titlul unităţii: activitatea majoră ca un rezultat concret (resurse, servicii, produse);
descrierea unităţii: defineşte o scurtă descriere a scopului;
elemente de competenţă: activităţile pe care un angajat trebuie să le realizeze;
criterii de realizare: repere calitative asociate rezultatelor activităţilor din elementele de competenţă;
gama de variabile: condiţiile în care se desfăşoară activităţile descrise în unitate;
ghidul pentru evaluare: furnizează informaţii generale privind dovezile necesare pentru demonstrarea competenţei (cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice).
Varietatea de utilizare a standardelor ocupaţionale este complexă şi evidentă:
elaborarea repertoriului de competenţe şi abilităţi necesare;
determinarea subiectelor de dezvoltare profesională
evaluarea competenţelor profesionale;
verificarea concordanţei dintre rezultatul formării profesionale şi cerinţele locului de muncă;
validarea competenţelor prin obţinerea certificatului de competenţă profesională;
definirea nivelurilor de calificare;
reglementarea mobilităţii profesiilor.
Familia de standarde ISO 1900:2000 pun accentul pe calitatea serviciilor şi ofertelor. Aceste rigori sunt puncte de acces pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea instituţiilor infodocumentare. Certificarea calităţii la nivel naţional este într-o perioadă de constituire. Standardul ISO 17024 privind „Criteriile generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea personalului” specifică criteriile generale pe care trebuie să le respecte un organism de certificare a personalului pentru a fi recunoscut la nivel naţional şi internaţional ca fiind competent şi fiabil să asigure funcţionarea unui sistem de certificare a personalului indiferent de sectorul implicat.
La momentul actual Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” evaluează competenţele profesionale în conformitate cu Euroferenţialul I&D, ediţia a 2-a revăzută integral, lucrare realizată cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul programului „Leonardo da Vinci”.
Sistemul unic de certificare a competenţelor infodocumentare cuprinde o listă de treizeci şi trei de domenii de competenţă repartizate în cinci grupe şi 20 de aptitudini:
Grupul I – Informare
Grupul T – Tehnologii
Grupul C – Comunicare
Grupul M – Management
Grupul S – Alte cunoştinţe
Fiecare domeniu de competenţă este completat cu compartimente adiacente şi analizat prin prisma celor patru nivele:
Nivelul 1 – Asistent în informare-documentare
Nivelul 2 – Tehnician în informare-documentare
Nivelul 3 – Manager în informare-documentare
Nivelul 4 – Expert în informare-documentare
Euroreferenţialul este structurat în două volume, care explică ce trebuie să cunoască şi ce trebuie să facă un specialist:
I – Competenţe şi aptitudini ale profesioniştilor europeni în informare-documentare
II – Niveluri de calificare a profesioniştilor europeni în informare-documentare
Dimensiunea prescriptivă a documentului rezolvă şi un şir de probleme ca:
fundamentarea cerinţelor faţă de personal;
alinierea competenţelor şi abilităţilor la rigorile standardizate;
elaborarea programelor de formare profesională;
determinarea necesarului de personal;
consonanţa rezultatelor cu misiunea şi viziunea instituţională (măsurarea activităţii);
definitivarea transferului de tehnologii (reguli, instrucţiuni, politici, strategii);
stimularea dialogului profesional;
anticiparea opţiunilor viitoare;
motivarea actorilor sociali să se implice în viaţa comunităţii infodocumentare;
recunoaşterea bibliotecilor ca poziţie cheie în societate.
Persistenţa informaţiilor şi declaraţiilor internaţionale ne oferă şanse, ne ilustrează pe deplin necesitatea de elaborare a instrumentelor naţionale. Premisele calităţii au impus Bibliotecii Municipale valorile de eficienţă şi echitate, care sunt realizate de capitalul uman. Anticiparea problemelor apărute astăzi este şi ea o competenţă profesională. Cu paşi modeşti am studiat practicile colegilor de peste hotare, ne-am implicat în proiecte, am stabilit priorităţile axate pe personal. Fiind o bibliotecă cu aplicarea unui management participativ am extins diversitatea documentelor de reglementare a activităţii, am racordat cele existente la necesităţile actuale. Aceste eforturi au fost canalizate spre atingerea calităţii totale prin realizarea obiectivelor strategice, spre asigurarea unor răspunsuri prompte, cît şi spre demonstrarea responsabilităţii şi integrităţii.
Personalul Bibliotecii Municipale este mereu în acţiune. Creativitatea şi originalitatea predomină în orice ipostază a activităţii: cercetare, expansivitate, învăţare. Conceptul Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” - biblioteca care învaţă se confirmă şi prin opţiunile de acces convenabil la educaţia pe parcusul vieţii. Tot mai inovative sunt orele de formare profesională prin care se accentuiază disponibilitatea, integritatea şi interactivitatea. Ritmul de producere a noilor informaţii profesionale este firesc. Ele se identifică din infrastructura subiectelor de instruire:
Brainstorming Servicii de referinţă – de ce? Cum?
Brainstorming Ce imagine avem? Ce imagine vrem?
Masă rotundă Componenta umană a imaginii bibliotecii
Duplex profesional Chişinău, Focşani, Cluj, Baia Mare, Târgu-Mureş: Parteneriate culturale şi profesionale, Educaţie pe parcursul intregii vieţi: Realităţi si Tendinţe, Profilul bibliotecarului: studii şi cercetări recente, Serviciile de informare pentru comunitate – privire comparativă, Sistemul de management al calităţii în bibliotecile publice, Utilizatorul serviciilor de bibliotecă – exigenţe contemporane etc.
15 iunie 2009 - Ziua europeană privind promovarea competenţelor profesioniştilor din informare-documentare: alcătuirea primei ediţii a Integramelor de la Hasdeu
Sărbătoarea bibliotecii şi bibliotecarilor – program complex de promovare a profesiei şi bibliotecii, care a cuprins: vizite circuit pentru utilizatori, lansări şi prezentări de care, discuţii şi dezbateri, implicarea voluntarilor, organizarea Decadei Oraşul meu etc.
Jocuri de creativitate ca o mai bună metodă de învăţare şi de distracţie.
Impactul acţiunilor de instruire este evident şi sincronic – auditul activităţii, determinarea ariilor de îmbunătăţire, elaborarea unor noi produse. Astfel, ca rezultat al brainstormingului Servicii de referinţă – de ce? Cum? a fost elaborat proiectul Evidenţa referinţelor bibliografice ca parte componentă a Sistemului de Gestiune a Activităţii Bibliotecii Municipale. Acest produs a fost înregistrat şi biblioteca a obţinut Certificatul de înregistrare a obiectelor ocrotite de dreptul de autor şi drepturile conexe.

II. Imagine
Anul 2009 este Anul Imaginii Bibliotecii Publice în comunitate. Biblioteca Municipală a elaborat Planul de imagine, care conturează oportunităţile orientate spre promovarea serviciilor şi produselor informaţionale.
Planul exprimă esenţa gîndirii logice privind prezenţa bibliotecii în comunitate, asigurarea responsabilităţilor sociale, demonstrarea relevanţei, flexibilităţii şi disponibilităţii. Capitolele reflectă preocupările de imagine, formele, metodele de asigurare a progresului şi dezvoltării:
Instruirea personalului – acţiuni de instruire, suport conceptual (lucrări metodice, politici), suport educaţional (manuale), planuri.
Promovare. Forme şi metode – portofolii, expoziţii on-line, proiecte, materiale promoţionale.
Prezenţa Bibliotecii Municipale în comunitate – în comunitatea chişinăuiană, în comunitatea profesională (ABRM), comunicări, traduceri de manuale şi manifeste, prezenţa în mass-media (articole), prezenţa în spaţiul public profesional (articole şi comunicări profesionale).
Studierea comunităţii – efectuarea cercetărilor prin sondaje, observaţii şi analize.
Studii şi cercetări – cercetare biblioteconomică şi bibliografică, activitate editorială.
Mentenanţa
spaţiilor – reparaţii, reorganizarea spaţiiilor, orientarea utilizatorilor.Sediul Central şi cele 31 de filiale au exploatat la maxim căile inovative de promovare. Merită atenţie următoarele:
Portofoliul Bibliotecii
Portofoliul Bibliotecarului
Portofoliul Utilizatorului
Programul Săptămîna Uşilor Deschis
Elaborarea instrumentelor manageriale: Manual de imagine vizuală, Manualul de brand, Planul de comunicare a Strategiei BM 2008 – 2017, Planul de Relaţii Publice 2010.
Criza economică pe lîngă aspectele sale negative oferă şi şanse. Situaţia creată este un demers de îmbunătăţire şi de remediere a aspectelor mai puţin cercetate, dar necesare. A. Toffler afirma că Analfabetul de mîine nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci va fi cel care nu a învăţat cum să înveţe. Bibliotecarii învaţă şi utilizează toate mijloacele necesare dezvoltării personale şi instituţionale. Jos gîndirea leneşă! este un mandat validat pentru a ajunge la finalitate.