marți, 29 septembrie 2009

CULTURA-SPAŢIU DE DIALOG ŞI MODEL CULTURAL UMANIST (PROGRAMUL CULTURA 2007-2013)

Elena VULPE, director, Biblioteca „O. Ghibu”
Anunţat de ONU drept prioritate internaţională a fost susţinut de BP ”O. Ghibu” prin lansarea unui program propriu, iniţiat sub genericul Armonii şi interferenţe culturale şi axat pe problemele cooperării şi influenţelor culturale, a moştenirii culturale, experienţelor şi perspectivelor socio- culturale, vizând procesul globalizării în cadrul culturii moderne, a multiculturalismului. În cadrul Programului sub auspiciile bibliotecii au demarat Zilele Francofoniei, Săptămâna culturii franco-germane, lansări de carte şi CD a scriitorilor americani, francezi, polonezi, serate literare, recitaluri poetice şi muzicale a interpreţilor consacraţi, vernisaje de pictură. Aceste manifestări au constituit un imbold pentru studiera altor spaţii culturale, deschizând noi orizonturi de cunoaştere artistică, noi modele de personalităţi creatoare, depistând influenţele şi tangenţele, individualitatea fiecărei culturi, provocările care stau în faţa culturii noastre naţionale şi a proximităţilor. Zilele Francofoniei Desfăşurate în perioada 18-27 martie, Zilele Francofoniei la biblioteca „O. Ghibu” au purtat motoul: „Le coeur de l’homme est un livre que j’ai appris à estimer”, exprimând mesajul poetului francez, precursor al poeziei moderne-Lautreamont, una dintre rarele personalităţi ale culturii occidentale. Din start biblioteca a pregătit o expoziţie tematică întitulată Francofonia – ferment al fraternităţii şi schimburilor culturale, unde au fost expuse cărţi şi documente în limba franceză din fondurile bibliotecii, ce reprezintă un spectu larg de aspecte ale culturii şi civilizaţie franceze. Deasemenea a fost creat un ambient de Stil Francez unde să domine spiritul galilior cu inscripţia cuvintelor lui Charles de Gaulle: La France est multiple. Et le sera toujours. Manifestările au început cu un scenariu în care tinerii au demonstrat ce înseanmă a fi francofon: Etre francophone c'est: bien maîtriser la langue francaise, faire developper entre les partenaires le sentiment d'une communaute de destin. Agenda programului a inclus: Serata literară „Moldavie – pays francophone”, care a urmărit scopul nu numai de extindere şi aprofondare a limbii franceze, dar şi a dialogului intercultural. Larga prezenţă la manifestare a elevilor şi studenţilor de la diverse instituţii de învăţământ din capitală, ghidaţi de profesorii de limbă franceză: T.Babuc, V. Lica, N. Chiriac, I. Zosim, V. Pşenicnicova de la LT M. Eliade, D. Alighieri, G. Asachi, Şcoala Polivalentă Profesională nr.8, Universităţile Tehnică şi de Stat din Moldova) a demonstrat, aşa cum au relevat participanţii, că Moldova este o ţară cu reală deschidere către valorile culturii şi civilizaţie franceze. Deşi actualmente limba engleză îşi revendică primatul, cei prezenţi au menţionat, că aspectul sentimental al apartinenţei la limbile romanice prevalează, franceza fiind mai lesne de însuşit, accentuându-se şi avantajul deschiderii către celelalte idiomuri neolatine: italiana, spaniola, portugeza. Ea pătrunde tot mai larg în toate sferele activităţii umane, fiind un mijloc eficace de informare şi comunicare din perspectiva cunoaşterii şi integrării multiculturale. Prezentările Editurii “Cartier” Cartea franceză “la pachet”, susţinute de scriitorul Em. Galaicu Păun în formula Lecturilor aperitive de recomandare, a inclus următoarele titluri: R. Barthes “Plăcerea textului”, în care se recomandă abordarea operei doar dintr-o perspectivă individuală, criteriul plăcerii fiind gustul fiecărui cititor în funcţie de “capriciile” celui ce o citeşte şi se întemeiază pe câteva negaţii ale “barierelor, claselor, excluderilor, a contradicţiei logice”. R. Gary “Himere”, dezvăluie o poveste de dragoste în mijlocul unei Europe pline de războaie ce constituie testamentul literar şi uman al autorului, înglobând toate temele şi obsesiile scriitorului printr-o pânză epică de dimensiuni tolstoiene al scriitorului titular consecutiv de două ori al Premiului Goncourt. M. Duras “Moderato cantabile”, un roman centrat pe tema iubirii, populat de personaje care încearcă să scape de singurătate găsind sensul vieţii prin recursul la o dragoste absolută, la crimă sau nebunie. Autoarea este considerată una dintre cele mai controversate scenariste şi scriitoare contemporane ale Franţei. Redactorul-şef al Editurii Cartier Em. Galaicu Păun a subliniat că ponderea autorilor francezi în cadrul unităţii editoriale este una copleşitoare, aici au apărut peste 100 de titluri în mii de exemplare. Adresându-se tinerilor cu diferite sfaturi, între altele a spus: sunteţi în perioada de viaţă de absorbţie la maximum. Eu la vârsta de 13-14 ani îi citeam deja pe Dostoevski, Merim Turghenev, Gogol. E foarte importantă consecutivitatea lecturii, vă propun să începeţi cu O.Balzak, P.Merime şi mulţi alţi scriitori francezi pe care îi puteţi lectura în original, graţie deschiderii frontierilor de carte şi interesului sporit faţă de limbile străine.Spiritul francez a fost la un moment dat girul lumii – reprezentanţii ei veneau la Paris cu scrisori de nobleţe pentru a se impune. Aici a venit şi Constantin Brâncuşi. Recitalul poetic “Vivez votre passion en français” (Trăiţi-vă pasiunea în franceză)a inclus prezentările creaţiei Iuliei Hasdeu a Cenaclului cu acelaşi nume de pe lângă revista Clipa Siderală, la care au evaluat A. Cojocaru, M. Iordăchescu, N. Bejan, care au vorbit cu admiraţie despre poeta de excepţie prin declamarea poeziilor: Bietul rege, Serenada, Nocturnă, Femeia, Iubire statornică, Publicul prezent la manifestare (LT D. Aligheri şi Minerva) s-a convins, că opera I. Hasdeu este actuală, prin permanenţele ei se confruntă cu sensibilitatea contemporană, lăsând nealterată imaginea talentului acestei poete.Membrii cenaclului literar Iulia Hasdeu au prezentat revista lor Clipa Siderală , seria nouă. Tânărul şi numerosul public interactiv a mai putut audia cântece de Patrisia Kass, Charles Aznavour, Yves Montand, însoţite de comentarii. Astfel prezentările şi audierele CD (în comentariile jurnalistului D. Mihail) au avut un efect captivant atăt prin melodiile de succes ale cântăreţilor francezi, cât şi prin biografiile lor neordinare. Interpretă E. Porubin şi eleva Alisa Şendrea de la Şcola Polivalentă Profesională Nr. 8 au evaluat cu melodii din repertoriul Patriciei Kass. Elevii au fost asistaţi de profesoarele de limbă franceză Tatiana Babuc şi Irina Zosim. La seria de manifestări francofone s-a înscris şi lecţia interactivă „Van Gogh – reprezentantul postimpresionismului, moderată de muziograful E. Sâtnic, la care, de asemenea, au luat parte activă elevii de la Liceul „M. Eliade” şi „D. Aligheri”. Tinerii au fost impresionaţi de lucrările pictorului, mai ales seria Floarea-Soarelui, tablouri expuse din colecţiile Bibliotecii Naţionale şi care în prezent sunt cele mai apreciate din istoria artei,pe cănd în toată viaţa legendarul pictor nu a vândut decât o singură lucrare. Tot în cadrul programului amintit a fost lansat pentru liceeni concursul pentru cel mai bun eseu scris în limba franceză despre Moldova şi relaţiile ei francofone, rezultatele căruia vor fi publicate. Cultura poloneză este promovată prin colaborarea susţinută pe care o are biblioteca cu Institutul Polonez din Bucureşti, care contribue la valorificarea fondului de carte al bibliotecii, al actualizării cu noi donaţii primite de la partenerii polonezi. Lansarea de carte A. Michnic “Mărturisirile unui disident convertit” se inscrie în activităţile de promovare a culturii polneze, prin unul din reprezentantul ei cei mai de seamă, publicistul şi eseistul de renume, Adam Michnic, aflat pentru prima dată în Republica Moldova, care prin mărturii veridice a expus experienţa poloneză , dezvăluind aspecte ale vieţii sociale, politice şi culturale în demersul acestei ţări spre democraţie şi libertate. Disidentul polonez, figură legendară a Solidarităţii poloneze, intelectualul de mare clasă Adam Michnik, şi-a lansat la bibliotecă volumul de eseuri (Editura Polirom, Iaşi, 2009) în cadrul unei manifestări organizate în parteneriat cu Editura Polirom, Institutul Polonez (Bucureşti), PEN Club Moldova şi Revista «Contrafort» (Chişinău). Personalitatea neordinară a lui A. Michnik, verbul său nonconformist au suscitat un viu interes în rândurile intelectualităţii chişinăuiene, la acest eveniment participând un public numeros şi şelect: scriitori, academicieni, politicieni, cineaşti, jurnalişti, istorici, sociologi (V. Ciobanu, V. Gârneţ, V. Beşleagă, A. Suceveanu, N. Negru, V. Butnaru, V. Pohilă, M. Chistruga, V. Druc, M. Poiată, N. Rusu, V. Tăslăuanu, M. V. Ciobanu, I. Ciocan ş. a. ), profesori universitari, studenţi, precum şi membri ai Ambasadei Poloniei în RM. Dezbaterile asupra cărţii au scos în relief idealurile şi principiile autorului privind ideologia politică, samavolnicia, teroarea unui sistem bazat pe minciună şi împilare a libertăţii umane-comunismul. Prin mărturisirile şi experienţa anticomunistă împartăşită a entuziasmat publicul prezent în sală. Aceste subiecte au trezit un viu interes în rândurile asistenţei prin întrebări şi şarje polemicice, vizând realităţile sociale, politice şi economice din RM. Deşi A. Michnik a recunoscut că încă nu înţelege bine ce se întâmplă aici, el vede viitorul unei Moldove unite într-o Europă unită. Întâlnirea cu acest pedagog al libertăţii a depăşit cadrul unei simple lansări de carte, transformându-se într-o tulburătoare prelegere de istorie şi cultură, mulţi participanţi făcându-şi notiţe pe marginea discursului incitant al celebrului polonez. Săptămâna culturii franco-germane desfăşurată în anul curent în R. Moldova, prin lansarea în premieră a Manualului de istorie franco- german, a cărui dezbatere publică a avut loc la biblioteca “O. Ghibu” în cadrul mesei rotunde Relaţiile franco- germane- un model al parteneriatului de succes a adunat un public select şi numeros. Participanţii la dezbateri au subliniat că Istoria trebuie dezarmată, după cum ne îndeamnă şi Uniunea Europeană, miza fiind pusă pe conlucrare în plan economic, cultural şi politic. Evenimentul a fost organizat de către Ambasada Republicii Federale Germania, Ambasada Franţei şi Alianţa Franceză, în parteneriat cu Asociaţia Tinerilor Istorici din Moldova. Elaborat în premieră de specialişti germani şi francezi, manualul este un model de parteneriat reuşit, şi poate fi tradus şi experimentat şi în arealul nostru prin prisma observaţiilor şi comentariilor expuse la intîlnirea de faţă. Serată Limba română- limbă a Consiliului europei a fost organizată în colaborare cu Uniunea Scriitorilor, Clubul Consiliul Europei la care au participat şi oameni de cultură din România, alături de scriitori, profesori, studenţi de la USM, LT Gh. Asachi, M. Eliade şi elevi de la Liceul din Micleuşeni (Străşeni). Scriitorul I. Hadărcă, apreciind plurivalenţa şi mesajul universal al limbilor europene, a făcut o incursiune în originea limbilor europene, a limbilor regionale şi minoritare, precum şi a limbii române şi varietăţilor ei locale, menţioand că limba este o componentă a specificului naţional. Acad. M. Cimpoi a remarcat legătura dintre limba literară şi conştiinţa naţională, unitatea limbii române, accentuând că avem o limbă şi suntem o naţiune, iar limba româna este patria, casa fiinţei noastre. Oaspeţii din România I. Mitrea şi M. Sultana Vicol au îndemnat tinerii spre studierea limbilor europene pentru a susţine prin cercetări mai intens dialogil multicultural în procesul de globalizare al culturilor. Tinerii participanţi s-au incadrat în discuţie, demonstrănd o cunoaştere a limbilor europene, dar au insistat asupra unor raţiuni politice care trebuie să stopeze teoriile lingvistice eronate despre existenţa a două limbi şi să triumfe adevărul ştiinţific. Un interes deosebit a suscitat Discuţia cărţii “Femei celebre” de E. White , prilejuită de Ziua de 8 Martie, prin care membrele Clubului Femeia au formulat prototipul femeii moderne, axat pe personalităţi mondene, care au obţinut în viaţă notorietate, succes, împliniri, doar prin sacrificiu, voinţă, dar şi hazard. Istorisind povestea celor mai fermecătoare femei din istorie: Eva Peron, Greta Garbo, Coco Chanel, Angelina Jolie, Edith Piaf, Jacqueline Kennedy, participantele la manifestare (R. Brăduţanu, S. Sava, M. Saharneanu, S. Gamarţa, V. Cojocaru, L. Matei) au remarcat, că succesul lor este o provocare întru testarea farmecului feminin pentru a deveni atrăgătoare, iar manualul este plin de umor, ingenios şi instructiv. Ora de lectură asupra volumului lui E. Poe Principiul poetic a constituit un moment comemorativ, susţinut de studentii de la facultatea de limbi moderne a USM şi elevii de la liceul N. Gogol, prin care au elogiat figura cea mai reprezentativă a scriitorului american, care a intrat în aria culturii universale cu un recital din creaţia scriitorului, la care au fost prezentate, recomandate şi alte cărţi din colecţia “O carte pentru o seară” precum şi volumele Tamerlan, Ulalume, Clopotele. Pătrunzând drama existenţială a neâmplinirii sale, cititorii au înţeles mai lesne umanismul lui Poe, marea lui aspiraţie spre cunoaştere, puterea de analiză, sensibilitatea efectelor artistice, innoirile în tehnica versului-valori pe care opera lui le fixează în istoria literaturii universale. Plurivalenţa infinită şi mesajul universal al culturilor europene a constituit o incursiune în istoria, civilizaţia, arta şi literatura acestor culturi. Fiind un centru reprezentativ al pluralităţii şi dialogului intercultural, biblioteca a organizat în cadrul Salonului de carte şi o serie de expoziţii, care conferă o mai bună vizibilitate a colecţiilor sale ce constitue patrimoniu informaţional universal, propunând spre studiu şi lectură opera unor mari personalităţi de talie universală, incluşi în programul UNESCO de omagiere pentru anul 2009: “Anatol France – Literatura de idei şi de eleganţă clasică”, „Gloria teatrului englez – Wiliam Shakespeare , capodoperă a Renaşterii” , Arthur Conan Dolyle „Întemeietorul romanului poliţist englez”, Anna Ahmatova „Universul sufletului feminin, ”Lion Feuchtwanger „Maestru al romanului realist german interbelic”, Johann Wolfgang Goethe „Piatra de hotar în dezvoltarea literaturii germane şi universale”, Voltaire „Încredere în raţiunea umană şi progres” , Andre Gide „Imprevizibilitatea şi spontanietatea actelor umane”ş.a. Spiritul uman de astăzi solicită implicare şi se dezvoltă din tiparele comportamentelor locale încremenite spre deschiderea şi sincronizarea cu memoria lumii şi idenitatea colectivă. Pentru a înţelege propria istorie şi cultură naţională, Programul şi-a propus identificrea spaţiului multinaţional al numeroaselor culturi, care s-au dezvoltat şi interacţionat, având un teren comun de interpătrundere şi influenţe culturale. Iniţiat de scriitorii nouăzecişti (reprezentanţi ai curentului postmodernist, grupaţi în jurul revistei „Contrafort” ) în cadrul bibliotecii, programul oferă tuturor doritorilor un climat precoce integrării europene, vizând problemele globalizării în cadrul culturii moderne, a vocabularului conceptual al culturii, dimensiunea contemporană a cooperării, provocările în faţa culturilor naţionale şi un tratament modern al moştenirii culturale şi istorice.

duminică, 27 septembrie 2009

INVITAŢIE LA LECTURĂ



Cărţile care merită citite.

Oblomov de Ivan Goncearov, Rusia – 150 ani.
Titlu original: Oblomov. Reeditată în Bucureşti de editura Univers în 1973, Moscova, ed. “ÈKSMO”, Chişinău, ed. Cartea moldovenească, 1974 etc. Oblomov, unul din marile romane ale lumii, este considerat drept reprezentarea tipică a aristocraţiei ruseşti letargice şi mioape, din sec. XIX. O ţintă principală a romanului este instituţia şerbiei: ca muldera că Rusia nu va putea mderniza şi nu va putea concura cu restul lumii dezvoltate, dacă nu va aboli instituţiile şi practicile sociale ce îi făcuse atîta rău. Oblomov este un om bun, dar nu are voinţa de a-şi pune ideile în practică. El se bizuie pe servitorul său, Zahar, care îi organizează viaţa searbădă. Totodată, Oblomov se îndrăgosteşte de Olga, dar nu poate acţiona pentru a-i cîştiga acţiunea şi o pierde în favoarea prietenului său, Stolz. Romanul Oblomov este neobişnuit despre ocazii ratate.
Însemnări din subterană de Fiodor Dostoievski, Rusia – 145 ani
Titlu original: Zapiski iz podpolia.
Alte editări: Iaşi: Polirom, 2007. Romanul este atât o apologie, cât şi o confesiune a unui funcţionar civil nefericit şi mizantrop ce trăieşte singur în Sankt Petersburg. Romanul este împărţit în 2 părţi ce reflectă 2 etape majore din viaţa intelectualilor din Rusia sec. XIX.: utilitarismul anilor 1860 şi romantismul literar sentimental al anilor 1840. Pe parcursul acestor 2 părţi, naratorul lansează o serie de atacuri surprinzătoare şi provocatoare asupra multor aspecte ale acelor vremuri în continuă schimbare – estetice, religioase, filozofice şi politice. El este un suflet cu educaţie aleasă, dar foarte deziluzionat, care atacă violent atît romantismul “frumos şi nobil” al tinereţii sale, cât şi noile principii socialiste ale maturităţii.

Nostromo de Joseph Conrad, Ucraina – 105 ani.
Titlu original: Nostromo: a Tale of the Seaboard. Romanul a apărut pentru prima dată în 1904, reedit şi în Moscova: ed. Hudožestvennaâ literatura, 1985. Nostromo descrie istoria frămîntată a unei regiuni din America de Sud, trecînd print dictaturi rapace şi instabile, spre epoca modernă a democraţiei şi a capitalismului înfloritor. Statul fictiv pentru desprinderea de Costaguana şi îşi cîştigă aparent independenţa. Romanul arată cum imperialismul economic condus de Statele Unite se dovedeşte a fi o binecuvîntare discutabilă pentru Sulaco.
Mulţumită, în parte, prietenului lui Conrad, R. B. Cuninghame Graham, cunoscător al zonei, dar şi documentării serioase a autorului prin citirea de memorii şi cronici, el a conferit un realism viu statului fictiv, deşi nu făcuse decît o scurtă vizită în America de Sud, cu 20 de ani în urmă. Conrad împleteşte problemele importante cu mici lupte politice şi ocnflice de familie. Urmărind vieţile lui Nostromo, un personaj complex, şi ale diverşilor oameni cu care intră în contact, înţelegem preţul cerut, în termeni umani, de evoluţia isotorică.
Filantropy v rvanyh štanah (Filantropii cu pantaloni zdrenţuiţi) de Robert Tresell, Irlanda – 95 ani
Titlu original: The Ragged Trousered Philanthropists. O reeditare e la Moscova: ed. Hudožestennaâ literatura, 1987. Lucrare clasică prin excelenţă a literaturii engleze dedicate clasei muncitoare, această carte îl poate surprinde prin ton pe cel care o citeşte prima oară. Deşi concentrată asupra rechezitoriului inteligent, pasional şi susţinut al capitalismului, cartea atacă violent şi cu amărăciune pe acei muncitori care ignoră necesitatea socialismului, condamnîndu-şi copiii la exploatare.
Este un roman ciudat, în care atenţia nu este atrasă de trucuri de suspans sau intrigă, ci de exploatarea minuţioasă a unor vieţi trăite sub imperiul profilului. Întreaga poveste este străbătură de o puternică furie, îndreptată împotriva celor care se lasă înşelaţi de patronii lor care nici nu se pot compara altfel. Cartea nu este numai despre clasa muncitoare în sensul convenţional al termenului, ci despre munca în sine şi despre modul în care se poate piede şi batjocori mîndria muncii, prin necesitatea unei mai mari “eficienţe”. Muncitorul este forţat să lucreze mai repede şi să facă muncă de mîntuială, pierzînd orice satisfacţie a propriei munci, precum protagonistul cărţii, ce poate oferi mult prin “meşteşugul” său, dar este mereu respins de “sistem”. Filantropii cu pantaloni zdrenţuiţi este consonat cu mişcarea socialistă mai amplă din epoca edwardiană, pe care astăzi tindem să o asociem cu figuri precum Ruskin sau Morris.

Rubrică susţinută de Valentina DOROFTI, Danialea GORICIOI,
Departamentul Organizarea colecţiilor

luni, 21 septembrie 2009

BIBLIOTECA DE CULTURĂ ŞI LITERATURĂ POLONĂ „A. MICKIEWICZ”

Ecaterina NEDZELSCHI, şef filială, Biblioteca „A. Mickiewicz”
La 20 septembrie 2009 în Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din municipiul Chişinău s-a desfăşurat Festivalul Etniilor din Republica Moldova, ediţia a IX-a. Biblioteca de cultură şi literatură polonă „A. Mickiewicz”, împreună cu partenerii – societăţile polone „Polska Wiosna w Moldowe”, „Odrodzenie”, Liga Femeilor Poloneze, Uniunea Tineretului Polonez – au participat la acest festival, devenit tradiţie în capitala noastră. Biblioteca a prezentat cărţi şi reviste în limba polonă din colecţia bibliotecii, manuale de studiere a limbii polone, albume, hărţi. Doritorilor le-au fost repartizate 100 cărţi de vizită ale bibliotecii, astfel pe mulţi dintre orăşeni şi oaspeţi ai capitalei îi aşteptăm să păşească pragul bibliotecii noastre. Expoziţia de cărţi a fost vizitată de consulul general al Poloniei A. Czapiewska, consilierul Ambasadei Polone în RM Mical Nosal, oaspeţi din Polonia, rezidenţi ai Chişinăului, profesori şi elevi ai claselor polone de la Liceul „N. Gogol”.

vineri, 11 septembrie 2009

FRUMOASE „GÂNDURI...” LA BIBLIOTECA PUBLICĂ „OVIDIUS”

Margareta CEBOTARI, bibliotecar principal, Biblioteca „Ovidius”
În cadrul clubului „Tinere talente” de la Biblioteca Publică „Ovidius” de mai mult de zece ani se organizează diverse activităţi ale căror eroi centrali sunt tinerii cu o vocaţie deosebită în literatură, pictură şi alte arte frumoase. Pe 7 septembrie curent a avut loc lansarea plachetei de versuri Gânduri din gânduri, autor Crina Popescu, elevă în clasa a XII-a a Liceului „Liviu Rebreanu” din capitală. Activitatea a fost organizată în colaborare cu realizatorii emisiunii „Semnal junior” de la Radio Moldova, deoarece tânăra poetă este membru activ al acestei echipe. Şedinţa clubului „Tinere talente” a fost moderată de redactorul-prezentator Zina Izbaş, care de data aceasta s-a prezentat şi ca redactor al acestei plachete de versuri. „Scopul unui poet este de a face cititorul să se regăsească pe sine în versurile citite şi Crina Popescu reuşeşte să-l realizeze,” a declarat poeta Zina Izbaş. În prefaţa cărţii tot ea menţionează: „...pentru adolescenta de la Verejeni, Teleneşti, Crina Popescu, puritatea gândului şi sinceritatea sunt punctul de pornire pe drumul plin de miracole al cuvântului artistic”. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura „Pontos”, reprezentată de directorul ei, scriitoarea Marcela Mardare, care a salutat tineretul prezent la această lansare şi a menţionat că noua carte a venit spre cititor cu sinceritate, cu inima deschisă. Autoarea şi-a limpezit gândurile în volumul său de debut. Crina Popescu vine cu o poezie matură, filosofică. Ea încearcă să trateze teme vechi: spaţiul, timpul, gândul, viaţa, Pământul, cerurile - dar le vede pe nou, în stilul ei. Poeta Galina Furdui, care creşte şi susţine generaţii noi de tineri creatori, a ţinut să accentueze că gândurile expuse în această carte aparţin unei generaţii care ştie ce spune, mai ales într-un moment transcendent al istoriei noastre. Foarte semnificativă în acest context este poezia Noi suntem. De fapt, Crina Popescu a creat o „scenă a Cuvântului şi a Gândului” în poeziile sale. A venit să o felicite pe Crina Popescu Artista Emerită din Republica Moldova Mariana Bahnaru, care a mărturisit că a citit versurile dintr-o singură răsuflare. Se remarcă faptul că autoarea şi-a găsit „oglinda conştiinţei”, prin care te poţi redescoperi, poţi deveni om. Dumitru Mămăligă, redactor-şef al revistei pentru tineri „Roua stelară”, a remarcat că de la prima poezie expediată de Crina pe adresa redacţiei, a înţeles că este o exponentă a poeziei noi, că are o gândire deosebită, reflecţii profunde. S-au rânduit cu melodiile lor la această frumoasă sărbătoare a cuvântului poetic interpretul de muzică uşoară Laurenţiu Popescu şi tânăra interpretă Natalia Croitoru. Printre cei care au dorit să o susţină pe tânăra poetă s-au aflat colegii de la liceu, prietenii de la studioul pentru adolescenţi „Semnal junior” de la Radioul Naţional, profesorii care au însufleţit-o şi au încurajat-o, elevi şi studenţi de la Liceul Naţional „Mihai Viteazul” şi Colegiul de Construcţii.

DE VORBĂ CU PĂPUŞA BARBIE

Larisa PERJU
Aşa s-a numit proiectul de creativitate la care au participat cei 16 elevi (14 fetiţe şi doi băieţei) cu vârsta medie 9–11 ani de la Şcoala nr. 5 „Al. Donici” din Chişinău şi care s-a desfăşurat pe parcursul lunii iunie 2009. Proiectul s-a petrecut în incinta Bibliotecii Publice „Târgovişte” din cartierul Buiucani sub genericul „Copiii creează”. Ideea proiectului aparţine Asociaţiei Femeilor „Milena SM”, având scopul de a-i atrage pe copii într-o activitate comună de creativitate, făcându-i mai protejaţi atunci când rămân singuri acasă, părinţii fiind plecaţi la muncă, stimulându-le pe această cale imaginaţia şi apropiindu-i de carte, dar fiindcă proiectul a prevăzut ca una din şedinţe să fie consacrată expunerii la tema propusă, adică – de vorbă cu păpuşa Barbie. Buna desfăşurare a proiectului a fost asigurată de Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului care s-a implicat chiar de la etapa iniţială, susţinând că este un proiect nou şi de perspectivă pentru toţi copiii, indiferent de categoriile sociale din care provin. De remarcat că nu toţi copii, inclusiv din acest grup şcolar, au avut vreodată o păpuşă Barbie, care este destul de costisitoare pentru bugetul unei familii monoparentale. Şi nu numai. Dar toate fetiţele şi-au dorit şi-şi doresc o căsuţă Barbie, mobilier pentru Barbie, hăinuţe din garderoba păpuşii Barbie şi, desigur, frumoasa, suava, neasemuita păpuşă Barbie, care să fie a lor, să se joace, s-o îmbrace, s-o plimbe, s-o culce, să-i facă baie, să se plimbe prin oraş. Activitatea de creativitate a constat din mai multe şedinţe, având ca temă alcătuirea unor expuneri (poveşti, dialoguri, scrisori etc.) despre Barbie sau adresate îndrăgitei păpuşi, desene cu chipul păpuşii, aşa cum şi-o imaginează copiii, picturi în acuarelă la tema „Cadou pentru păpuşa Barbie” ş.a. În activitatea lor, copiii au fost asistaţi şi ajutaţi atât de autoarea proiectului, Larisa Ungureanu, bibliotecara, preşedinta Asociaţiei „Milena SM”, de psihologul Irina Bulat, cât şi de colaboratorii bibliotecii care le-au oferit copiilor revistele, cărţile solicitate: poveşti, aventuri, cărţi din lumea animalelor etc. Iată unele mostre din scrierile copiilor: „Eu cred că păpuşa Barbie a provenit de la cele mai frumoase fetiţe şi domnişoare.” Alexandra Nosatîi, 9 ani. „Păpuşile Barbie au provenit de la oameni. Eu am o păpuşă Barbie pe nume Crina. O iubesc foarte mult şi îmi este ca o prietenă.” Alexandrina Grigor, 10 ani. „Sânt mai multe feluri de păpuşi Barbie: mari şi mici. În desenele animate ea este vie, în realitate, însă, Barbie e făcută din material plastic. Deşi e păpuşă, locuieşte în casă, are mobilă, scaune, pat, veselă, la fel ca şi în desenele animate. Am întâlnit şi păpuşa Barbie băiat.” Pavel Gorodeţchi, 10 ani. „Oare Barbie este păpuşă? Eu nu cred. Eu cred că este adevărată. Ea ştie să meargă, să vorbească, să se îmbrace. Ei îi plac hainele frumoase şi moderne. Ea poate ieşi oricând la plimbare, la magazin, poate veni în vizită.” Maria Cara, 9 ani. Alţi copii au compus adevărate poveşti şi întâmplări din viaţa păpuşii Barbie, toate având un final fericit. Este visul oricărui copil de a vedea lumea în armonie. Este remarcabil faptul că poveştile scrise de copii nu sânt populate cu creaturi fantastice, misterioase care să ne îngrozească sau să ne trezească spaima, ci fac parte din lumea animalelor domestice (câini, pisici), întâmplarea se desfăşoară în mediul cunoscut copiilor (în grădină, în curtea din faţa casei), ceea ce indică dragostea lor faţă de lumea în care trăiesc şi tot în această lume o plasează şi pe păpuşa Barbie. Pe tot parcursul proiectului copiii s-au înţeles bine, au comunicat, au făcut schimb de păpuşi Barbie, unii având cu ei păpuşa lor, alţii „împrumutând-o” de la bibliotecă, unde a fost amenajat un adevărat „palat” în care locuia Barbie împreună cu căţeluşul Bim şi alte păpuşi. De-a dreptul surprinzătoare sânt desenele şi picturile în acuarelă ale copiilor. În ele şi-au găsit expresie visele şi fanteziile lor, dorinţa de a fi buni şi generoşi. Aşa cum Barbie le face copilăria mai frumoasă, mai bogată, şi ei, la rândul lor, i-au dăruit, în albumele de desen, cele mai neaşteptate şi fanteziste cadouri: rochii, mobila, accesorii, flori, stele, curcubeie, poieniţe pline cu flori, copaci, un iepuraş, un fluture, un scrânciob şi chiar pe măritul Soare. Proiectul ş-a încheiat pe o notă majoră, munca lor a fost apreciată înalt la bibliotecă de către lucrătorii ei, iar copiilor li s-au oferit cadouri şi mici atenţii din partea magazinului „Gama Electronics” SRL, director Aurel Neaga. Proiectul s-a bucurat de sprijin şi din partea Centrului comercial „IMC Market”. Deşi proiectul a luat sfârşit, uşile bibliotecii rămân deschise pentru copiii creativi şi dornici de a scrie, a picta, a desena şi a citi. Creioanele, cariocile, cutiile cu acuarele şi pensulele îi aşteaptă în continuare. Fie că vor dori să revină la Barbie, fie că vor veni cu propriile idei. Sunt mereu aşteptaţi.

FORMAREA CITITORULUI PRIN „LECTURILE VERII”

Tatiana ŞATRAVCA, şef oficiu, Biblioteca “Târgu-Mureş”, masterandă
„Nu ştiu ce am putut face pînă la vîrsta de cinci sau şase ani. Nu ştiu cum am învăţat să scriu; nu-mi amintesc decît primele lecturi şi efectul pe care l-au avut asupra mea: acela este momentul de cînd îmi datez conştiinţa neîntreruptă despre mine însumi”. Jean-Jacques Rousseau
Lectura literară a fost şi este considerată un mijloc pentru acumularea „culturii generale”. Cititul este folosit pentru scopuri diferite, inclusiv recreerea sau divertismentul. Dar o finalitate extrem de dezirabilă a lecturii este autocunoaşterea. Lectura implică totdeauna un coeficient mai mare sau mai mic, mai conştient sau mai puţin conştient de introspecţie, de sondare a sinelui. Scrutarea sinelui, autocunoaterea şi necesităţille de lectură diferă în funcţie de vîrsta cititorului. Aceasta se reflectă în existenţa tipurilor diferite de texte literare: literatura pentru copii, literatura destinată tineretului sau adulţilor. În pofida faptului că astăzi Internetul, calculatorul au devenit o necesitate şi chiar o pasiune a multora, activitatea bibliotecii noastre este orientată spre reabilitarea cărţii şi lecturii. Prof. univ. dr. Ion Stoica scria „Cine doreşte o societate de oameni liberi şi creatori trebuie să încurajeze lectura să formeze cititori”. Misiunea bibliotecii este de a forma cititorul, de a consolida, a amplifica şi a fortifica interesul cititorului pentru lectura de placere; a dezvolta aptitudinile creative ale copiilor; a altui dragostea pentru carte şi bibliotecă. În perioada estivală biblioteca „Târgu-Mureş” a organizat programul „Lecturile verii”. Inaugurarea a avut loc în Parcul de odihnă Rîşcani la 1 iunie, Ziua Internaţională a Copilului în colaborare cu Pretura sect. Rîşcani, la care au participat 234 copii. „Lecturile verii” a cuprins 97 activităţi: Ora poveştilor, Ora de lectură, Ora de poezie, Ora ghicitorilor, Prezentare de carte, Concursuri, Întîlniri cu scriitori şi editori, la care au participat 2929 persoanede. Grupul ţintă cu care a colaborat biblioteca a fost Tabăra de Vară a liceului „Ştefan cel Mare” şi Grădiniţa nr. 100 „Îngeraşul”. Fiind cititoare active ale bibliotecii, învăţătoarele Corj Galina şi Sîrbu Aurelia şi-au încurajat discipulii să participe la majoritatea activităţilor desfăşurate în luna iunie. Memorabile pentru copii a fost prezentare de carte Ştiaţi că? Caleidoscop enciclopedic, şi întîlnirea cu scriitoarea Silvia Ursache şi Petru Rusu, directorul editurii „Iulian”. Cititorii au fost antrenaţi într-o discuţie despre carte şi miracolul editării ei. Silvia Ursache a prezentat copiilor colecţia de cărţi Poveşti de peste mări şi ţări şi Ciclul de poveşti populare din Basarabia, i-a antrenat într-o minivictorină despre folclorul românesc. O lume mai bună pentru micii cititori tinde să creeze biblioteca „Târgu-Mureş”, care a organizat călătorii în lumea basmelor, prin intermediul Orei poveştilor, ce s-a organizat atît ca serviciu extramuros în instituţiile preşcolare, cît şi în incinta bibliotecii. Astfel entuziasmaţi, au putut călători în lumea poveştilor şi copiii de la grădiniţele nr. 100 „Îngeraşul” şi nr. 108 „Mărţişor”. În cadrul Orei poveştilor am selectat cărţi noi frumos ilustrate, cărţi jubiliare, am folosit documente audio-vizuale, am lecturat basme şi poveşti a celebrilor autori autohtoni şi universali: Căluţul cocoşat de P. Erşov (175 ani de la publicare), Nemaipomenitul vrăjitor din Oz de la L. Frank Baum (110 ani), poveştile lui H. Ch. Andersen, Ch. Perrault, Petru Ispirescu, Ion Creangă, Mihai Eminesc, poveşti populare româneşti ş.a. La Orele de lectură şi poezie copiii s-au delectat cu pagini alese din opera lui Grigore Vieru, Ion Hadîrcă, Spiridon Vangheli, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Ioan Slavici ş.a. La 4 septembrie biblioteca a organizat Conferinţa de totalizare a programului “Lecturile verii” care s-a transformat într-o sărbătoare frumoasă a cărţii. Cu acest prilej a fost pregătită o expoziţie de carte “Cele mai citite cărţi în cadrul programului “Lecturile verii” şi un Panou de informare care a cuprins rubricile: scopul programului; totalurile programului (numărul activităţilor şi participanţilor); mesaj de mulţumire cititorilor activi; lista celor mai activi cititori; impresii şi opinii ale cititorilor despre program; citate despre carte şi lectură. La Conferinţă au participat 72 de persoane dintre care 58 de copii, 14 adulţi: profesori, educatori, părinţi şi bunici. Activitatea de totalizare a avut următoarele repere: Mesaj de totalizare a Programului “Lecturile verii”. (C.Şatravca) Discurs despre importanţa cărţii şi lecturii. (M.Casap) Întîlnire cu scriitorul Victor Prohin Impresii ale copiilor despre cărţi şi lectură Mozaic artistic Decernarea premiilor “Lecturile verii” în imagini (44 imagini). Impresionantă a fost întîlnirea cu scriitorul Victor Prohin, care a făcut o călătorie imaginară cu copiii în satul lui de baştină, în lumea unde a copilărit. Le-a povestit despre nereuşita primei poezii pe care a ars-o. Şi-a amintit de frumoasele întîlniri cu Samson Şleahu, Grigore Vieru, Petru Cărare, Nicolae Costenco. Scriitorul a menţionat că tot ce este frumos în literature pentru copii este legat de numele regretatului Gr. Vieru şi renumitul scriitor S. Vangheli. Cu duioşie le-a vorbit copiilor despre revista Alunelul la care colaborează şi le-a donat un set de reviste noi. Inspiraţi de această întîlnire de suflet cu scriitorul, copiii au recitat şi au cîntat. Conferinţa de totalizare a culminat cu momentul înmînării diplomelor pentru: participare activă; cel mai curios cititor; cel mai fidel cititor; cel mai bun voluntar; cel mai activ profesor; cel mai activ educator; cea mai activă familie; cea mai activă bunicuţă; cel mai ingenios cititor. Pe lîngă diplome toţi participanţii au primit în dar cărţi şi ca un acord final a frumoasei activităţi a fost o fotografie comună. Programul Lecturile verii s-a bucurat de succes, şi a avut priză la cititori: a permis să promovăm cartea şi lectura; a consolidat interesul pentru lectura de plăcere, de vacanţă; a lărgit orizontul spiritual; a contribuit la dezvoltarea aptitudinilor creative şi comunicative; a creat o imagine favorabilă despre bibliotecă; a promovat colecţiile şi serviciile bibliotecii. În cadrul Lecturilor verii biblioteca a înregistrat: 118 cititori noi,13.633 vizite şi 40.897 împrumuturi. Impresiile cititorilor despre programul „Lecturile verii”: M-a incitat calitatea şi varietatea cărţilor propuse pentru „Ora poveştilor”. Mi-au plăcut foarte mult cărţile „Alunel” de N. Rusu, „Guguţă şi prietenii săi” de S. Vangheli şi poveştile lui Ioan Slavici. Programul „Lecturile verii” mi-a trezit interesul pentru lectură. Prezentările de carte la care am participat au fost interesante şi m-au intrigat, m-au provocat să citesc cît mai mult. M-au impresionat cărţile editurii „Iulian”. Am avut chiar posibilitatea să procur nişte cărţi. Cu plăcere am participat la concursul „O mie şi una de întrebări”. Mi-am dat seama cîte lucruri interesante aş vrea să cunosc. Sunt foarte interesante cărţile: „Marea carte despre personalităţi, „Marea carte despre invenţii” şi „Marea carte: Întrebări şi Răspunsuri din care am aflat multe lucruri noi. M-am amuzat nespus la Ora ghicitorilor. Programul „Lecturile verii”mi-a facut cunoştinţă cu cărţile jubiliare. Cît de mult trăieşte o carte!