vineri, 16 octombrie 2009

BIBLIOTECARII PLEDEAZĂ PENTRU ACCES ECHITABIL LA INFORMAŢIE


Mariana HARJEVSCHI, director,
Biblioteca Publică de Drept

La 15 octombrie anul curent, sub egida Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova în cadrul Bibliotecii Publice de Drept, a avut loc seminarul Bibliotecarii pledează pentru acces echitabil la informaţie.
Următoarele subiecte au fost pus în discuţie:
1. Declaraţia Google cu privire la digitizarea cărţilor. Acceptăm sau rămânem indiferenţi? prezentator Mariana Harjevschi;
2. Accesul la informaţia publică – un deziderat pentru biblioteci, prezentator Olesea Coblean;
3. Filtrarea informaţiei electronice în bibliotecile publice. Corect sau incorect? prezentator Maia Bălan;
4. Accesul la informaţie dincolo de ziduri. Parteneriatul Bibliotecii Publice de Drept şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare, prezentator Elena Plămădeală;
5. Accesul la resursele informaţionale ale Ambasadei SUA în Republica Moldova, prezentator Mariana Kiriakov;
6. EBSCO - un deceniu de comunicare ştiinţifică la Bălţi, prezentator Valentina Topală
Conform unui formular de evaluare, participanţii si-au exprimat gradul de satisfacţie referitor la eficienţa, precum şi gradul înalt al impactul seminarului.
Participanţii au propus noi subiecte de interes, pentru a fi abrdate în cadrul ediţiilor
viitoare, acestea fiind:
Imaginea bibliotecii şi a bibliotecarului;
Dreptul de autor şi bibliotecile în era digitală;
Parteneriatul Bibliotecii Publice de Drept cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare;
Proiecte europene privind igitalizarea cărţilor.

joi, 15 octombrie 2009

NOPŢI DE LECTURĂ LA GHIBU - TAIFASURI LITERARE LA LUMINA CĂRŢII

Elena VULPE,
director, Biblioteca “O. Ghibu”
Programul nocturn “Bibliotecile albe” este un program nou, aflat în fază de testare, iniţiat conform unui obiectiv comun al BM prin care se promovează un model relevant, axat pe practici inovatoare din perspectiva dezvoltării unor noi servicii de expectativă, menite să satisfacă într-un grad mai mare cerinţele utilizatorilor, dar şi proiectării activităţii Biblotecii Publice. Scop-extinderea utilizării bibliotecii. Grup-ţintă- comunitatea de cititori, în deosebi tinerii. Filiala “O. Ghibu” a conceput Programul precum o nouă atitudine a bibliotecarilor de cultivare a unei politici deschise cu scopul de a extinde utilizarea bibliotecii, mărirea orelor de funcţionare pentru publicul larg, care solicită opţiuni de acces nelimitat la serviciile bibiliotecii, dorindu-şi un program de lucru convenabil pe potriva necesităţilor şi posibilităţilor lor. Obiectivul prevede practicarea activităţii nocturne şi pentru elevi şi studenţi, facilitarea pregătirii lor pentru sesiunile de examene. Prin implimentarea acestui program biblioteca îşi propune să faciliteze tuturor accesul egal şi nelimitat la cunoaştere, prin demolarea barierilor de acces, a tendinţelor marginale, care se manifestă regional şi naţional. Este o atenţionare şi pentru factorii decizionali de a interpela comportamentul cetăţenilor de a avea acces nelimitat la bibliotecă 24/24 ore, în acord cu Declaraţia universală a drepturilor omului. Concept. Genericul Bibliotecile albe, inspirat de titlul romanului lui I. Drută Biserica albă, tocmai vine să contureze ideea unui edificiu spiritual, care aduce lumină în sufletul oamenilor împotriva întunericului, ignoranţei prin cultivarea unei politici deschise către lumea celuilalt. Moto-ul : Uşi deschise, cărţi distinse, lumini aprinse exprimă raţiunea de a fi a bibliotecii, a contribuţiei aduse accesului nelimitat la cultură, informaţie şi cunoaştere. Etape de realizare. - Obţinerea Contractului de extindere. Deşi practicarea activităţii nocturne este o experienţă deja cunoscută prin Nopţile Lecturii (Neptun), sau Nopţile Artei (Muzeul de Arte Plastice, Galeria Brâncuşi ) această acţiune a solicitat un efort considerabil nu atât prin concepţia programului, cât mai ales prin tratativele purtate cu administraţia Palatului Republicii de a obţine decizia direcţiei de extindere a orelor de funcţionare, care sunt strict limitate. Efortul însă nu a fost zadarnic. Regimul de funcţionare a bibliotecii s-a extins spre bucuria eleviilor şi studenţilor care au nevoie de pregătire suplimentară pentru colocvii şi examene, dar şi pentru alte categorii de cititori: tineri, adulţi, oameni în etate, mai ales cei care locuiesc în preajma bibliotecii. Crearea ambientului. Biblioteca a pregătit în cadrul programului un spaţiu adecvat, care să corespundă ideei de nocturn, în ambianţa unui colorit rafinat al florilor după anotimp, în atmosfera specifică şi purificatoare de suflet a unor lumânări aromatizante, a efectelor muzicale (evaluări: D. Radu, M. Sârbu, D. Postolachi, elevi şi studenţi de la Prometeu, ANTIP) şi murale (expoziţii cu vânzare de broderie, croşetare, macrame, batic, propuse de meşterii: T. Juc, M. Melega, Centrul republican pentru copii şi tineret “ Artico”), precum şi expoziţii cu noutăţi editoriale, publicaţii ale scriitorilor jubiliari, cărţi în ajutor curriculumului liceal şi universitar. Organizarea ciclului de manifestări a fost axat pe opţiunile utilizatorilor, pe priorităţile anului, pe subiecte de interes comun. Agenda programului a inclus: Masa rotundă “Biblioteca - liant şi leac pentru suflet” prin comunicările susţinute de I. Hadârcă, A.Cupcea- Josu, L Bârlădeanu, E. Vulpe au promovat imaginea bibliotecii, conţinutul colecţiilor, a serviciilor, programelor, după care a urmat un sondaj de opinie referitor la necesitatea noului program “Bibliotecile albe”şi al obiectivelor propuse. Discuţia “Taifasuri literare la lumina cărţii”- determinarea cărţii şi autorului pentru programul “Chişinăul citeşte o carte” a urmarit ideea de participare a comunităţii la proiectele bibliotecii, a programării lor ca protagonişti ai activităţilor noastre prin comunicare şi decizie asupra ofertelor de lectură propuse. Cei prezenţi au optat pentru o serie de autori şi titluri (M. Cimpoi, I. Hadârcă, Gr. Vieru, A. Strâmbeanu, V. Butnaru, C. Tănase, L. Lari, N. Dabija, N. Esinencu ş.a.), insistănd asupra mesajului cărţii, valorii ei educative şi formative, cu exemple concrete din lecturi, menţiuni, citate. Prezentarea de carte “Oltea” de A. Strămbeanu a obţinut cel mai mare punctaj pentru a fi nominalizată cartea citită de chişinăuieni, posibil şi pentru faptul că autorul a ştiut să captiveze publicul prin chipul monumental al mamei lui Ştefan cel Mare, izvorât din fapte reale, legendă, dar şi documente de arhivă inedite, expuse într-o formulă artistică relevantă, dar mai ales, prin mesajul patriotic al cărţii. Discutiile-dezbateri “Ceaiurile literare” cu ingrediente din “foi şi frunze” de carte au fost organizate ca răspuns a unor opţiuni ale cititorilor de a reactualiza opere importante din literatura naţională, de a răsfoi din operele care le-au marcat existenţa, actualizând mesajul unor cărţi uitate pe raft ( Păsările tinereţii noastre de I. Druţă, Strgat- am către tine de Gr. Vieru, Povestea cu cucoşul roşu de V. Vasilache, Tata de D. Matcovschi), astfel încât prezentatorii (R. Miron, T. Babuc, A. Cebotari, M. Mardare) au evaluat, spre surprinderea lor, în calitate de protagonişti ai manifestării. O revelaţie a fost şi 2 Discuţii-Dezbateri “ Nopţi de lectură la Ghibu” cu lecturi în vogă a scriitorilor jubiliari: L. Butnaru, I. Hadărcă, D. Matcovschi, N.Popa, R. Verejan, care a avut o audiţie excelentă, atât în declamarea autorilor, cât şi a actorilor-N. Caranfil, A. Cupcea, a interpreţilor: D. Radu, M. Sârbu, al recitalului poeic al liceenilor de la M. Eliade, animaţi de profesoara V. Postolachi. Discuţia asupra cărţii “Lunaticul nopţii scitice” de N. Popa a început cu poezia ”Semn de carte”, prin care autorul se identifică cu îngerul ce stă sub forma unui semn de carte între foi, şi că “astăzi am trecut pe la bibliotecă”(poezia Plasture), pentru a descoperi poezia livrescă şi a vorbi despre puritate în acest loc pitoresc în care poeziile mustesc de înţelepciune. Un interes deosebit a suscitat Discuţia cărţii “Femei celebre” de E. White , prilejuită de Ziua de 8 Martie, prin care membrele Clubului Femeia au formulat prototipul femeii moderne, axat pe personalităţi mondene, care au obţinut în viaţă notorietate, succes, împliniri, doar prin sacrificiu, voinţă, dar şi hazard. Istorisind povestea celor mai fermecătoare femei din istorie: Eva Peron, Greta Garbo, Coco Chanel, Angelina Jolie, Edith Piaf, Jacqueline Kennedy, participantele la manifestare (R. Brăduţanu, S. Sava, M. Saharneanu, S. Gamarţa, V. Cojocaru, L. Matei) au remarcat, că succesul lor este o provocare întru testarea farmecului feminin pentru a deveni atrăgătoare, iar manualul este plin de umor, ingenios şi instructiv. Ora de lectură E. Poe “Principiul poetic” a constituit un moment comemorativ cu recital în voce tare din creaţia scriitorului, la care au fost prezentate, recomandate şi alte cărţi din colecţia “O carte pentru o seară” Cele 2 Serate “Astre şi destin: Horoscop-semne zodiacale” şi “Serata magiei albe - Să-ţi ghicesc în palmă” au fost consacrate Anului Astrologiei, la care au participat astrologul S. Sumcă, medicii: T. Ciorici, L. Ponomareov, V. Tarălungă, psihologul M. Gusca, jurnalistul N. Becciu, care prin alocuţiunile lor au opinat împreună cu cititorii asupra astrologiei ca ştiinţă şi artă, cum influenţează poziţia şi mişcarea planetelor asupra evenimentelor ce se produc pe Terra şi asupra destinului ficăruia în momentul naşterii. Un interes deosebit au avut relatările privind cunoaşterea individului ca prototip cosmic, care ne ajută să înţelegem propriul tipar individual, să trăim experienţa împlinirii personale. Participanţii au fost surprinşi de incursiunile în fenomenologia paranormală, în identitatea astrală a visurilor, ghicitul destinlui, deteminarea horoscopului floral şi astrologic. În cadrul programului au mai fost organizate mesele rotunde: ”Farmacia Sante - sănătate din carte”, “Unda verde apei albastre, remediu şi tratament cu apă”, “Cea mai bună băutură este apa de izvor” cu recomandările specialiştilor (V. Ţarălungă, S. Madan) organizate în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie N. Testimiţeanu. Impact În orele nocturne s-au asimilat mai pe îndelete lecţiile practice de instruire şi utilizare a catalogulu şi a poştei electronice (5 ore de instruire). Prin seviciul extramuros ”Cartea la uşă”, alături de bibliotecari şi voluntarii au efectuat 69 de livrări de carte la domiciliu la 23 persoane.Practicarea serviciului nocturn este o experienţă nouă, care are sorţi de izbândă doar prin conştientizarea utilităţii lui atât de utilizatori, dar mai ales de bibliotecari, care adeseori rămân reticenţi. Managementul personalului trebuie să prevadă pe viitor lecţii de instruire şi traininguri pentru angajaţi. Oricum, biblioteca a acumulat o experienţă de muncă, care ne va fi utilă in perfecţionarea programului. Cele 14 manifestări (6-discuţii, 4- mese rotunde, 2- serate, 1-prezentare de carte, 1- oră de lectură) la care au participat 420 persoane au diversificat oferta noastră de lectură, iar utilizatorii au găsit în orele nocturne în bibliotecă un spaţiu de refugiu precoce: fie pentru comunicare, destindere şi delectare, sau pentru reflecţii compensatorii contra singurătăţii şi frustrărilor cotidiene. Mulţi din ei au mărturisit, că salută programul nocturn, invocând următoarele motivaţii: ”sunt singură şi nu ştiu ce să fac nopţile”- M. Lungu, “vin aici ca la o şezătoare, mi-am adus şi andrelele”-T.Juc, “este o relaxare intelectuală înainte de somn”-L. Cebotarencu, “manifestările nocturne tămăduie sufletul, alină somnul şi am visuri plăcute-V. Cobzac”, “îmi place atmosfera: lumănări aprinse, muzică, oameni de valoare, lecturi pe potrivă”-D. Radu, “mi-au plăcut lecturile şi discuţiile asupra cărţilor ce ne-au marcat existenţa”-N. Pogolşa, “farmacia Sante este o pledoarie pentru viaţă lungă, mi-am notat multe reţete”- E. Croitoru, “Deşi am venit pentru a mă pregăti de examen, n-am putut opri ispita de a-mi ghici în palmă” - O. Buianovscaia. Aceste opinii ale cititorilor ne vor determină să modificăm programul, pentru că unii au nevoie de intimitate, de linişte pentru studiu, alţii de relaxare, de subiecte interesante şi de întâlniri cu personalităţi. Important rămâne de a explora şi evalua noile oportunităţi ce se deschid permanent în faţa bibliotecii şi a extinde aria ei de utilizare.

miercuri, 14 octombrie 2009

200 DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI DESPRE CHIŞINĂU: CONCURS

Concursul este destinat liceenilor, elevilor, profesorilor. El este efectuat în baza blog-ului „Chişinău. Oraşul meu” de pe site-ul bibliotecii www.hasdeu.md şi include 200 de întrebări care reflectă diferite aspecte din istoria oraşului şi Chişinăul contemporan. Întrebările pe care le propunem pot fi utilizate în activitatea bibliotecarilor şi pedagogilor.

1. În ce an Chişinăul este menţionat pentru prima dată în documentele istorice? (În anul 1436.) 2. Pe cîte dealuri este situat oraşul Chişinău? (Pe şapte dealuri.) 3. Pe malurile cărui rîu este situat oraşul Chişinău? (Pe malurile rîului Bîc, afluent de dreapta al Nistrului.) 4. Care este suprafaţa oraşului? (200 km2.) 5. În ce an Chişinăul a fost împărţit în sectoare? (În anul 1991.) 6. În cîte sectoare administrative este divizat oraşul? Numeşte-le. (În cinci sectoare: Centru, Botanica, Rîşcani, Ciocana, Buiucani.) 7. Cîţi locuitori are oraşul? (712 mii de locuitori (anul 2007) 8. În ce an Chişinăul devine capitală a RSSM? (În 1940.) 9. Ce naţionalităţi convieţuiesc în oraşul Chişinău? (moldoveni / români, ruşi, ucraineni, evrei, găgăuzi, bulgari etc.) 10. Enumeraţi cîteva oraşe înfrăţite cu Chişinăul (Grenoble, Mannheim, Sacramento, Odesa, Bucureşti, Kiev, Erevan, Minsk, Tel-Aviv, Ankara s.a) 11. Ce oameni de onoare a Chişinăului cunoaşteţi? (Maria Bieşu, Gheorghe Zamfir, Eugen Coşeriu, Juan Antonio Samaranch, Jaques Chirac, Iuri Lujkov, Iurii Ghizdenko, Eugen Doga, Valentin Mândâcanu, Dumitru Matcovschi) 12. Cîte teatre funcţionează în oraşul Chişinău? Numiţi cîteva din ele. (Teatrul Naţional de Operă şi Balet, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Teatrul „Eugène Ionesco”, Teatrul Republican „Luceafărul”, Teatrul „Alexei Mateevici”, Teatrul „Satiricus – Ion Luca Caragiale”, Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P. Cehov”, Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”, Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă”.) 13. Numiţi cîteva muzee din oraşul Chişinău. (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul de Arheologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Muzeul de Istorie a Municipiului Chişinău, Muzeul Naţional de Arte Plastice al RM, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Muzeul Pedagogic Republican, Muzeul de Istorie naturală al USM, Casa-Muzeu „A.S. Puşkin”, Casa-Muzeu „A.V. Şciusev” ş.a.) 14. Numiţi cîteva cinematografe din Chişinău. („Patria”, „Odeon”, „Flacăra”, „Gaudeamus”, „Cinema-Club”.) 15. Numiţi cîteva uniuni de creaţie care îşi desfăşoară activitatea în Chişinău. (Uniunea Scriitorilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Compozitorilor, Uniunea Jurnaliştilor, Uniunea Arhitecţilor ş.a.) 16. Ce i-a făcut pe întemeietorii Chişinăului să aleagă acest loc pentru aşezare omenească? (Încrucişarea a două drumuri: 1) Chişinăul a fost aşezat pe drumul care ducea din nordul Moldovei spre Tighina şi vadul Nistrului de acolo, drumul Crimeei şi 2) el se găseşte aproape la mijloc de cale dintre Orhei şi Căuşeni – vechi centre comerciale din Moldova.) 17. Care sînt coordonatele geografice ale oraşului Chişinău? (Oraşul Chişinău se află în centrul ţării pe 47 grade 2' latitudine nordică şi 28 grade 50' longitudine estică.) 18. În ce zonă climaterică este situat Chişinăul? (Într-o zonă cu clima moderat-continentală.) 19. Cine a descoperit subteranele din centrul Chişinăului? (Constructorii, în timp ce săpau un beci în curtea Asociaţiei de Creaţie „Buciumul” – str. Alexandru cel Bun, nu departe de Procuratura orăşenească şi Piaţa Centrală.) 20. În cartea cărui geograf sînt amintite subteranele Chişinăului? Care este denumirea acestei cărţi? (În cartea geografului V.N. Verin „Tainele lumii subterane”.) 21. Cînd şi în care document istoric este menţinut pentru prima dată Chişinăul? (Numele oraşului Chişinău este amintit pentru prima dată în Cartea domnească de întăritură de la Ilie şi Ştefan, datată cu 17 iulie 1436.) 22. În ce an Chişinăul primeşte statutul de oraş şi devine centru administrativ al regiunii Basarabia? (În anul 1818.) 23. Operele cărui poet rus din prima jumătate a sec. al XIX-lea au fost concepute în Chişinău? (Operele lui A.S. Puşkin.) 24. În ce an la Chişinău a apărut telegraful? (În anul 1860.) 25. Care este cea mai veche comunitate din Chişinău? (Comunitatea armenilor.) 26. Numiţi cîteva drumuri (atestate în documentele istorice) care treceau prin Chişinău. (Drumul Căprienei, Şleahul Renilor, Şleahul Tighinei, Drumul Hînceştilor s.a.) 27. În ce parte a oraşului este situat sectorul Ciocana, de unde vine denumirea lui şi în ce an a fost inclus în hotarele Chişinăului? (Ciocana este situat în partea estică a oraşului. Denumirea vine de la fostul sat Ciocana Nouă, inclus în hotarele Chişinăului în 1959); 28. Viaţa cărei distinse doamne s-a contopit cu biografia oraşului care a fost şi este pentru ea mai mult decât locul unde îşi duce existenţa? (Viaţa distinsei doamne Irina Cantacuzino, familia căreia a ajuns în Chişinău după revoluţia din 1917.) 29. La care licee puteau merge domnişoarele şi unde îşi puteau face studiile băieţii? ("Principesa Dadiani", "Regina Maria", Liceul Eparhial erau instituţii pentru domnişoare. Băieţii îşi puteau face studiile la liceele Comercial "B.P. Hasdeu", "Mihai Eminescu", "Alexandru Donici" ş.a.) 30. Cînd Chişinăul a nimerit în zona frontului, în cel de-al Doilea Război Mondial? (La 22 iunie 1941, din primele ore ale războiului.) 31. Numiţi autorii hărţilor străine (din anii 1770 şi 1787) unde figura numele Chişinăului. Care era denumit Chişinăul pe aceste hărţi? (Harta lui F.G. Baws de la 1770 (Kischenau) şi a lui F.L. Giisefeld de la 1787 (Kischniou.) 32. Numiţi primul primar al Chişinăului („Căpitanul slujbei moldoveneşti" Anghel Nour.) 33. Numiţi primari ai Municipiului Chişinău din diferite perioade (Pantelimon Sinadino, Carol Schmidt, Dimitrie Lovcinski, Vladimir Hertza, Gherman Pântea, Nicolae Costin, Serafim Urechean, Dorin Chirtoacă.) 34. În ce an au apărut primele tramvaie electrice în Chişinău? (În 1912.) 35. Care a fost capitala Moldovei după ce în 1359 Bogdan I a ridicat armata şi a fugit peste Carpaţi şi a declarat Moldova independentă de Ungaria? (Capitala Moldovei a fost oraşul Baia.) 36. În ce an se aprobă stema Chişinăului? (În 1878.) 37. Cine a fost întîiul primar de Chişinău după proclamarea independenţei de la 27 august 1991? (Nicolae Costin.) 38. În ce instituţie din Chişinău a apărut primul ascensor? (În „Palas-Hotel”.) 39. În ce an şi de cine a fost construit primul hotel în Chişinău „Palas-Hotel”? (La 1 mai 1914, de către milionarul ... Barabalat.) 40. Cînd şi de către cine a fost deschis primul club în oraşul Chişinău? (În 1820, la iniţiativa australianului Vicentius Fucs.) 41. La iniţiativa cui şi în ce an în Chişinău este format primul grup de pompieri? (La iniţiatiava lui Karl Al. Şmidt, în 1902.) 42. În ce an a fost organizat pentru prima dată la Chişinău concursul „Miss-Chişinău”? (În 1930.) 43. Cine a fost prima domnişoară cîştigătoare a concursului „Miss-Chişinău”? (Dora Levenzon, anul 1930.) 44. În ce lucrare a lui D. Cantemir se pomeneşte despre apariţia evreilor pe teritoriul Chişinăului? (În „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”.) 45. Ce instituţie a existat în locul unde a fost construit stadionul republican? (Sinagoga evreilor „Sennaia”.) 46. Ce instituţie a fost pe locul unde acum se află Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P. Cehov”? (Sinagoga Corală a evreilor.) 47. În ce an a fost deschisă Tipografia Eparhială din Chişinău? (În anul 1814.) 48. Cîte tipografii activau la începutul sec. XX în oraşul Chişinău? (18 tipografii.) 49. Cînd a fost deschisă prima bibliotecă orăşenească? (În anul 1832.) 50. Care a fost primul ziar tipărit la Chişinău? ("Buletinul regiunei (mai tîrziu: guvernămîntului) Basarabiei".) 51. În ce an se deschide seminarul teologic din Chişinău? (În anul 1813.) 52. Cîte parohii existau în Chişinău în anul 1812? (Opt parohii.) 53. În ce an a fost ridicată Catedrala oraşului? (În 1836.) 54. În ce stil este construită Catedrala? (În stilul empiric.) 55. Ce curent de artă reprezintă pictura din interiorul Catedralei? (Curentul nou din arta picturală bisericească rusă, reprezentat prin şcoala lui V. Vasneţov.) 56. În ce an a fost construit turnul din faţa Catedralei? (În anul 1840.) 57. Care este greutatea clopotului mare din turnul de lîngă Catedrală? (6400 kg.) 58. În ce an se înfiinţează Societatea Scriitorilor din Basarabia? (În 1921.) 59. În ce an începe să activeze Teatrul Naţional? (În 1920.) 60. În ce an este înălţat monumentul Lupoaicei Capitoline? (În anul 1923.) 61. În ce an este înălţat monumentul lui Ştefan cel Mare? (În anul 1928.) 62. Care sînt cele mai vechi biserici din Chişinău? (Biserica Armenească, Biserica Domnească, Biserica Sf. Constantin şi Elena, Biserica Bunavestirea, Biserica Mazarachi, Biserica Sf. Ilie.) 63. Ce secte religioase existau în Chişinăul vechi? (Secta armenilor, secta luterano-evanghelică, secta romano-catolică, secta lipovenească, secta molocanilor, secta baptiştilor, secta evreilor, secta caraimilor.) 64. Unde se afla fîntîna arteziană, de unde în sec. XIX întregul oraş lua apa potabilă? (La poalele colinei pe care se înalţă Biserica Mazarachi, în partea de nord-est a ei, chiar pe malul rîului Bîc.) 65. Care apă era considerată mai bună în Chişinăul de altădată? (Cea care curgea nu departe de colina Mazarachi.) 66. Cîte fîntîni au fost construite în anul 1837 pe piaţa bisericii? (Au fost construite 12 fîntîni.) 67. În ce an se construieşte prima fîntînă arteziană din Chişinău? (În anul 1905.) 68. Care era adîncimea acestei fîntîni? (Adîncimea ei era de 131,5 metri.) 69. Cum se numea înainte cartierul Sculeanca? («Скулянской рогаткой») 70. De unde vine numele sectorului Botanica? (Numele Botanica vine de la Şcoala de Horticultura fondată la 1842, cu primul parc dendrologic, numit pe acele timpuri "grădină engleză" sau cum îi spuneau locuitorii din preajmă – "grădină botanică".) 71. Prin ce este renumit sectorul Ciocana? (Este renumit prin faptul că în timpul săpăturilor pentru construcţia fundamentului clădirilor au fost descoperite un şir de gorgane.) 72. În ce an este elaborat primul plan al oraşului Chişinău şi de către cine? (În 1813, de arhitectul Osmidov.) 73. La ce dată este edificată clădirea Metropoliei cu două niveluri? (Pe 30 decembrie 1813.) 74. În ce an se construiesc clădirea Seminarului Teologic cu două niveluri şi Biserica Metropolitană în forma de cruce? (În anul 1814.) 75. Cine este autorul proiectelor conform cărora au fost construite clădirea Seminarului Teologic şi Biserica Metropolitană? (Arhimandritul Ionichie.) 76. Numiţi arhitectorii remarcabili ai Chişinăului (Aleksandr Bernardazzi, Alexei Sciusev, Robert Kurz, Valentin Mednek, Simion Shoihet etc.) 77. Cine a condus elaborarea planului general de reconstrucţie a oraşului după al doilea război mondial? (arhitect A. Şciusev) 78. Cîte desetine de pămînt li se ofereau doritorilor de a organiza grădini în zona oraşului sau de a construi fabrici? (Se ofereau cîte 25 de desetine de pămînt.) 79. În ce an a fost confirmat primul Plan general al oraşului Chişinău şi cine au fost autorii proiectului? (În anul 1834, arhitectul ţinutului Basarabia ... Pleining şi specialistul ţinutului Basarabia în domeniul cadastral Bogdan Eitner.) 80. Cînd, în ce stil şi după proiectul cărui arhitect sînt înălţate Catedrala şi Clopotniţa? (În anii 1831–1835; în stilul clasicismului rus; după proiectul arhitectului A. Melnicov.) 81. În ce an şi după proiectul cărui arhitect este construit Arcul de Triumf? (În 1840, arhitect I. Zauschevici.) 82. Care sînt anii de viaţă ai arhitectului Alexandru Bernardazzi? (1831 – 1907.) 83. În ce oraş s-a născut arhitectul Al. Bernardazzi? (În Piatigorsk) 84. La ce vîrstă arhitectul Al. Bernardazzi a devenit arhitect principal al Chişinăului? (La vîrsta de 25 de ani, în anul 1856.) 85. Ce fel de metode şi detalii a folosit arhitectul Al. Bernardazzi la construcţia clădirilor? (Metode şi detalii ale arhitecturii italiene, bizantine şi ruse.) 86. Numiţi cîteva clădiri înălţate după proiectul arhitectului Al. Bernardazzi. (Gimnaziul „Dadiani” (acum Muzeul de Arte Plastice), Biserica greacă, Capela gimnaziului pentru fete, Biserica nouă armenească, Castelul de apă (acum Muzeul oraşului), clădirile Spitalului pentru copii şi a fostei Judecătorii de district (acum Administraţia Căilor Ferate din RM.) 87. Cine a fost Alexandru Plămădeală? (Sculptor, pictor, grafician, pedagog, artizanul principal al fondării Şcolii de Belle Arte din Chişinău, al Societăţii de Belle Arte din Basarabia, al Pinacotecii Municipale din Chişinău, publicist preocupat de domeniul artelor vizuale.) 88. Unde s-a născut Al. Plămădeală şi care sînt anii lui de viaţă? (Se naşte în satul Buiucani, suburbia oraului Chişinău; 1888 – 1939.) 89. Care a fost adresa unde a locuit Al. Plămădeală în Chişinău? (Str. Podoliei, 50; acum str. Bucureşti, 52.) 90. Cine este autorul proiectului clădirii Sălii cu Orgă? (Inginerul M. Cereculicus.) 91. Cînd şi de către cine a fost construită Primăria Oraşului Chişinău? (În anul 1902, după proiectul arhitecţilor M. Elladi şi Al. Bernardazzi); 92. Ce proiect are la bază Arcul de Triumf din Chişinău? (Proiectul Arcului de Triumf din Roma.) 93. Cînd a fost instalat ceasul Primăriei chişinăuiene şi de către cine a fost executat? (În 1974; mecanismul a fost executat de patru specialişti de la Uzina „Signal".) 94. Unde şi de către cine a fost turnat Monumentul domnitorului Ştefan cel Mare? (La Bucureşti, de către Al. Plămădeală.) 95. În ce an a fost demontat monumentul lui Alexandru al II-lea? (În 1918.) 96. La ce dată a fost instalat monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt în Grădina Publică? (La 29 aprilie 1928.) 97. În ce an a fost instalat monumentul lui A. Puşkin în Chişinău? (În anul 1885.) 98. Cine a fost sculptorul monumentului lui A. Puşkin? (Al. Opekuşin.) 99. Cine sînt autorii Plăcii comemorative consacrată lui Anri Barbius, în ce an a fost instalată şi unde? (Autori: sculptor – B. Epelbaum-Marcenco, arhitect – Simion Şoihet; în anul 1979; casa unde a locuit scriitorul (bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr. 148.) 100. În ce an a fost instalat monumentul lui Gr. Kotovski şi cine sînt autorii monumentului? (În anul 1954, autorii monumentului – sculptorul Lazăr Dubinovschi cu grupul de colegi şi arhitectul F. Naumov.) 101. Unde şi în ce an a fost instalată Stela cu basorelieful poetului şi publicistului Hristo Botev? (Pe strada Hristo Botev, lîngă casa nr. 2, din sectorul Botanica, în anul 1977.) 102. În ce limbă şi ce este scris pe stela cu basorelieful lui Hristo Botev? (Pe stelă este scris în limba bulgară: "Cel ce a căzut în luptă pentru libertate nu moare. Hristo Botev".) 103. În ce an şi unde a fost instalat Monumentul jertfelor genocidului evreiesc? Numiţi autorii acestui monument. (Instalat în anul 1992, între strada A. Puşkin şi bulevardul Renaşterii, autori: sculptorul N. Epelbaum şi arhitectul S. Şoihet.) 104. În ce an şi unde a fost instalată Stela cu horelieful lui Ion Creangă? Numiţi autorii ei. (În anul 1982, pe clădirea Institutului Pedagogic din Chişinău care îi poartă numele, autori: sculptorul V. Cuzneţov şi arhitectul V. Ciudinov.) În ce an şi unde a fost instalat pentru prima dată Bustul compozitorului Ştefan Neaga? (Instalat în anul 1964, în faţa Şcolii republicane muzicale şi de coregrafie.) 105. Unde a fost transferat în anul 1977 Bustul compozitorului Ştefan Neaga? (Pe strada H. Botev.) 106. Ce înălţime are şi din ce material este cioplit Bustul compozitorului Ştefan Neaga? Numiţi autorii monumentului. (Monumentul are o înălţime de 2 metri, este din granit roşu, autorii: sculptorul L. Dubinovschi şi arhitectul F. Naumov.) 107. La ce dată şi unde a fost instalat Bustul istoricului Nicolae Iorga? Numiţi sculptorul monumentului. (Instalat la 31 august 1993, la intersecţia străzilor N. Iorga şi Bucureşti; sculptorul M. Ekobici) 108. Ce instituţie de învăţămînt din Chişinău poartă numele compozitorului şi dirijorului Gavriil Muzicescu? (Conservatorul de Stat.) 109. Unde este instalat Bustul compozitorului şi dirijorului Gavriil Muzicescu? (Bustul este instalat pe strada Al. Mateevici în faţa Conservatorului de Stat.) 110. Unde este instalat Monumentul eroului războiului civil din anii 1918-1920 Serghei Lazo? (Monumentul este instalat în piaţa Serghei Lazo, sectorul Botanica.) 112. Ce înălţime are Monumetul lui Serghei Lazo şi cine sînt autorii lui? (Înălţimea monumentului – 7,5 metri, autorii: sculptorii B. Diujev, B. Dubrovin, E. Zibrov şi arhitectul E. Cutirev. 113. Cînd şi unde a fost deschisă Aleea Clasicilor? (În luna martie a anului 1958, în parcul A. Puşkin, acum Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfînt.) 114. În memoria cui a fost construit Memorialul Victoriei? (În memoria luptătorilor căzuţi în luptele pentru eliberarea Moldovei şi a capitalei ei de sub cotropitorii fascişti în timpul celui de-al doilea Război Mondial din anii 1941-1945.) 115. Cînd a avut loc deschiderea Memorialului Victoriei? (astăzi Complex memorial „Eternitate”) (Deschiderea a avut loc la 9 mai 1975.) 116. Numiţi cîţiva scriitori busturile cărora sînt instalate pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt”. (Alexandru Hîjdeu, George Coşbuc, Mihai Eminescu, Nicolae Milescu-Spătarul, Tudor Arghezi, Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Stamati, Alecu Russo, Mircea Eliade ş.a.) 117. Cu ce ocazie a fost construit Arcul de Triumf din strada Tighina? (În cinstea victoriei Rusiei asupra turcilor în anul 1812.) 118. În cinstea cui a fost ridicat Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt? (În cinstea armatei ruse care a învins turcii în 1812.) 119. Ce înălţime are Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt? (13 metri.) 120. În ce an au fost instalat ceasul de pe Arcul de Triumf (în anul 1842) 121. Cum mai este numit Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt? (Porţile Sfinte, Arcul Victoriei.) 122. Cîte clopote a confecţionat pentru Chişinău Vasile Losenko? (Cinci clopote cu greutăţi diferite.) 123. Cine a fost arhitectul Arcului de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt? (Luca? (Ivan?) Zauşkevici.) 124. Unde a fost confecţionat ceasul de pe Arcul de Triumf din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt? (În Austria.) 125. În Chişinău au mai fost construite şi alte arce (porţi). Cu ce ocazie? (Cu ocazia trecerii prin Moldova a împărătesei ruse Maria Aleksandrovna, în timp ce pleca cu feciorii săi să se odihnească în Crimeea.) 126. Din cîte parcuri, parcuri silvice şi scuaruri este constituită zona verde a municipiului Chişinău? (Zona verde a municipiului Chişinău este constituită din 6 parcuri, 10 parcuri silvice, 4 grădini publice şi 31 de scuaruri.) 127. Cîte hectare ocupă parcurile silvice, grădinile publice şi scuarurile din municipiul Chişinău? (În total – circa 3500 hectare.) 128. Care este cel mai vechi spaţiu verde din oraşul Chişinău, dar şi din întreaga Moldovă? (Cel mai vechi spaţiu verde nu numai din Chişinău, dar şi din întreaga Moldovă este Grădina Publică "Ştefan cel Mare şi Sfînt".) 129. Cînd a fost pus începutul Grădinii Publice „Ştefan cel Mare şi Sfînt” din Chişinău? Ce suprafaţă ocupa grădina de la început? (Începutul grădinii a fost pus în 1818 pe o suprafaţă de 7 ha.) 130. Cui îi aparţine ideea de fondare a Parcului Ştefan cel Mare? (Ideea aparţine generalului-guvernator Bahmetov, mai precis soţiei sale – mare amatoare de livezi, şi împăratului Alexandru I şi viceguvernatorului Vighel.) 131. Cîţi ani au cei mai bătrîni copaci din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt”? (Peste 130-160 de ani.) 132. De către cine este proiectat gardul din fontă care împrejmuieşte Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sînt”? (De către arhitectul Alexandru Bernardazzi.) 133. În ce an a fost fondată Grădina Botanică a AŞM? (În 1950.) 134. Ce suprafaţă avea ea iniţial? (83 ha.) 135. Din ce este compus fondul genetic al Grădinii Botanice? (La Grădina Botanică se păstrează un bogat fond genetic – circa 3 mii de plante floricole, 2860 de plante tropicale şi subtropicale etc.) 136. Cum se numeşte Expoziţia de bază a Grădinii Botanice? Cîte ha ocupă aceasta? (Expoziţia de bază a Grădinii Botanice se numeşte "Vegetaţia Moldovei". Ea ocupă 14 ha şi conţine toate tipurile de plante care cresc în ţară.) 137. Din ce an Grădina Botanică este declarată teritoriu protejat de stat? (Din 1998.) 138. Care sînt cele mai noi parcuri care au început a fi plantate după anul 2000? (În 2001 a început plantarea unui nou parc, cel din str. N. Milescu-Spătarul, iar în 2003 – a parcului silvic Ceucari.) 139. Cîţi copaci seculari sînt protejaţi de stat în Chişinău? (81 de copaci.) 140. Unde găsim cel mai bătrân copac din aria Chişinăului? Cîţi ani are acest copac? (Cel mai bătrân copac este considerat stejarul gigantic de la Schinoasa – circa 400 de ani.) 141. Cînd a fost întemeiat parcul din Scuarul Catedralei şi cîte intrări are? (În anul 1836; parcul are 8 intrări.) 142. Cînd a fost fondat Parcul „Valea Morilor”? (În 1951.) 143. De către cine a fost elaborat proiectul Parcului „Valea Morilor”? (A fost elaborat de către colectivul de autori sub conducerea arhitectului R. Kurz.) 144. Ce instituţii activau în Parcul „Valea Morilor”? (Teatrul de vară cu 5000 de locuri, Cinematograful de zi, pavilionul de şah si joc de dame, orăşelul pentru copii "Andrieş". 145. În ce parte a oraşului este situat Parcul „Valea Trandafirilor” şi ce suprafaţă ocupă? (În partea de sud-est a oraşului, are o suprafaţă de 145 hectare); 146. În ce an a fost fondat Parcul „La Izvor”? (În 1972.) 147. În ce parte a oraşului este situat Parcul Ghidighici? (Este situat la o distanţă de 12 kilometri în partea de nord-vest a Chişinăului, pe malul lacului de acumulare Ghidighici.) 148. Numiţi parcurile din Chişinău pe care le cunoaşteţi. (Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt”, Scuarul Catedralei, Parcul „Valea Morilor”, Parcul „Valea Trandafirilor”, Parcul Ghidighici, Parcul „La Izvor”, Parcul Alunelul, Parcul Rîşcani ş.a.) 149. Cîte trepte are cascada din parcul Valea Morilor? (114 trepte.) 150. Cum se numeşte izvorul de lîngă lacul Valea Morilor? De ce poartă această denumire? („Izvorul Tamarei”, deoarece în anul în care a fost descoperit izvorul de către Ghenadi Bacanin, moare sora acestuia în timpul naşterii şi el l-a numit în cinstea ei.) 151. Unde este situat Parcul „Lunca gîştei”? (La Poşta Veche, între Universitatea Agrară şi Cimitirul „Sf. Lazăr”.) 152. Cum se numea la început parcul de la Munceşti? (Era numit în cinstea primului cosmonaut Iuri Gagarin.) 153. Cîte secţii include Grădina Zoologică? Numiţi-le. (Grădina Zoologică include cinci secţii: animale răpitoare, primate, paricopitate şi imparicopitate, ornitologie, acvaterarium.) 154. Cîte specii de animale vieţuiesc la Grădina Zoologică? (Circa 201 specii.) 155. Cîte lacuri sunt în Chişinău (24 de lacuri) 156. Ce instituţie a fost în clădirea unde acum activează Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”? (Hotelul „Siuisse”.) 157. Cînd a fost construită clădirea unde acum activează Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” şi cui aparţinea de la început? (Construită între anii 1835-1844, aparţinea familiei Monastîrskie.) 158. Ce s-a aflat în clădirea unde acum activează Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” între anii 1846-1897? (Din 1846 clădirea este închiriată de Gimnaziul chişinăuian, între anii 1863-1864 aici a fost căminul Seminarului teologic, în 1864 un cetăţean al Suediei, care închiria clădirea, deschide hotelul «Швейцарская», dar în 1897 comerciantul Muracev reconstruieşte clădirea şi deschide un restaurant, magazine şi ateliere.) 159. A cui placă memorială a fost pe pereţii clădirii unde acum activează Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”? (Placa memorială a francezului Anri Barbuse.) 160. Ce s-a aflat la primul etaj al clădirii unde se afla hotelul „Suiuse”? (Restaurantul „Nistru” / „Днестр”.) 161. În ce an a fost deschisă în această clădire Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”? (În anul 1953.) 162. Cînd a fost întemeiată Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”? (Pe 19 octombrie 1877.) 163. În ce clădire a funcţionat Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” între anii 1901-1941? (În clădirea Primăriei municipale.) 164. Unde a fost transferat sediul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” după cel de-al Doilea Război Mondial? (Pe strada Podoliei, nr. 97, care mai apoi s-a numit Iskra, actuala Bucureşti.) 165. Cum se numea librăria din sediul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”? („Cartea academică”, după cum se numeşte şi acum.) 166. Cînd a fost deschisă Biblioteca Naţională? (La 22 august 1832.) 167. Unde a activa la începuturi colectivul circului din Chişinău? (La Odesa, fiindcă nu avea un sediu în Chişinău.) 168. Ce dinastii de artişti ai circului moldovenesc cunoaşteţi? (Dinastia Breda, dinastia Herţ, dinastia fraţilor Truzzi.) 169. Ce „trucuri făcea” pe scena circului campionul mondial la lupte I.M. Zaikin? (Rupea cu mîinile lanţuri, ridica pe umerii săi o orchestră întreagă, ridica un automobil, roţile căruia se roteau în aer, bătea cu degetele cuie în table de lemn etc.) 170. Cînd a fost construită prima clădire a circului şi unde ea se afla? (În anul 1902; pe strada Kievului, actuala 31 August 1989.) 171. În ce an a fost construit turnul pe care sînt instalate antenele televiziunii? Ce înălţime are turnul? (În 1958; 197 metri.) 172. Cînd a fost dată în exploatare Casa Radio? (În 1960.) 173. Ce posturi de radio, care difuzează în Chişinău, cunoaşteţi? („Radio Moldova”, „Antena C”, „KISS FM”, „Noroc”, „Nova”, „Наше радио”, „Радио 7 в Молдове», „Серебрянный дождь» etc.) 174. Ce posturi TV, difuzate în Chişinău, cunoaşteţi? („Moldova 1”, „TVC-21”, „NIT”, „Telecanal 26”, TV- 7, PRO TV, EU TV ş.a.) 175. Care este prima instituţie superioară de învăţămînt deschisă în Moldova? În ce an a fost deschisă (Universitatea Pedagogică „I. Creangă”, în anul 1940.) 176. Ce instituţie a activat în clădirea actuală a Institutului de Arte? (Universitatea Agrară.) 177. Cîte facultăţi avea la început Universitatea Agrară din Moldova? (Cinci facultăţi.) 178. În ce an a fost înfiinţată Universitatea de Stat din Moldova? (În anul 1946.) 179. „Pe strada Puşkin colţ cu Pirogov”: despre care instituţie de învăţămînt spune scriitorul P. Zadnipru? (Despre Universitatea de Stat din Moldova.) 180. În ce an a fost înfiinţat Liceul „Gh. Asachi” şi ce fel de instituţie a fost la început, ce denumiri a purtat pînă la cea actuală? (În 1864; la început a fost liceu pentru fete, în 1918 Liceul „Regina Maria”, din 1944 pînă în 1990 Şcoala medie nr. 1.) 181. Numelui cărei personalităţi purta la început Liceul-Internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”? (Numele muzicianului Eugen Coca.) 182. Pe ce stradă a fost deschisă şcoala de meserii „Alexandrovsk”, în 1881? (Pe strada Ismail colţ cu strada 31 August 1989.) 183. Cum era numită actuala clădire a Spitalului de traumatologie şi ortopedie şi ce spital funcţiona aici? („Casa galbenă”, aici era Spitalul de psihiatrie.) 184. În ce an au fost construit Spitalul Clinic republican pentru copii de pe şoseaua Hînceşti (1950) 185. În ce anii au fost fondat Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă" (între anii 1892-1896) 186. Unde s-a aflat mai întîi magazinul „Unic”? (În localul unde acum este magazinul „Gemenii”.) 187. Cum se numea la început magazinul „Gemenii”? („Lumea copiilor”.) 188. Cui aparţinea casa în care acum este Casa-muzeu „A.S. Puşkin”? (Negustorului Naumov.) 189. Ce legătură are negustorul Naumov cu scriitorul rus A.S. Puşkin? (Cînd Puşkin a fost în Moldova Naumov l-a primit pe scriitor cu traiul la el timp de trei ani.) 190. Ce instituţie a activat pe locul Muzeului Naţional de Istorie al Moldovei? (primul gimnaziu de băieţi.) 191. Ce reprezintă Muzeul oraşului Chişinău din strada Al. Mateevici colţ cu strada Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni? (Un turn de hidropresiune, un castel de apă.) 192. Din cîte prize de apă subterană se aproviziona oraşul Chişinău la început şi cum se numeau aceste prize? (Patru prize de apă: Balişevskaia, Petricani, Ialoveni şi Ghidighici.) 193. Care era capacitatea de apă a prizei Balişevskaia? (Avea o capacitate de 200 mii căldări pe zi.) 194. Lucrările cărui artist reprezintă temelia Muzeului Exlibris din Chişinău? (Temelia acestul muzeu o constituie cele peste 2000 de lucrări ale lui Grigorie Bosenco.) 195. Care a fost primul spectacol de operă prezentat de Teatrul naţional de Operă şi Balet? (Primul spectacol de operă – „Grozovan”.) 196. Care a fost primul spectacol de balet prezentat de Teatrul Naţional de Operă şi Balet? („Fîntîna din Bahcisarai”.) 197. Cine este conducătorul teatrului „Eugène Ionesco”? (Petru Vutcărău.) 198. Numiţi cîntăreţii ruşi care au vizitat Chişinăul la înc. sec. XX (Petru Leşcenco, Fiodor Şaleapin.) 199. Numiţi scriitorii străini care au vizitat Chişinăul (Henri Barbusse, Al. Puşkin, Lev, Tolstoi, V. Maiakovski, Vladimir Korolenko etc.) 200. Numiţi personalităţi chişinăuiene stabilite în străinătate? (Ion Druţă, Svetlana Toma, Irina Lacina, Nadejda Cepraga, Anastasia şi Ileana Lazariuc etc.)

Selecţie de Viorica COJOCARU, bibliograf CID „Chişinău”

luni, 12 octombrie 2009

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A ACCESULUI DESCHIS


În acest an, diverse organizaţii din toată lumea sărbătoresc a doua oară Ziua Internaţională a Accesului Deschis (Open Access Day) – 14 octombrie 2009.
Organizatorii – PLoS, SPARC şi Asociaţia Studenţilor pentru Cultura liberă – au rezumat feedbackul pozitiv pe care l-au primit în legătură cu Ziua Internaţională a Accesului Deschis (Open Access Day) 2008, interogând cele 120 de organizaţii care s-au înscris pentru a participa la acest eveniment. La întrebarea dacă ar participa din nou în anul viitor – 90% din respondenţi au răspuns afirmativ „DA... pentru a extinde gradul de conştientizare şi de înţelegere a accesului liber, inclusiv şi mandatele recente şi politicile în curs de dezvoltare în cadrul comunităţilor internaţionale universitare, ştiinţifice şi publicului larg..."
Au existat mai multe moduri de a sărbători Open Access Day 2008, în afară de nivelul de participare. Prezentăm doar câteva dintre ele:
o explozie de materiale noi în accesul deschis şi organizarea lor în diverse arhive. Au fost create noi resurse, la Open Directory Access s-a organizat un Wiki, pentru a ajuta la utilizarea publicaţiilor din toată lumea;
acoperire semnificativă de bloguri – aproximativ 400 (inclusiv şi în Republica Moldova);
videoclipuri – luând în vedere importanţa accesului deschis s-au prezentat câte un profesor, bibliotecar, finanţator, student, cercetător, medic şi avocat (vezi pe YouTube şi Internet Archive
http://openaccessday.org/);
multiple comentarii pe care le-au primit organizatorii după eveniment din partea participanţilor şi utilizatorilor.
Săptămâna Accesului Deschis este o mare oportunitate de a informa pe oricine despre natura şi importanţa accesului liber. Va rugăm să participaţi şi la scrierea articolelor pentru blogul
http://oarm.blog2x2.net/: adăugaţi resurse electronice noi, împărtăşiţi experienţa instituţiei dumneavoastră privind organizarea accesului deschis şi a arhivelor electronice.
Programul eIFL-OA Moldova

DECLARAŢIA ASOCIAŢIEI BIBLIOTECARILOR DIN REPUBLICA MOLDOVAPRIVIND ACCESUL DESCHIS LA INFORMAŢIE


Preambul
Participanţii la Conferinţa anuală a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova recunosc importanţa strategică a Accesului Deschis la informaţie. În spiritul Declaraţiei de la Budapesta privind Iniţiativa Accesului Deschis, ECHO Carter şi Declaraţia Bethesda privind Accesul Deschis la Publicaţii, Declaraţia de la Berlin privind Accesul Deschis la Cunoştinţe în domeniul Ştiinţei şi Ştiinţelor Umanitare, noi am redactat acest document în scopul promovării Accesului Deschis pentru diseminarea cunoştinţelor ştiinţifice globale şi a creativităţii umane şi pentru determinarea măsurilor care trebuie întreprinse de către instituţiile de cercetare, universităţile şi bibliotecile din Republica Moldova. Scopul general este de a beneficia de conţinutul informaţional, disponibil prin intermediul accesului deschis, precum şi asigurarea dezvoltării şi distribuirii conţinutului local.
Strategii
Prin urmare, participanţii Conferinţei sunt interesaţi în promovarea unei noi paradigme a accesului deschis pentru a câştiga mai mult beneficiu pentru ştiinţă şi societate. Strategiile de bază pe care Republica Moldova trebuie să le adopte se rezumă la următoarele:
1. Fiecare cetăţean ar trebui să aibă accesul liber la rezultatele cercetărilor, date şi cunoştinţe finanţate din fonduri publice.
2. Fiecare universitate din Republica Moldova ar trebui să aibă acces la un repozitoriu digital în scopul stocării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice.
3. Minimum, aceste repozitorii ar trebui să conţină toate materialele raportate la învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică.
4. Repozitoriile deschise de materiale şi publicaţii ar trebui să se creeze cât mai curând posibil, astfel încât să se maximizeze accesul liber şi să încurajeze autorii de a publica articole în reviste cu acces deschis.
Bibliotecile, asociaţiile profesionale, universităţile, instituţiile de cercetare şi alte organizaţii din Republica Moldova, care împărtăşesc viziunea exprimată în Declaraţia privind Accesul Deschis sunt invitate să se alăture semnatarilor care deja au semnat acest document.
Chişinău, 16 octombrie 2009

CINSTIREA NEAMULUI ŞI A FIILOR SĂI








Valeriu RAŢĂ,
şef oficiu, Departamentul marketing





În după-amiaza de vineri, pe 16 octombrie curent, Gheorghe Marin, scriitor şi jurnalist, tatăl excepţionalei cîntăreţe Doina Aldea-Teodorovici, a adunat la Sediul Central al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” confraţi de condei, editori, profesori, bibliotecari, rude şi prieteni apropiaţi, cu ocazia lansării cărţii sale de publicistică Neamul prin fiii săi, scoasă de sub tipar de curînd la Editura „Pontos” din capital
ă. Menţionăm că protagonistul nostru la începutul actualei luni a devenit octogenar şi cei veniţi la manifestare l-au felicitat călduros şi i-au urat sănătate şi încă mulţi ani de creaţie.




Chiar în deschiderea evenimentului moderatorul Vlad Pohilă, reputatul publicist şi redactor-şef al revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis, a atras atenţia asupra atmosferei îmbietoare, plăcută din sala patronată de spiritul omului de cultură şi a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, dar şi străjuită de crucea lui Ştefan cel Mare şi Sfînt de pe monumentul de vizavi. În continuare, Vl. Pohilă, trecînd în revistă datele biografice ale animatorului zilei, a subliniat că Neamul prin fiii săi e „o carte antologică care denotă un farmec deosebit – în ea se îmbină prin excelenţă istoria multiseculară şi prezentul tumultuos al poporului nostru”. În paginile lecturate găsim publicistică documentară, versuri, proză şi, desigur, multe fotografii, ilustraţii care atrag atenţia şi impresionează prin noutate. Sînt evocate cu discernămînt figuri importante din istoria noastră zbuciumată: Burebista, Decebal, Mircea cel Bătrîn, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Sfînt, Mihai Viteazul, Ioan Vodă cel Cumplit, Alexandru Ioan Cuza, Alexei Mateevici, Nicolae Iorga ş.a. Dar cu aceeaşi căldură sufletească şi măiestrie sînt schiţate portretele contemporanilor, dintre aceştia îi numim pe Grigore Vieru, Gheorghe Malarciuc, Pavel Boţu, Gheorghe Vodă, Alexei Marinat, Claudia Partole. Orice om pasionat de cultura şi istoria neamului din care îşi trage rădăcinile poate descoperi în paginile cărţii multe lucruri inedite, văzute din alt unghi de vedere – al omului de cultură Gh. Marin.
„Sînt adunaţi în această carte oamenii dragi autorului, de aceea articolele documentare şi bucăţile literare vor fi citite cu plăcere şi admiraţie de către toţi cei pasionaţi de istoria, de memoria Neamului”, a ţinut să scoată în evidenţă poeta şi publicista Claudia Partole. Tot dumneaei a menţionat că Gh. Marin e un om fericit, căci editează cărţi ale memoriei Neamului, ne aduce aminte de fapte, evenimente văzute şi descrise prin prisma propriilor opinii. „Dacă pierdem această memorie, pierdem totul, tocmai de aceea cartea Neamul prin fiii săi e binevenită”, a conchis poeta.
Colegul de generaţie, poetul, prozatorul şi publicistul Arhip Cibotaru a relatat că Gh. Marin nu a făcut vîlvă şi zgomot în literele basarabene, ci s-a format ca un om cumpătat, „adunînd pe parcursul anilor mărgăritare, dar şi spini – în cărţile lui găsim şi bucurii, dar şi lacrimi”. Putem spune că avem în faţă un scriitor meditativ, care face o proză documentară de mare calitate, dă dovadă că ţine mult la limba română – fiece cuvînt e la locul lui, fiece frază e scrisă în cunoştinţă de cauză. Iar publicistul Tudor Ţopa, tot din aceeaşi generaţie, a comparat această carte cu o pasăre şi i-a dorit ca să aibă un zbor lung-prelung pe plaiul nostru.
Cu amintiri din anii ’70-’80 ai secolului trecut a venit Sergiu Nucă, jurnalist şi editor. „Alături de Gh. Marin am făcut o adevărată şcoală de editare a cărţilor”, a subliniat dumnealui, afirmînd privitor la cartea ce i-a apărut că autorul a făcut „o simbioză” din trecutul şi prezentul poporului nostru, a abordat genul de literatură care place, căci personajele cărţii sînt oamenii trecuţi prin filiera istoriei, oameni care s-au călătorit, dar au lăsat urme adînci în analele istoriei. Prozatorul Vlad Zbârciog şi-a exprimat părerea că această carte care se lansează spre marele public va bucura mult inimile oamenilor, deoarece în ea sînt descrise momente uitate, dar edificatoare din viaţa noastră culturală. Mihail Gheorghe Chibotaru, prozator, publicist şi dramaturg, a relatat că protagonistul manifestării este un scriitor nealintat de viaţă şi de destin. Modestia, lipsa de îngîmfare l-au însoţit oricînd şi oriunde. De la el putem învăţa omenia, în unele cazuri atenţia sau chiar curiozitatea faţă de adevăr. Aceeaşi calitate de invidiat a fost evidenţiată de Nicolae Roibu, reporter la cotidianul „Timpul”, şi poetul Gheorghe Ciocoi, ambii vorbitori dorindu-i jubiliarului pe viitor şi alte cărţi bune, multe întîlniri cu cititorii dragi.
De o deosebită atenţie din partea auditoriului s-a bucurat Raisa Dedin, o profesoară de limba şi literatura română, acum pensionată, sosită de la baştina lui Gh. Marin – judeţul Cahul. Cu multă emoţie în suflet dumneaei a spus că la ţară sînt aşteptate şi citite cu nesaţ cărţile de acest fel, mai ales cînd autorii sînt oameni din partea locului (cu care ea se mîndreşte nespus de mult şi care, de altfel, sînt destui împrăştiaţi în republică şi în lume).
Poate cel mai mult a fost aşteptat să ia cuvîntul Cristofor (Cristi, cum i se zice în mod familiar) – fiul regretaţilor Doina şi Ion Aldea-Teodorovici. Cei ce au asist în sală au aflat cum a fost educat Cristi în familia bunicilor, Eugenia şi Gheorghe Marin, ce cărţi a citit în copilărie şi ce citeşte acum, cînd vine la bunici de la Bucureşti. Doamna Eugenia Marin, fosta profesoară de limba şi literatura română la Liceul român-francez „Gh. Asachi”, e mîndră de succesele nepotului şi de cele ale soţului său, căruia, a zis, Dumnezeu i-a lăsat zile multe, dar de care i-a lipsit din nevrute pe Doina şi Ion.
„Gheorghe Marin a demonstrat că este fiul acestui pămînt, el scoate în văzul lumii nume celebre, dar şi nume uitate, unind într-un mod miraculos oameni cu aceeaşi viziune faţă de destinele basarabenilor”– e o constatare a Marcelei Mardare, editoare, ea fiind şi prefaţatoare la cartea de publicistică documentară Neamul prin fiii săi. Din acest cuvînt-înainte nu putem să nu desprindem următoarele: „Autorul vine cu propriile mărturii despre timpuri trecute în istorie, descoperă şi analizează fapte, fenomene, evenimente. Drumul devenirii noastre este lung, interesant şi plin de încercări. La fiecare cotitură a lui întîlneşti patrioţi care şi-au avut rădăcinile viguroase, înfipte adînc în pămîntul sfînt al ţării pe care l-au iubit şi l-au preţuit poate mai mult decît însăşi viaţa lor. Ei au ştiut să-şi apere concepţiile, convingerile şi idealurile cu dragoste, devotament, curaj, fermitate şi sacrificiu. Merită să-i cunoaştem, să-i respectăm şi să continuăm lucrurile bune începute de ei.”
Ultimul a luat cuvîntul Gh. Marin care a menţionat că se bucură de întîlnirile de acest fel cu cititorii săi, nişte întîlniri foarte calde şi agreabile. „Am fost ajutat să realizez manifestarea de azi de către colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, de rude, prieteni, cărora le mulţumesc pe această cale pentru susţinere şi aprecieri. Scrisul acum îmi este un refugiu de la necazuri, dar este şi o datorie pe care trebuia s-o fac cu mult mai înainte”, a spus cu înţelepciunea ce-l caracterizează Gh. Marin – omul care, ne-am convins cu toţii, cinsteşte Neamul şi pe fiii săi cei mai vrednici.
În Sala de lectură a BM, unde a avut loc manifestarea, a fost inaugurată expoziţia de cărţi cu genericul: La vîrsta toamnelor împlinite – Gheorghe Marin la 80 de ani. Pe stand cititorii bibliotecii au putut vedea alături de Neamul prin fiii săi şi alte volume cu tematică asemănătoare semnate de Gh. Marin: Misiuni şi destine, Închinare memoriei. S-au expus şi cărţile pentru copii Peştişorul vorbitor, Lecţie de înot, Căluţul oştean, precum şi cîteva traduceri considerate de specialişti destul de izbutite: Aşa glumesc la Gabrovo (trei ediţii), O soluţie sportivă de James Aldridge, În lumea minunilor de Nikolai Rubakin ş.a.
Tot ce a creat Gheorghe Marin de-a lungul anilor se încadrează în patrimoniul literar şi cultural al poporului nostru, în genere al spiritualităţii româneşti, fiindcă din paginile scrierilor Domniei Sale răzbate spre noi adevărul istoric – adevărul fără care nu ne putem imagina că vom fi integraţi într-un viitor apropiat în marea familie a popoarelor europene. De aceea cititorii vor fi bucuroşi să-l aibă şi de acum înainte pe Gh. Marin ca oaspete la biblioteci, în şcoli, în aulele universitare şi, desigur, ca autor al unor cărţi noi tot atît de captivante şi valoroase prin problematica expusă.

NEBĂNUITELE TAINE ALE NINELEI CARANFIL


Valeriu RAŢĂ,
şef oficiu, Departamentul marketing


Cine a avut ocazia să fie prezent vineri, pe 2 octombrie 2009, în Sala de lectură a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, la lansarea cărţii Nebănuita forţă a scenei, a avut marele noroc să savureze frumosul în deplinul sens al cuvîntului, căci protagonista zilei a fost Ninela Caranfil, Artistă Emerită din Republica Moldova, actriţă a Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din capitală. Această acţiune culturală nu este prima pentru distinsa actriţă, a remarcat faptul şi moderatoarea, dna dr. conf. univ. Lidia Kulikovski, director general al BM „B.P. Hasdeu”. Pînă la acea dată, în aceeaşi sală, unde se întîmplă evenimente mai rar întîlnite în viaţa culturală a republicii, Ninela Caranfil a mai lansat cartea Tăcerea de pînă la Cuvînt şi CD-urile Dorul infinitului din noi şi Rugă, care au avut o mare priză la public.
Manifestarea a fost binecuvîntată de părintele Valeriu, paroh al Bisericii „Sfîntul Pantelimon” din Chişinău, care a mărturisit că viaţa fiecărui om e un joc pe scenă, dar actorii au într-adevăr o forţă nebănuită dată de la Dumnezeu pentru a crea şi aceasta din urmă trebuie valorificată din plin. „Doresc Ninelei Caranfil, ca şi tuturor oamenilor de creaţie, să lucreze cu inspiraţie de la bunul Dumnezeu, iar experienţa ei pe scenă să ne ajute în viaţă”, a mai spus clericul.
„Am vrut să trăiţi un moment deosebit..., cartea aceasta nu eu am scris-o – a fost scrisă de mai mulţi oameni buni la suflet, mărinimoşi. Ei m-au ajutat, m-au încurajat, au fost pentru mine un model de curăţenie, de bunătate, de frumuseţe, de cetăţenie, de curaj, de românism, de nobleţe şi demnitate. Aceşti oameni m-au impresionat atît de mult că eu am scris cuvinte bune despre ei. Dar mulţi oameni, la rîndul lor, au găsit cuvinte bune, generoase pentru mine, pe care le veţi găsi aici – în carte. Deci nu e cartea mea, e cartea noastră, a tuturor”, sînt cuvinte spuse ca la o confesiune de Ninela Caranfil.
Pe parcursul a circa 40 de ani de muncă în teatru, N. Caranfil a avut ocazia să lucreze alături de un şir de personalităţi care în prezent nu mai sînt printre noi, dar pe care îi poartă în inimă cu pioşenie. Pentru ei actriţa a pus pe masă cîte o garoafă roşie şi a cerut să le acordăm un moment de reculegere. Aceşti „prieteni blînzi ai sufletului” Ninelei Caranfil au fost şi sînt: Grigore Vieru, Veniamin Apostol, Grigore Grigoriu, Iacob Burghiu, Lilli Promet (o scriitoare estoniană care a iubit mult România, iar romanul Primavera chiar a inspirat-o pe actriţă întrucîtva la scrierea „Jurnalului italian”), Andrei Vartic, Valeriu Babansky (care ne-a părăsit de curînd).
Pe cînd aerul tomnatic din încăpere a fost cuprins de undele fermecătoare ale melodiei Liberta, interpretată în italiană de Al Bano şi Romina Power, Ninela Caranfil a început să dăruiască celor prezenţi în sală la fel cîte o garoafă roşie – în semn de recunoştinţă şi susţinere a activităţii sale.
„Tonalitatea manifestărilor la BM „B.P. Hasdeu” a fost totdeauna la aceeaşi tensiune... Astăzi asistăm la botezul cărţii scrisă de o actriţă, nu de un om al scrisului, dar ţin să menţionez că Ninela Caranfil este foarte exigentă la alegerea cuvintelor, frazelor pentru redarea mesajului avizat... Volumul este plin de credinţă în Dumnezeu, de frumos, de românism dătător de viaţă şi de anticomunism”, a menţionat scriitorul şi publicistul Vlad Pohilă (tot el fiind autorul proiectului, coordonatorul şi redactorul cărţii). În primul rînd, lucrarea ar constitui un suport pentru breasla actoricească, căci aici cei care o adoră pe Melpomene şi Talia pot găsi multe sfaturi, de exemplu, cu privire la dicţia, pronunţia românească, la jocul scenic, alte taine profesionale. Fiecare carte îşi are destinul său. Există nişte tainice legături între oameni şi fapte: Ninela Caranfil a optat, de altfel, ca şi Lilli Promet, prin anii ’70 ai secolului trecut, ca pe coperta cărţii sale să fie imprimat celebrul tablou al lui Sandro Botticelli Primăvara, pictat la 1482. Această ilustraţie mai e şi o recunoştinţă faţă de italieni şi, de ce nu, faţă de basarabenii din Italia cu care s-a întîlnit Ninela Caranfil fiind într-o vizită la ei, acum doi ani, cu ocazia Crăciunului, căci visul dintotdeauna al actriţei a fost să viziteze Italia, să contemple frumosul pur în sine. Ninela Caranfil a adunat între copertele cărţii o mulţime de oameni dragi nouă tuturor; mai găsim în paginile ei interviuri, luări de atitudine şi un florilegiu de poezie patriotică, filozofică şi de dragoste.
Un erou al cărţii este şi remarcabilul publicist Constantin Tănase, care a ţinut să sublinieze că Ninela Caranfil, fiind dintotdeauna artistă, este o fire perseverentă, răbdătoare (aşa cum e scris şi în carte despre actori). Pentru a doborî comunismul din ţară ea a depus mult efort, energie, a trăit mereu cu speranţa, ne-a adeverit C. Tănase.
Mariana Druc, o prietenă devotată de familie, venită de la Bucureşti la această manifestare, a menţionat cu satisfacţie că se simte aici, la Chişinău, ca acasă şi ne susţine moral, căci anume cei din Basarabia îi încurajează de fapt pe cei din Bucureşti.
Prezent la acţiunea culturală, academicianul Mihai Cimpoi, a relatat că Ninela Caranfil este un talent distinct, bine conturat, sînt remarcabile interpretările ei de poezie românească clasică şi contemporană (Eminescu, Blaga, Voiculescu, Vieru, Matcovschi, Dabija ş.a.). Dar este evident şi darul ei de publicistă, graţie căruia artista promovează valorile şi nu e străină de politică.
Cei care au acordat ajutorul financiar la apariţia cărţii sînt Nina Gorincioi-Cadoppi şi soţul ei Daneo Cadoppi – o familie cu chipuri luminoase care au făcut să aibă loc această întîlnire a oamenilor dornici de libertate şi adevăr. „Mă bucur că sîntem atît de bogaţi spiritual”, a accentuat cu mîndrie în suflet conaţionala noastră Nina Gorincioi-Cadoppi. Apoi a continuat să-şi depene firul vieţii sale de prin anii ’70-’90 ai secolului trecut şi pînă în prezent. Sala a ascultat-o cu răsuflarea întretăiată. „Vreau să vă văd mai mult bucuroşi. Îmi iubesc mult neamul românesc, de aceea am hotărît s-o ajut pe Ninela Caranfil la editarea cărţii”, a spus în încheiere N. Gorincioi-Cadoppi.
„Ninela Caranfil astăzi s-a prezentat şi ca un regizor, căci ne-a prezentat un spectacol frumos şi sincer”, a relatat în luarea sa de cuvînt omul de afaceri Chiril Lucinschi, care la vremea sa a sponsorizat apariţia unui CD al artistei noastre. „Cartea pusă în discuţie este o reuşită netăgăduită a autoarei, mulţumesc pentru sinceritatea descoperită. Noi, cei care sîntem acum în sală, şi în continuare avem nevoie de a ne cunoaşte mai bine, avem nevoie de comunicare, să ne aflăm mai mult timp împreună”, a adăugat Ch. Lucinschi şi a propus ca în viitorul apropiat să se organizeze la BM „B.P. Hasdeu” un club de discuţii, de dezbateri, la care să participe reprezentanţi ai diferitor profesii şi generaţii, inclusiv oameni politici aflaţi acum la guvernare.
A venit cu felicitări din Oneştii Nadiei Comăneci un admirator vechi al protagonistei – ing. Constantin Rusanovschi. Ascultă poeziile scriitorilor basarabeni pe CD şi plînge cînd aude recitindu-se din Grigore Vieru, Nicolae Dabija... Nicolae Roibu, jurnalist, a reconfirmat că Nebănuita forţă a scenei e o carte neobişnuită fiindcă N. Caranfil a avut şi mai are ce spune despre tagma actoricească.
A ţinut să-şi felicite colega de facultate actriţa Victoria Usatiuc. „Mă bucur de succesele Ninelei Caranfil... Îi doresc puteri şi voinţă să mai scrie”, a zis cu multă căldură în suflet V. Usatiuc.
Ninela Caranfil a găsit acea cheie care i-a deschis calea şi a îndreptat-o fără greş pe făgaşul succeselor. La sigur că a ajutat-o să ducă la bun sfîrşit această muncă grea, uneori pînă la istovire, însuşi milostivul Dumnezeu, pe care îndrăgita noastră artistă îl poartă în suflet zi şi noapte – pe întreaga sa carieră de om al teatrului. Desigur nu s-ar fi descurcat fără contribuţiile celor mai apropiaţi prieteni, adoratori ai talentului dumneaei, căci, în ultimă instanţă, anume prin munca colectivă s-a ajuns la o performanţă – cartea Nebănuita forţă a scenei atrage atenţia celor mai diferite categorii de cititori.

NOU LA BIBLIOTECA „TÂRGU-MUREŞ” – RING INTELECTUAL

Iuliana GUZUN, bibliotecară, Biblioteca Publică „Târgu-Mureş” Inovaţia şi creativitatea pot rezolva orice problemă. Actul inovativ, înfrângerea obişnuinţei prin originalitate, depăşeşte orice obstacol. (G. Lois)
Biblioteca „Târgu-Mureş” este mereu în slujba comunităţii, este un agent al schimbării şi al noului în sfera vieţii culturale. Anul 2009 este declarat Anul European al Creativităţii şi Inovaţiei. Astfel, instituţia noastră şi-a propus să organizeze o activitate nouă – ring intelectual, o modalitate de abordare a temelor de actualitate, care presupune o confruntare între echipe cu monitorizarea şi aprecierea lor de către un juriu. „Chişinău – oraşul meu” a fost titlul primei activităţi de acest gen organizată în bibliotecă. Participanţi au fost elevii clasei a 7-a de la Liceul Teoretic „Ion Creangă”, însoţiţi de profesoara de limbă şi literatură română Ana Galaju. Ringul a avut loc pe data de 8 octombrie a.c. în cadrul Săptămânii Uşilor Deschise (02-18 octombrie) şi a decadei „Oraşul meu”. Iar pe site-ul bibliotecii (www.hasdeu.md), departamentul CID „Chişinău” a creat un blog „Chişinău, oraşul meu”, care conţine articole despre Chişinău şi chişinăuieni, selectate din periodice. Privire retrospectivă, ringul a constat din 45 de întrebări despre Chişinău, pregătite de bibliotecari. Iată câteva din ele: Când apare prima menţiune documentară despre Chişinău? Câte gospodării număra Chişinăul când devine proprietatea lui Vlaicu Pârcălab? Câţi ani Chişinăul rămâne proprietate a mănăstiri Sfânta Vineri din Iaşi? Cine din marii cronicari în cronica sa atestă Chişinăul din ţinutul Lăpuşna ca oraş? Cum se schimbă numărul populaţiei oraşului Chişinău pe la 1812? Cine a fost arhitectul Chişinăului în anii 50-70 ai sec. al XIX-lea? În ce an este dată în exploatare calea ferată şi Gara din Chişinău? Constantin Brâncuşi spunea că „lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în stare de a le face.” Noi, bibliotecarii, prin silinţă şi ambiţie, am fost în stare să organizăm ringul intelectual, iar elevii, prin dexteritate şi cutezanţă, au demonstrat înţelepciune şi cunoştinţe, dorinţă şi plăcere de a participa. Au venit documentaţi în modul cel mai serios pentru acest ring. Special pentru ei a fost organizată o zi de informare, în care au primit publicaţii despre oraşul Chişinău, pentru a se pregăti de activitate. Participanţii s-au repartizat în două echipe – Rapid şi Patrioţii. Fiecare echipă şi-a ales un căpitan bine instruit şi bun organizator, care i-a condus prin labirintul întrebărilor. Organizaţi, plini de energie şi cunoştinţe participanţii au creat o atmosferă de concurenţă sănătoasă. Cu mult entuziasm şi spirit competitiv prompt găseau răspunsuri, provocând adversarii la un nou duel. Cei mai activi elevi au fost Camelia Catruc, Evelina Mocanu, Felicia Macaleţ, Ana Conovalov, Tatiana Grecu, Dana Gorbatic, Corina Grigoriş. Iar suporterii, urmăreau cu încordare, cu sufletul la gură ambele echipe, cu greu îşi stăpâneau emoţiile. Foarte greu i-a fost juriului să nominalizeze câştigătorul, deoarece echipele s-au dovedit a fi invincibile. Activitatea s-a încheiat cu egalitate, n-au fost nici învinşi, nici învingători. Ringul intelectual a provocat şi a stimulat elevii spre noi perspective, spre noi căutări pe tărâmul cunoaşterii, le-a permis să se afirme plenar, să demonstreze o bună cunoaştere a strategiilor. Satisfăcuţi, elevii ne-au declarat că pentru prima dată au participat la o astfel de activitate, ring intelectual şi a fost pentru ei o experienţă interesantă şi utilă, solicitând chiar şi alte activităţi de acest gen. Drept gratitudine pentru participare activă, elevii au primit pentru Biblioteca clasei un dar pertinent – enciclopedia „Chişinău”.

OMAGIU CHIŞINĂULUI ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE

Victoria CEBANU, şef oficiu, Biblioteca „Ovidius”
Pentru prima oară la Chişinău, înainte de Hramul Chişinăului, în reţeaua Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” a demarat programul cu genericul „Decada oraşului meu”. Filiala „Ovidius” şi-a propus acest program pentru ca fiecare chişinăuian să poată participa la procesul de cunoaştere şi promovare a metropolei Chişinău. Prin activităţile desfăşurate s-a ajuns la realizarea scopului major: de a reuşi împreună cu comunitatea deservită să formăm atitudini pozitive faţă de oraşul natal, să îmbunătăţim gradul de informare despre Chişinău, despre centrele de cultură ale oraşului şi, nu în ultimul rând, să fim mândri, să preţuim statutul nostru de chişinăuian. Pe parcursul întregii decade a fost pusă la dispoziţia utilizatorilor expoziţia de carte „Trecutul îşi dă mâna cu prezentul”. Au fost expuse un şir de documente prin prisma cărora se poate face cunoştinţă şi documenta cu istoria şi prezentul acestui oraş. Au fost organizate excursii de prezentare şi promovare a colecţiilor bibliotecii, a blogului „Oraşul meu” plasat pe site-ul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Veronica Bârcă, şefa Sălii de expoziţii la Muzeul de Istorie a Oraşului, a selectat din arhiva muzeului pentru a fi vernisată în incinta bibliotecii expoziţia de fotografii cu genericul „Arhitectura Chişinăului de ieri şi de azi”, fiind expuse imagini ale oraşului din sec. XIX şi XX. Vernisarea a avut loc la şedinţa cenaclului „Ovidius” şi totodată s-a desfăşurat întâlnirea studenţilor de la Colegiului de Construcţii din Chişinău cu personalităţi marcante şi specialişti în diverse domenii. S-a dus o discuţie interactivă sub genericul „Pe străvechea ulicioară”. Participanţi la această discuţie au fost scriitorii Ianoş Ţurcanu şi Andrei Burac; Vasile Snop, vicepreşedintele Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova, Veaceslav Stăvilă, doctor în ştiinţe istorice, specialist în istoria satelor şi în reconstruirea arborelui genealogic al familiei, Albina Dumbrăveanu, doctor în ştiinţe filologice, cercetător la Institutul de Filologie al AŞM. În cadrul sărbătorii s-au desfăşurat mai multe activităţi captivante: concursul cognitiv „Să cunoaştem oraşul împreună”, ora de lectură „Chişinăul meu cel drag”, spectacolul-literar artistic „Odă Chişinăului” realizat în acord cu Centrul Comunitar „Andrieş”. Concursul de desene pe asfalt „Creta fermecată” cu genericul „Am un oraş frumos sub soare” a redat un farmec deosebit ambianţei de sărbătoare ce a dominat în aceste zile la Biblioteca Publică „Ovidius”. Şi-au demonstrat creativitatea elevii clasei a II-a (profesoară Liliana Otgon) de la Gimnaziul nr. 53, care în desenele lor au redat vederi adevărate, dar şi imaginare ale oraşului natal. Clubul „Tinere talente” promovează cu succes creativitatea şi ingeniozitatea celor dornici de a se manifesta în diverse domenii cultural-artistice (moderator Zina Izbaş, redactor-prezentator la Radio Moldova) – de această dată a întrunit sub genericul „Oraşul meu – mândria mea” o manifestare cu un program divers: recital de poezii „Făt-Frumosul ţării – Chişinău”, expoziţia de pictură „Toamna Chişinăului”, parada de modă „Fetele din Chişinău”, concursul de eseuri „Oraşul meu – mândria mea”, jurizat de scriitoarea Claudia Partole, Albina Dumbrăveanu şi Valentina Butnaru, preşedintele juriului. S-a dat o apreciere de încurajare tuturor participanţilor, menţionând unele lucrări cu diplome de excelenţă. La această activitate au participat elevi şi studenţii de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, USM, ULIM, Colegiul de Construcţii, Liceul Teoretic Agricol al UASM, Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” etc. Un aport deosebit în realizarea acestui program l-au avut studenţii de la Colegiul Tehnologic din Chişinău. Elevii profesoarei Raisa Alexa şi-au expus picturile autumnale şi un set de măşti decorative pictate cu multă fantezie. O altă grupă de studenţi, îndrumaţi de profesoara Maia Cojuhari, au prezentat o defilare de creaţii vestimentare proprii – „Colecţia etno”. Prezent la activitate, pretorul sectorului Centru Vladimir Şarban a înmânat diplome şi premii celor care au reuşit în mod deosebit să-şi exprime în eseuri admiraţia faţă de oraşul natal şi a menţionat că aceste manifestări culturale, desfăşurate în ajunul sărbătorii, vin să confirme ideea că hramul unei localităţi este o primenire a sufletului.

DECADA CHIŞINĂU LA BIBLIOTECA TRAIAN

Natalia DABIJA şef filială, Biblioteca Traian
În Anul Naţional al Imaginii Bibliotecii Publice în comunitate Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” vine cu ceva nou pentru public, cu Decada Chişinău, care s-a desfăşurat în toate cele 31 de filiale ale ei în perioada 4-14 octombrie a.c. N-a trecut neînsemnată Decada Chişinău şi la Biblioteca Traian. Au fost organizate un şir de programe culturale: ore de lectură, prezentări de carte, concursuri de desene, concursuri de lectură, concursul celei mai frumoase cărţi. Pentru a promova şi valorifica colecţia despre Chişinău Biblioteca Traian a organizat expoziţia: Chişinău, oraş de vis. Participanţi la aceste acţiuni au fost elevii Liceului Teoretic „Traian” şi copiii din comunitate. Cele mai frumoase acţiuni au avut loc pe 13 octombrie curent în ajun de Hramul oraşului. Elevii clasei a VI-a „A”, conduşi de către energica lor profesoară dna Elvira Anton, au participat la concursul de desene „Oraşul poveste, oraşul vis”, la care fiecare copil a expus ce a desenat, urmînd şi o mică prezentare a desenului. Cele mai reuşite au fost desenele Alexandrinei Focşa care a desenat Porţile oraşului, care după spusele ei sunt cartea de vizită a oraşului Chişinău; a Mariei Răileanu, care a desenat Aleea clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, unde preferă să se plimbe marea majoritate a chişinăuienilor; Iulian Lisnic a desenat un parc destul de simpatic şi a comentat în felul următor: că oraşul are nevoie de mai multe parcuri pentru a fi mai curat, dar pentru aceasta e nevoie de mai multe parcuri şi toate uzinele şi fabricile să fie construite la periferii, impresionate au fost şi desenele Nicoletei Rotaru, a Nicoletei Moldovanu, a lui Nicolae Pislearuc, Artiom Tcacenco şi Valeriu Podghirnâi, care au desenat Porţile sfinte şi Catedrala. Desenele copiilor sunt expuse în holul Bibliotecii Traian şi pot fi admirate de către toţi utilizatorii bibliotecii. Elevii clasei a IV-a au fost plăcut surprinşi la finalul concursului de a participa la matineul „Mă-nchin ţie, oraşul meu Chişinău” pregătit de către bibliotecarii Bibliotecii Traian şi elevii clasei a III-a „A” , conduşi de către profesoara lor iubită dna Ecaterina Cojocaru. Micii artişti au venit cu un omagiu dedicat oraşului Chişinău. Au recitat poeziile: Oraşul doarme, Orgoliul bărbătesc, Sonet urban scrise de către Nicolai Costenco; Zidire sfântă de Agnesa Roşca, Hulubul în Chişinău de Iulian Filip. Pentru a-i pune în mişcare pe toţi din jur au cântat cântecele: Odă oraşului meu, pe versurile lui Gheorghe Vodă, Oraşul Chişinău pe versurile lui Ianoş Ţurcanu, Chişinău oraş de vis, pe versurile lui Grigore Vieru, colindul O Marie. Fiind o clasă de dansatori, au încins Hora mare şi dansul mult îndrăgit de către copii „Alunelul”. Surpriza ce le-a plăcut mult copiilor, au fost dulciurile şi pliantul cu imnul Chişinăului „Odă oraşului meu”, ce a fost primit cu mare plăcere de către copiii, cărora le-a rămas ca amintire evenimentul atât de important. Cinstirea oraşului Chişinău ne-a reuşit cu succes, atrăgând atenţia tuturor locatarilor din blocul locativ în care se află Biblioteca Traian, a organizaţiilor ce se află în vecinătate şi a tuturor persoanelor ce treceau pe lângă bibliotecă ce se opreau pe o clipă să admire sărbătoarea noastră.

OMAGIU BIBLIOTECARULUI

Angela OLĂRESCU,
Biblioteca Publică Cricova

E sărbătoare-n ţară,
E mare sărbătoare
La a noua aniversare,
Profesia mea iubită.



A fi bibliotecar nu e atât de uşor. Un bibliotecar trebuie să fie un psiholog, un profesor, un manager pentru a putea dirija în mod optim toată informaţia parvenită din cele mai diverse surse. Anume el – bibliotecarul – este promotorul valorilor spirituale şi iniţiatorul relaţiilor culturale.
Copleşit de explozia informaţională, bibliotecarul de azi dispune de capacitatea de a selecta, prelucra şi comunica acea informaţie de care comunitatea are nevoie în dezvoltarea sa. Bibliotecarul învaţă mereu să-şi construiască relaţia pozitivă cu oamenii pentru care lucrează. El pune suflet în tot ceia ce face. Ei îşi consacră întreaga viaţă cărţii. Anume ei sunt cei care aduc lumină în sufletul tuturor. Prin munca sa, bibliotecarul face cinste profesiei alese.
Colectivul Bibliotecii Publice Cricova este dedicat acestei profesii. O facem cu pasiune. De-a lungul anilor muncim cu dăruire de sine profesiei alese şi prin profesionalismul nostru noi contribuim la propăşirea culturii noastre. Noi am câştigat respectul cititorului. Beneficiarii noştrii sunt atraşi de profesionalismul şi disponibilitatea noastră. Ştie că orice informaţie cerută i se va oferi.
La 5 octombrie am organizat, cu prilejul Zilei Bibliotecarului, o masă rotundă Omagiu Bibliotecarului. Oaspeţi de onoare am avut primarul or. Cricova Dl Valentin Guţan, consilieri locali, iar ca invitaţi bibliotecarii din satele vecine cu vechime de muncă şi experienţă avansată, bibliotecari specialişti de la bibliotecile şcolare din localitate şi o parte din cei mai activi cititori ai bibliotecii.
Către cei prezenţi cu un mesaj de felicitare s-a adresat Domnul primar, unde a accentuat, că relaţia de colaborare între Administraţia publică locală şi bibliotecă a existat şi va exista mereu, şi totodată a accentuat şi rolul bibliotecarului în societate, anume, că profesia de bibliotecar este una din cele mai vechi şi statornice profesii.
Visul cel mai mare a bibliotecarelor de la sate este ca Administraţia publică locală să le acorde atenţie luând în consideraţie că biblioteca de azi nu trebuie să fie cea de ieri, după cum şi bibliotecarul.
Şi-au expus părerea despre bibliotecă şi bibliotecar cititorii prezenţi la masa rotundă. Colectivul Opincuţa de la Şcoala de Arte din localitate ne-a cântat şi ne-a felicitat cu sărbătoarea profesională a bibliotecarului.

duminică, 11 octombrie 2009

STIMATELOR COLEGE DE BREASLĂ

Elena DABIJA, director, CAIE

DE ZIUA BIBLIOTECARULUI îmi asum îndrăzneala să confirm cu toată responsabilitatea mea de specialist în acest domeniu, că nu există pentru noi o breaslă mai pe potrivă decât aceasta – de a fi BIBLIOTECAR prin vocaţie. Suntem onorate de această profesie cu care ne mândrim zi de zi, fiecare la locul său de muncă – în BIBLIOTECĂ.

Suntem fericite de-a lungul anilor munciţi cu dăruire de sine şi că prin profesionalismul nostru contribuim la propăşirea culturii noastre.

Despre această fericire mărturisea şi Mihai Eminescu pe când deţinea funcţia de director al Bibliotecii Centrale din Iaşi: „Sunt fericit că mi-am ales un loc potrivit cu firea mea singuratică şi dornică de cercetare...”, astfel meseria de bibliotecar îi aducea numeroase satisfacţii spirituale.

Toată recunoştinţa noastră este în marea sete de cunoaştere şi în succesele celor care ne păşesc pragul bibliotecii. Ani la rând cercetăm, studiem, dorim să ştim care este rolul nostru în societate prin sondaje, mese rotunde, chestionare, opinii, eseuri. Şi aceasta o facem pentru a ne evalua munca, pentru a îmbunătăţi activitatea şi a oferi servicii de calitate pentru utilizatori. În acest an, declarat Anul Imaginii Bibliotecii Publice ne-am propus să ştim care este imaginea noastră în comunitate. Mai jos propun spre lectură doar unele spicuiri din mulţimea de aprecieri cu referire la munca de Bibliotecar din partea vizitatorilor Centrului Academic Eminescu:

„Casa cea mai primitoare şi cea mai călduroasă a cărţilor este şi va fi mereu BIBLIOTECA. BIBLIOTECAR nu poate fi un om oarecare, poate fi doar un om cu suflet mare, primitor, astfel ca să poată împărtăşi bogăţia cărţilor cu atenţie şi acurateţe cititorilor. BIBLIOTECARULUI trebuie mereu să-i aducem slavă pentru faptul că are grijă de principalii şi devotaţii noştri prieteni – CĂRŢILE” (Elena Nemţanu).

„Bibliotecarii, prin vocaţie rămân întreaga viaţă ceea ce sunt de la început, reprezintă un echivalent al celor care prin munca lor asigură formarea gustului literar, conferă autenticitate modelelor literare” (Cristina Ceban).

„Sinceritatea şi generozitatea bibliotecarilor care iţi oferă o carte sau alta te predispun să revii în acest locaş al culturii, încrezător că vei afla informaţii interesante, sfaturi înţelepte, pentru că aici activează specialişti bine pregătiţi şi cu sufletul deschis spre frumos” (Marcela Mardare);

„De cele mai multe ori poţi observa că bibliotecarul şi cititorul se află într-o relaţie de prietenie” (Zinaida Chistol).

„Bibliotecara are grijă de cărţi ca de copiii săi. Ea este o a doua mamă a cărţilor şi a cititorilor săi” (Ecaterina Vozian).

„De foarte multe ori bibliotecarul este unul din puţinii prieteni ai cititorului” (Elena Dimitriu);

„Mulţumim bibliotecarilor pentru căldura şi înţelegerea oferită, care este familială şi care ne redă pofta mare de a citi şi a învăţa continuu” (Vlada Liubomişcenco) etc.

Aş mai continua din mulţimea de aprecieri referitor la CARTE, BIBLIOTECĂ, BIBLIOTECAR, CITITOR, dar şi din puţinele mesaje relatate mai sus putem face o viziune clară.

Fiecare din noi a îmbrăţişat această profesie nobilă conştient, întâmplător, din curiozitate sau îndrumat de cineva... Eu am făcut-o conştient, ca mai apoi acest lucru să-l urmeze şi nepoatele Tatiana Coşeri, Ina şi Natalia Dabija, s-o ademenesc în bibliotecă şi pe sora Valentina Gorea.

Dar amintirile mă duc în acel an de botez – 1982, când am păşit ca tânăr specialist pragul Bibliotecii pentru copii nr. 11. Cititoare fidelă era Rodica Goncear, care la fel mi-a urmat sfatul, ca la moment să fie şi ea devotată profesiei.... Au urmat această meserie multe alte doamne, care la moment îmi sunt colege şi care nu regretă.

Tuturor BIBLIOTECARILOR, personal şi din partea echipei Centrului Academic Eminescu, urez sănătate, împliniri dorite, ani mulţi şi rodnici în TEMPLUL CĂRŢII!

Vă propun prin lectura poeziei Adinei Enăchescu „Bibliotecara” să credem totuşi în „tinereţe fără bătrâneţe”:

Erai, pe-atunci, suavă domnişoară

şi, printre cărţi, păreai o poezie

ce numai Dumnezeu o poate scrie

sub poală de pădure, într-o vară.

Şi ani , de-a rândul, cărţi împrumutând,

te-ai vestejit, frumoasa mea copilă;

de tine nu avu chiar nici o milă

tălharul timp, de toţi râzând!...

Te-ai vestejit ca triste gălbenele

şi ai rămas de-a pururi domnişoară;

de-acum, e prea târziu, se face seară,

iar chipul tău pluteşte printre stele!...

MESAJ DE SUFLET DE ZIUA BIBLIOTECARULUI

MESAJ DE SUFLET DE ZIUA BIBLIOTECARULUI

Din anul 2000, la 5 octombrie se marchează Ziua bibliotecarului.

Întâmplător sau nu, dar sărbătoarea profesională a bibliotecarilor coincide cu cea a cadrelor didactice. Deşi între munca bibliotecarilor şi cea a învăţătorilor şi profesorilor există multe similitudini, tradiţia stabilită, ca şi statutul cadrelor didactice, face ca societatea noastră să perceapă data de 5 octombrie mai ales ca pe o Zi a învăţătorului, astfel – întrucâtva explicabil, obiectiv – activitatea bibliotecarilor este umbrită, pusă în plan secund chiar şi la sărbătoarea lor profesională.

Este adevărat că noi toţi trăim deosebit de intens amintirea primei zile de şcoală, a chipului primei învăţătoare sau al primului învăţător. Însă nu mai puţini sunt şi cei care trăiesc la fel de intens amintirea primului contact cu miracolul rafturilor din bibliotecă, emoţiile primei cărţi citite.

Tocmai de aceea credem că 5 octombrie – Ziua bibliotecarului – este un minunat prilej de a aminti comunităţii, o dată în plus, despre importanţa bibliotecii în viaţa noastră, despre specificul muncii de bibliotecar, o activitate care în ultimul timp a căpătat noi valenţe, deosebit de însemnate, având în vedere faptul că trăim cu toţii în Era Cunoaşterii, a informării, documentării, acumulării de cunoştinţe şi de alte forme ale memoriei fără de care este de neconceput formarea omului nou şi progresul societăţii.

Schimbările ce au survenit în viaţa socială, în ultimele decenii, au introdus multe rectificări şi în misiunea bibliotecarului, percepută până nu de mult ca o muncă rutinară – de a aduce, pur şi simplu, cititorului, cărţile solicitate. Astăzi bibliotecarului îi revin sarcini cu mult mai numeroase şi de netăgăduită valoare pentru perfecţionarea intelectuală a oamenilor. Misiunea sa include diverse aspecte ale educaţiei, culturii, informaţiei, propagării frumosului şi adevărului. Este incontestabilă nobila contribuţie a bibliotecarilor la conservarea, multiplicarea şi promovarea în popor a valorilor naţionale perene, ca şi a celor mai frumoase realizări ale spiritualităţii universale.

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, cu o istorie de 132 de ani, se înscrie, alături de Biblioteca Naţională, Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, printre instituţiile de frunte din domeniu în R. Moldova, şi nu numai.

BM s-a transformat într-o instituţie cu uşile larg deschise dialogului democratic, propunându-şi ca scop de bază informarea pluridimensională a comunităţii, satisfacerea diverselor interese de ordin cognitiv, a doleanţelor de familiarizare cu valorile universale. Cu două decenii în urmă, în fondurile noastre se menţinea o proporţie absolut anormală, la 18 cărţi în limba rusă revenind doar două cărţi în română, şi acestea cu litere chirilice. În prezent, putem vorbi de un echilibru aproape raţional, corelaţie carte românească – carte în alte limbii fiind de 50 la 50 procente. Acest fapt a devenit posibil şi graţie deschiderii a 10 biblioteci, cu aportul substanţial al colegilor din Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgovişte, Constanţa, Bistriţa, Târgu-Mureş, Alba Iulia, Focşani, Baia Mare. Concomitent, dintre cele 31 de filiale ale BM, 6 au fost reprofilate ca biblioteci-centre de cultură ale minorităţilor etnice de la noi: rusă, ucraineană, bulgară, evreiască, găgăuză, polonă ş.a., această experienţă de multiculturalitate trezind nu numai interesul, dar şi încântarea colegilor din alte ţări.

Utilizatorii BM beneficiază nu numai de bogate colecţii de cărţi, dar şi de accesul la internet, la versiuni electronice ale multor publicaţii, de un serviciu specializat de informaţii CID „Chişinău”, sunt implicaţi în numeroase manifestări culturale pentru toate vârstele.

Ca o expresie clară a unor apreciabile schimbări în activitatea Bibliotecii Municipale apare munca de cercetare şi activitatea editorială. În ultimii 15 ani la BM au apărut peste 200 de volume: biobibliografii consacrate unor personalităţi marcante ale Chişinăului, alte surse de referinţă ca dicţionare bibliografice, cataloage, manuale, lucrări metodice care se bucură de aprecierea utilizatorilor şi a cercurilor intelectuale.

Anul curent trece pentru bibliotecile noastre sub semnul imaginii, 2009 fiind consacrat drept An al imaginii bibliotecii în comunitate. Avem astfel un prilej deosebit de a promova imaginea BM şi a bibliotecarului, dar şi de a reitera, prin diferite manifestări, necesitatea şi importanţa lecturii, a informării şi documentării, a cultivării oamenilor, graţie cărora contribuim la aspiraţia generală de perfecţionare a omului şi a societăţii în ansamblu, în mileniul III. Desigur, profităm de ocazie pentru a promova, prin mijloacele specifice activităţii bibliotecare, şi imaginea, reputaţia, bunul nume, al capitalei, valorile poporului nostru, ale Republicii Moldova.

Cu ocazia sărbătorii profesionale Ziua bibliotecarului, adresăm tuturor angajaţilor BM „B.P. Hasdeu”, colegilor noştri de breaslă din alte instituţii, cele mai frumoase felicitări şi călduroase urări de sănătate, bucurii la locul de muncă şi acasă, noi împliniri în activitatea aleasă, căreia se consacră cu dăruire, cu devotament, cu credinţa că şi noi, bibliotecarii, contribuim la ameliorarea stării de spirit a societăţii, la o evoluţie mai spre bine a R. Moldova.

5 octombrie 2009

În numele administraţiei BM „B.P. Hasdeu”

dr. conf. univ. Lidia KULIKOVSKI,

director general