miercuri, 22 iulie 2009

INVITAŢIE LA LECTURĂ



Cărţile care merită citite.

Cei trei muşchetari de Alexandre Dumas, Franţa – 165 ani.
Titlul original: Les trois Mousquetaires. Editată pentru prima dată în anul 1844, la Paris de către editorul Baudry, reeditată şi în alte ţări, printre care şi în Timişoara, la Editura „Facla”, 1988.
Cei trei muşchetari este cea mai celebră carte din cele 150 de cărţi scrise de Dumas. D'Artagnan, eroul lucrării, este un tânăr gascon care întruchipează stereotipurile ce îi au în prim-plan pe burghezi. Înarmat doar cu o scrisoare de recomandare către dl De Tréville, comandantul muşchetarilor regelui Ludovic al XIV-lea, şi cu ştiinţa de a mânui sabia, acest tânăr îşi croieşte drum prin Parisul secolului al XVII-lea în căutarea norocului.






Măgarul de aur de Lucius Apuleis, Madauros, Algeria de azi – 540 ani.
Titlul original: Metamorphoson libri. Editată pentru prima dată în 1469, această carte a intrat în patrimoniul literaturii universale, fiind tradusă în diferite limbi şi reeditată. O ediţie a acestei cărţi apare în Bucureşti, la Editura pentru Literatură, 1968.
Măgarul de aur este unicul roman latin păstrat integral. Lucius, un tânăr aristocrat roman obsedat de magie, este transformat din greşeală de iubita sa în măgar. În acest chip, trece printr-o serie de aventuri care îl fac să cunoască şi să se implice în viaţa mizeră a sclavilor şi a oamenilor liberi nevoiaşi care, la fel ca Lucius, sunt trataţi de stăpânii lor bogaţi precum animalele. Este unica mărturie literară directă din antichitatea greco-romană despre viaţa claselor de jos.






Război şi pace de Lev Tolstoi, Rusia – 140 ani.
Titlul original: Voina i mir. Prima apariţie a cărţii a fost în 1869. Reeditată în Bucureşti de Editura „Univers”, în 4 volume, în 1985; la Moscova, Editura „Hudojestvennaia literatura”, 1968, vol. 1-2, 3-4; şi Chişinău, Ed. „Gunivas”, 2002. Război şi pace impune un alt fel de a scrie romanul şi acest specific ţine de modul în care îşi supune romancierul viziunea întregului. Ca să poată monta multitudinea de scene cu tot atâţia protagonişti, autorul are nevoie de o coagulare a materiei epice şi miza acestei coagulări i-o asigură ideea de apartenenţă la viaţa de roi. Eroii romanului tolstoian sunt tineri, a căror tinereţe coincide cu tinereţea istorică a naţiunii lor. Prinţul Andrei Bolkonski suferă de orgoliul de a culege gloria pe câmpul de luptă, modelul tainic al aspiraţiilor sale fiind, chiar în încrâncenata bătălie cu inamicul, Bonaparte. Se observă că obsesia napoleoniană face victime printre cei mai viteji şi mai nobili dintre ruşi.





Candide de Voltaire, Franţa – 250 ani.
Titlul original: Candide sau L'Optimisme. Editată pentru prima dată în 1759, reeditată mai târziu la Chişinău de Editura „Litera Internaţional”, 1974; şi Paris, Editura „Bordas”, 1972, Candide de Voltaire a fost influenţat de mai multe dezastre de la jumătatea veacului al XVIII-lea, în special de cutremurul din Lisabona, izbucnirea războiului de Şapte Ani din statele germane şi nedreapta execuţie a amiralului englez John Byng. Eroul poemului, tânărul Candide, şcolit în filosofia optimistă de tutorele său, Pangloss, este dat afară din magnificul castel în care a copilărit. Restul romanului detaliază greutăţile şi dezastrele întâlnite de Candide şi însoţitorii săi în călătoriile lor.


Eugénie Grandet de Honoré de Balzac, Franţa – 175 ani.
Titlul original: Eugénie Grandet. Reeditată şi în 1981 la Bucureşti de Editura „Cartea Românească”, această carte are la bază povestirea unei familii burgheze. Obsedat de câştigurile băneşti, tatăl lui Eugénie îi limitează experienţa de viaţă, distrugându-şi în final familia. Romanul dezvăluie tot răul făcut lui Eugénie, deşi aceasta încearcă să-şi afirme demnitatea morală prin acte de generozitate. Critică morală adusă lăcomiei şi sărăciei vieţii provinciale, romanul combină personajele convingător construite, cu o înţelegere sociologică adâncă a schimbărilor din societatea franceză. În prezentarea realistă a tatălui lui Eugénie în chip de zgârcit tiranic, Balzac descrie avariţia nu doar ca „păcat” individual, ci ca o reflectare a nihilismului lumesc al finanţismului specific capitalismului din sec. al XIX-lea.


Peripeţiile năpăstuitului călător de Thomas Nashe, Anglia – 415 ani.
Titlul original: The Unfortunate Traveller sau The Life of Jacke Wilton. O ediţie relativ recentă e în anul 1984, editată de Editura „Univers”, Bucureşti.
Peripeţiile năpăstuitului călător este probabil cea mai bună nuvelă elisabetană. Este povestea complexă şi tulburătoare a lui Jack Wilton, un tânăr amoral, recrut în armata lui Henric al VIII-lea, care trece printr-o serie de aventuri periculoase, începând cu momentul în care intră în graţiile Seniorului Proastei Guvernări al armatei, un vânzător de cidru. Wilton îl convinge pe acesta că regele îl consideră spion inamic şi capătă, în schimb, multă băutură gratis. În final, regele află şi intriga este demascată, iar Wilton este biciuit. Apoi, Wilton călătoreşte prin Europa, fiind martorul distrugerii Utopiei Anabaptiste din Münster şi apoi în Italia, al unui eveniment mai spectaculos şi mai crud, execuţia a doi criminali, Zadoch şi Cutwolfe. Wilton revine îngrozit în Anglia, unde jură să rămână până la sfârşitul vieţii.


Rubrică susţinută de Valentina DOROFTI şi Daniela GORINCIOI

marți, 14 iulie 2009

ORIGAMI LA BIBLIOTECA PUBLICĂ „AL. DONICI”

Silvia TIMOFTI, şef filială, Biblioteca Publică „Al. Donici”
Cele mai frumoase lucrări realizate de copii în cadrul activităţii Atelierului de creaţie „Origami” pot fi văzute într-o expoziţie organizată la Biblioteca „Al. Donici”. În cadrul expoziţiei sunt prezentate lucrări realizate de „pasionaţii pentru pliajele din hârtie” din mai multe licee din sector. Multe din lucrări au fost realizate cu prilejul sărbătorilor – 8 martie, Anul nou, Ziua internaţională a copiilor etc. În cadrul expoziţiei de la bibliotecă sunt prezentate jucării care reprezintă eroi din poveşti, flori, dragoni, animale, păsări şi multe altele. Atelierul de creaţie „Origami” a fost constituit în biblioteca noastră din luna ianuarie 2009. „Origami” este arta plierii hârtiei, considerată unul dintre elementele frumuseţii şi perfecţiunii japoneze. Şedinţele atelierului au loc în fiecare lună, în ultima joi, la ora 15:30. Sunt invitaţi toţi copiii, doritori de a însuşi arta origami. Participarea este gratuită. Informaţia despre acest atelier este plasată pe pagina web a bibliotecii www.hasdeu.md/ filiala A. Donici. Temele atelierului au fost alese în funcţie de calendarul sărbătorilor (de ex. Crăciunul) şi de obiectivele educative urmărite: învăţarea prin joc, interacţiunea şi comunicarea între membrii grupului, educaţia pentru protecţia naturii şi animalelor, pragmatism şi divertisment, ca de exemplu confecţionarea jucăriilor în urma audierii poveştii la „Ora poveştilor”.Activităţile şi obiectele modelate au menirea să ofere suport ilustrativ pentru educarea limbajului şi familiarizarea copiilor cu mediul poveştilor. Totodată se poate deprinde confecţionarea de obiecte decorative şi practice – broşe, felicitări etc. Ne-am propus organizarea acestui atelier după câteva cereri neonorate ale copiilor, care cereau informaţie despre această artă străveche din Japonia, însă noi nu am avut ce le oferi. Încetul cu încetul am început să acumulăm informaţia necesară prin intermediul internetului, am procurat câteva manuale despre arta origami, am apelat la cititorii noştri, am procurat hârtie colorată, am adunat buclete de reclamă şi am început activitatea. Doritori de a învăţa arta Origami au fost foarte mulţi şi de aceea am organizat prima şedinţă a atelierului, unde s-a vorbit despre Japonia, cultura ei, despre povestea tristă a unei fetiţe bolnave de leucemie ca urmare a bombardării oraşului Hiroshima – Sadako Sasaki. Conform acestei legende fetiţa a sperat că dacă va realiza o mie de cocori din hârtie ea se va însănătoşi, însă boala a fost mai puternică. Tot la prima şedinţă le-am povestit copiilor despre originea acestei arte. Tradiţia atribuie importarea hârtiei, pentru prima dată în Japonia, unui călugăr coreean, în anul 610, dar este posibil ca hârtia să fi fost produsă în Japonia şi mai înainte. Din hârtie se confecţionau paravane, pereţi despărţitori glisanţi, lanterne, batiste, evantaie. Prelucrată pentru a deveni translucidă, hârtia ţinea loc de geam, garderobe, umbrele, mantale impermeabile, perne, tapete, ambalaje rezistente şi frânghii. Deci, hârtia a fost rapid integrată în cultura japoneză, devenind un material indispensabil vieţii de zi cu zi. Iar în Japonia secolului al VI-lea hârtia era un material rar şi preţios, astfel plierea hârtiei a fost practicată la început doar de către familiile nobiliare. Creşterea comerţului a dus la răspândirea hârtiei în Japonia, iar origami a devenit o artă accesibilă atât celor bogaţi, cât şi japonezilor obişnuiţi. Datorită specificului culturii japoneze, care sublinia respectul pentru cruţarea naturii, practicanţii nu au uitat niciodată să economisească până şi hârtia folosită în arta origami, astfel rezultând impresionante modele miniaturale de origami. Chiar dacă suntem departe de Japonia, o ţară minunată fără îndoială, arta origami ne apropie un pic de ea şi de cultura sa excepţională cu tradiţii milenare. Ikebana – arta aranjării florilor, chanoyu – ceremonia ceaiului, origami – arta plierii hârtiei şi multe altele au simbolizat elemente ale frumuseţii şi perfecţiunii japoneze din timpuri străvechi. Şi noi, prin familiarizarea copiilor cu arta origami, adăugăm un pic de frumuseţe şi bunătate în societatea de astăzi. Sperăm ca orele de Origami să stimuleze capacitatea creativă, să cultive curiozitatea faţă de cultura japoneză, să promoveze cooperarea.

duminică, 12 iulie 2009

DEZVOLTAREA FRUMOSULUI PRIN LECTURĂ

Liuba LOGHIN, şef oficiu, Biblioteca „Ştefan cel Mare”
Gândirea, ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gîndire umană numai prin creativitate. I. Kant
Creativitatea este o dimensiune complexă a personalităţii, care, sprijinindu-se pe date şi soluţii anterioare, în îmbinare cu investigaţii şi date noi, produce ceva nou, original, de valoare şi eficienţă ştiinţifică, social-utilă, ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor obiectivi şi subiectivi, adică a posibilităţilor persoanei şi a condiţiilor mediului socio-cultural. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine, dispoziţie a intelectului de a elabora idei, teorii, modele noi, lucruri originale. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind apreciat în deosebi prin creativitate, iar elementele esenţiale prin care se poate constata existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea, noutatea şi originalitatea, fluenţa, senzitivitatea şi ingeniozitatea. Creativitatea necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale deosebite care să se obiectiveze în produse noi, originale, nemaiîntîlnite pînă acum şi care determină schimbări calitative într-un anumit domeniu. Aceste calităţi trebuie nemijlocit dezvoltate din vîrsta fragedă. Doar prin lectură omul comunică, perfecţionându-se continuu, aspirând la noi realizări, ocupând un loc deosebit în modelarea personalităţii copilului, punându-l în contact cu lumea din jur, cu arta, ideile, sentimentele umane. Toţi copiii trebuie atraşi la lectură stimulându-li-se interesele latente procedându-se diferenţiat, ştiut fiind faptul că unii pot fi mai uşor atraşi la lectură deoarece predispoziţia lor faţă de cunoaştere este mai accentuată, în timp ce altor categorii de cititori se impun procedee ingenioase care să ţintească anumite sensibilităţi şi înclinaţii pentru necesitatea de lectură, ceea ce solicită bibliotecarului aptitudini pedagogice şi cunoştinţe psihologice pentru a obţine succesul profesional. Biblioteca are un rol hotărâtor în formarea caracterului viitorului Om, a cărui conturare începe de la vârsta de 7-10 ani, perioadă în care se formează gustul pentru lectură. Misiunea bibliotecarului este de a iniţia în tainele cunoaşterii, de a urmări în permanenţă trezirea şi dezvoltarea gustului pentru frumos şi bine, stimulând astfel inteligenţa copilului. Diversitatea serviciilor este o constantă a politicii Bibliotecii Ştefan cel Mare şi Sfânt, ca o condiţie a dezvoltării continue, pentru o mai bună servire a membrilor comunităţii pentru care funcţionează. Această diversitate nu trebuie să scape din vedere utilizatorul tradiţional al bibliotecii, dar şi atragerea unor grupuri-ţintă noi de utilizatori în acest spaţiu. Pentru realizarea obiectivelor comune ale bibliotecii au fost implicate şi alte instituţii, s-au format relaţii de colaborare şi parteneriat eficient cu Şcoala primară nr. 9; Liceul Teoretic Iulia Hasdeu; Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului din sectorul Botanica (centrele comunitare pentru copii şi tineret Codru, Ştafeta, Flacăra); cu membrii cluburilor de ceramică şi floristică Diana, Luceafărul etc. În scopul promovării şi susţinerii procesului de lectură al bibliotecii au activat cu succes cluburile Prietenii cărţii, Moştenitorii, Caleidoscopul distractiv, Createur . Mă voi opri la descrierea, expunerea activităţii clubului Createur. Activităţile acestui club contribuie la rezolvarea noilor sarcini instructiv-educative, completând volumul de cunoştinţe asimilate după programul şcolar şi pune la dispoziţie spre lectură informaţii mai ample la temă. Pe lângă rezolvarea unor sarcini instructiv-intelectuale aceste acţiuni dezvoltă gustul utilizatorului pentru frumos, totodată satisfăcându-i şi curiozitatea. Activitatea clubului constituie un mijloc important de lărgire a orizontului cultural, de dezvoltare a interesului pentru lectură şi a dragostei pentru carte. Această acţiune a avut un scop bine precizat, fiind adresat unui grup individualizat de utilizatori. După ce s-au identificat nevoile acestui grup, s-au depistat şi resursele necesare pentru implementarea noului serviciu. Din resursele necesare s-au consemnat cele existente. Conducătorul a organizat expoziţii de carte la tema Frumoase valori ale artei decorative , o listă bibliografică de recomandare celor înrudiţi cu frumosul. Pentru organizarea întrunirilor s-a ţinut cont de atitudinea creativă, de interesele şi particularităţile de vârstă ale utilizatorului. Au fost diferenţiate două grupe: – preşcolari şi şcolari (6-10 ani) – instruindu-le primii paşi în mânuirea instrumentelor de lucru; – preadolescenţi şi adolescenţi (11-17 ani) – cei ce aveau deprinderi de a mânui instrumentele şi a efectua operaţiile de lucru. Metode de organizare a activităţilor: La baza procesului de formare şi dezvoltare a deprinderilor practice au fost următoarele competenţe: 1) prezentarea instrumentelor, materialelor şi operaţiilor de lucru grupului cu copiii de 6-10 ani (au fost prezentate cele necesare pentru lucru). Însuşirea operaţiilor de lucru a fost precedată de acţiuni demonstrative: croşetare, împletire, brodare; 2) dezvoltarea deprinderilor practice. Preadolescenţilor şi adolescenţilor le-au fost prezentate cele necesare pentru muncă şi dezvoltarea deprinderilor practice prin crearea unei lucrări, atrăgînd atenţia deosebită preciziei executării operaţiilor pentru a garanta corectitudinea lor (drept inspiraţie a fost trecerea în revistă a publicaţiilor bibliotecii, cărţilor, revistelor Valea Valentina, Anna, Verena etc. 3) dezvoltarea creativităţii tehnice. Aprecierea şi stimularea manifestării de originalitate şi independenţă la rezolvarea sarcinilor de lucru. 4) evaluarea deprinderilor acumulate şi a cunoştinţelor. Evaluarea lucrărilor practice se efectuează în funcţie de calitatea obiectului meşterit. La baza procesului de evaluare finală sunt două criterii: gradul de precizie a executării lucrării; gradul de creativitate (igiena muncii, prelucrarea materialelor); 5) aptitudinile. Reguli de respectare a etapelor de lucru şi a obiectivităţilor. Abilităţi manuale, precizie, dibăcie, creativitate, siguranţă; 6) metodele folosite. Explicaţia, demonstraţia, conversaţia, comparaţia etc.; prezentarea literaturii la temă. 7) tehnici de lucru. Îndoire, pliere, lipire, asamblare, răsucire, tăiere, împungere, înnodare, găurire etc. Tematica discuţiilor a fost următoarea: Înrudiţi cu frumuseţea; Fericirea de a crea; Lucru cu croşeta; Origami. Arta figurilor din hârtie plisată; Mereu în căutarea noului; Pasiune, dăruire, frumuseţe; Natura, mediul de creaţie; Modelarea – o frumoasă îndeletnicire; Decuparea modelelor din hîrtie; Compoziţii decorative; Modelarea cubului cu flori; Clipe de frumos şi util (modele de croşetare); Ornamente populare în broderie (tehnici de lucru); Compoziţie din aluat sărat; Tehnici de lucru în lut; Prietenii noştri mai mici. Şedinţe clubului se desfăşoară după următorul scenariu: Tema 1: Fericirea de a crea (discuţie). Scopul activităţii: Dezvoltarea simţului de a percepe şi a crea frumosul, dezvoltarea la copii a simţului artistic şi a spiritului fin de observaţie, gustului estetic, răbdării, îndemânării, atenţiei şi fanteziei, calităţilor ce deschid calea spre creaţie. În program: Discuţia Fericirea de a crea. Informaţie din teoria artelor decorative. Prezentarea listei bibliografice de recomandare la temă, la baza fondului de carte al bibliotecii. Prezentarea unor obiecte model: rozete, guleraşe, prosoape brodate şi croşetate, dantele decorative – expoziţia clubului Diana. Lecţie practică Lucrul cu croşeta. Temă pentru acasă: lecturi ale tehnicii de lucru cu croşeta, la baza fondului altor biblioteci. Selectarea unor materiale prin copiere (xeroxare). Impactul: Au fost însuşite procedeele, operaţiile de lucru cu croşeta. Altă tematică a şedinţei a fost lucrul cu hîrtia. Fiind un material simplu, accesibil şi uşor de prelucrat din ea se confecţionează diferite obiecte, care totdeauna vor găsi o aplicaţie practică. Copiilor le place să efectueze din ea jucării. Prin executarea lor ei fac cunoştinţă cu lumea înconjurătoare. Ea este un material universal ce se taie, se rupe, se îndoaie, încleie uşor. Datorită acestor proprietăţi ea este indispensabilă în lucrul cu copiii. Alături cu alte materiale prelucrarea hîrtiei are o mare importanţă pentru dezvoltarea multilaterală a copiilor. În special sunt populare jucăriile confecţionate prin metoda îndoirii – origami, confecţionând diverse jucării, suvenire, flori, materiale didactice. Executarea lor contribuie la dezvoltarea gustului estetic, spiritului de observaţie, viziunii artistice a realităţii înconjurătoare, spiritului de creaţie. Resursele de modelare a hârtiei sînt foarte mari ceea ce permite să se efectueze din ea o cantitate de lucrări practic nelimitate. Confecţionarea unui obiect concret nu a fost un scop în sine, ci a servit drept mijloc de dezvoltare a capacităţilor creatoare ale copiilor. Este o ocupaţie creativă care aduce bucurie şi suscită interesul, mândria şi mulţumirea celor care reuşesc. La solicitarea membrilor clubului au fost petrecute mai multe şedinţe la tema Lucrul cu hârtia. Tema 2: Origami – arta figurilor din hârtie plisată (discuţie). Scopul: Dezvoltarea gustului estetic, a spiritului de observaţie şi de creaţie, a viziunii artistice, gândirii. Ai învăţa pe copii cu mijloace modeste să creeze mici opere de artă care pot fi folositoare. În program: Discuţia despre arta şi istoria origami. Prezentarea literaturii la temă. Prezentarea unor lucrări, exemplu – clubul Luceafărul. Modelarea figurilor de bază din cartea: Auture-Scheele, Zulal. Origami. – Bucureşti, 2003. – 80 p. Confecţionarea cubului cu flori. Activitate practică. Lucru de sine stătător, efectuarea unei figuri la dorinţă. Impactul: În procesul prelucrării hârtiei elevii s-au familiarizat cu elemente grafice, au învăţat să execute minuţios şi îngrijit trasarea liniilor şi măsurarea exactă etc. Au fost însuşite tehnici de lucru cu hârtia. Natura este unul dintre cei mai puternici factori în educaţia copilului, atunci când este îndrumat şi instruit cu profesionalism de conducătorul clubului, trezindu-i curiozitatea ştiinţifică de a observa şi înţelege viaţa din jur. Natura ne oferă un bogat material pentru explorarea fanteziei, imaginaţiei şi abilităţilor în crearea obiectelor care ne încîntă privirea. Materialele naturale sunt: conurile de brad, frunzele, nucile, ghindele, castanele, seminţele, florile uscate, scoicile, pietricelele, crengile, rădăcinile de plante etc. Jucăriile confecţionate din aceste materiale oferă micului meşter ocazia de a-şi descoperi propriile calităţi, de a-şi promova independenţa în gîndire, în creaţie şi acţiune, în raport de interese şi aptitudini. Formarea şi stimularea imaginaţiei creatoare depinde în mare măsură de calitatea activităţii şi priceperea copilului, de succesul lui obţinut în primele încercări, de încrederea în forţele proprii, de îndrumările date. Lucrul cu materiale din natură contribuie şi la educarea artistică a copiilor. Intenţia bibliotecii este de a dezvolta capacităţile creatoare şi deprinderile de muncă individuală şi în grup a copiilor, dîndu-le posibilitatea de a pune în aplicare fantezia şi imaginaţia lor pentru a le da utilitate în mod creator. Democrit a spus: „Dacă nu deprinzi pe copii să muncească, nu vor învăţa nici să citească, nici să scrie, nici muzică, nici gimnastică, nici ce va cuprinde întreaga fiinţă a omului...” Tema 3: Natura – mediu de creaţie (discuţie). Scopul: Formarea şi stimularea imaginaţiei, a capacităţilor creatoare, promovarea dependenţei în gândire, în creaţie şi acţiune în raport cu interesele şi aptitudinile copiilor. Dezvoltarea atenţiei şi dibăciei în procesul lucrului. În program: Cum să meşterim din darurile naturii (ieşiri în aer liber – extramuros). Prezentarea literaturii la temă. Modelarea unei compoziţii de flori (crizanteme) din conuri de brad. Modelarea unui panou din scoici Fluturaşi din floare. Lucru pentru acasă: colectarea materialelor pentru lucru (conuri, seminţe, frunze etc.). Impactul: Au fost însuşite tehnici de lucru cu materiale din natură, practicând ieşirile în aer liber. A devenit deja o tradiţie de a organiza expoziţia de lucrări confecţionate de membrii acestui club. Expoziţia se bucură de o mare popularitate la utilizatorii bibliotecii, atrăgînd şi alţi doritori de a participa la şedinţele clubului. Autorii celor mai interesante şi ingenioase lucrări au fost menţionaţi cu diplome şi cadouri. Transformările radicale care au loc în societate sunt indispensabil legate de constituirea societăţii informaţionale care aduc după sine implicarea şi atribuirea unui rol bibliotecilor. Bibliotecile publice au menirea de a promova cartea şi lectura, de a crea un mediu socio-cultural şi informaţional favorabil dezvoltării tinerei generaţii, formării unor personalităţi instruite, capabile să utilizeze cele mai diverse surse şi procedee de cunoaştere. Biblioteca Ştefan cel Mare şi Sfânt la etapa actuală se orientează spre extinderea şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorului, dorind prin aceasta să devină o instituţie modernă, deschisă spre colaborare şi cooperare, capabilă să satisfacă necesităţile şi interesele de informare ale tuturor beneficiarilor. Ca obiectiv prioritar ne-am propus sporirea potenţialului informativ şi atragerea utilizatorului nou în bibliotecă prin diversificarea serviciilor oferite, desfăşurând ample activităţi culturale cu caracter educaţional, de promovare a lecturii şi a valorilor spirituale, îndeosebi în mediul copiilor. Dacă mai adăugăm acestor facilităţi ambianţa plăcută din bibliotecă, spaţiile generoase, mobilierul stilizat şi echipa de bibliotecari ingenioşi şi creativi, putem afirma că la Biblioteca Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt există toate condiţiile pentru educaţie, instruire, odihnă şi petrecere a timpului liber pentru utilizatorii de toate vârstele.

sâmbătă, 11 iulie 2009

CĂLĂTORIE ÎN FASCINAŢIA POVEŞTILOR: REFLECŢII DESPRE ORGANIZAREA PROGRAMULUI „ORA POVEŞTILOR” LA BIBLIOTECA MARIA DRĂGAN

Mariana BLĂNUŢĂ, şef filială, Biblioteca M. Drăgan
Bibliotecile sunt memoria omenirii, ele reprezintă un component esenţial şi constant al interacţiunii informaţionale, culturale şi educaţionale societăţii. Scopul principal al bibliotecii este de a înlesni accesul direct şi rapid al utilizatorilor la carte, de a contribui la conturarea unor interese multilaterale. În calitatea sa de centru informativ, educativ şi recreativ biblioteca trebuie să fie o instituţie prietenoasă în care utilizatorul să se simtă binevenit şi mai presus ca orice, să fie ajutat să găsească într-un timp relativ scurt informaţia necesară. În acest context bibliotecarului îi revine rolul de a trezi şi de a cultiva pasiunea pentru lectură şi respectul pentru carte. Într-o lume supusă schimbării, mereu flămîndă de nou şi de mai bine bibliotecile au devenit lăcaşuri ale conştiinţei planetare reuşind să imprime umanităţii o identitate proprie. Ultimele decenii au deschis bibliotecilor posibilităţi nebănuite de valorificare a imensului potenţial. Ştim, cartea a fost şi rămîne prietenul cel mai bun al omului, iradiind şi folosind toate manifestările spiritului omenesc. În anturajul culturii cartea este instrumentul cel mai de preţ şi cel mai la îndemînă, la fel de iubită în orele de linişte şi de odihnă ca şi în orele de studiu. Este instrumentul de comunicare cel mai sigur. Nimeni nu se naşte cu vocaţia cititului, dar cine a descoperit bucuriile lecturii, nu mai poate renunţa la acest „viciu nepedepsit” care îmbogăţeşte şi înfrumuseţează viaţa spirituală, adînceşte şi lărgeşte orizontul de cunoaştere şi de simţ. De aceea misiunea de a-i dezvolta copilului intelectul, de a-l ajuta să cunoască mai bine lumea le revine în primul rînd părinţilor, pedagogilor şi nemijlocit nouă, bibliotecarilor. Secolul XXI este secolul lecturii, creativităţii şi cunoştinţelor. Matei Călinescu scria: „Lectura rămîne calea cea mai constructivă şi stimulatoare de satisfacţie a funcţiei irealului, pentru că ea creează un echilibru delicat, aproape magic între activitatea şi odihna mintală. Lectura, deşi este adesea percepută ca pasivă şi receptivă este în genere o activitate creativă şi foarte frecvent – un important element în alte procese creative. Copiii trebuie şi au nevoie să fie echipaţi cu abilităţi înalte de lectură, să acumuleze mai multe deprinderi culturale şi sociale pentru a putea face faţă schimbărilor din secolul XXI. Cercetările au demonstrat, că viaţa poate fi îmbunătăţită prin lectură. Iar bibliotecile sunt parte a lumii creative şi rolul nostru este de a-i ajuta pe copii să fie mai creativi. De aceea noi trebuie să oferim cititorilor spaţii creative, activităţi, programe etc. Misiunea generală a Bibliotecii Maria Drăgan este asigurarea tuturor cetăţenilor sectorului Ciocana servicii de calitate şi acces la sursele de cunoaştere, cultură şi informare în scopul ca fiecare cetăţean să devină membru activ al societăţii. Pornind de la această idee, în bibliotecă implementăm programul, care urmăreşte scopul de a-i pune în contact pe copii de diferite vîrste cu cartea în diverse forme. Pentru a ne îndeplini misiunea în bibliotecă implementăm programul „Ora poveştilor”. Povestea este o mare modalitate de cunoaştere a lumii, este un mijloc de comunicare şi o bună metodă de instruire. Ea conţine adevărurile fundamentale ale vieţii. Poveştile depăşesc hotarele spaţiului şi timpului. Ele sînt prima hrană spirituală a copilului care îl învaţă să judece, iar o poveste bine spusă poate amuza, demonstra şi dezarma. Poveştile îmbogăţesc deprinderile de a discuta, îmbogăţesc vocabularul, cultivă sentimente frumoase, stimulează imaginaţia şi creativitatea, educă spiritul de sacrificiu, altruism, solidaritate, dreptate. Pune baza concepţiei despre om şi lume. Azi, într-o lume tehnologizată, avem nevoie mai mult ca oricînd de o poveste, pentru a nu avea o generaţie de copii ce „îmbătrînesc” în faţa televizorului sau a calculatorului. Scopul acestor ore constă în cultivarea dragostei pentru lectură şi carte. Înainte de a organiza aceste ore ne punem în faţă următoarele obiective: familiarizarea copiilor cu creaţia populară, aprofundarea deprinderilor de lectură, dezvoltarea gîndirii şi imaginaţiei creative, formarea abilităţilor de exprimare şi comunicare, cultivarea sentimentelor nobile şi a gustului estetic prin intermediul cuvîntului artistic, educarea şi informarea prin distracţie şi joc. Pentru ca povestea să aibă priză la micul cititor folosim diverse materiale ilustrativ-didactice: panouri, planşete, jucării, creioane colorate, desene, lădiţe cu poveşti, casete audio, accesorii de îmbrăcăminte. Dacă e o poveste de Ion Creangă neapărat vor fi prezente cîteva obiecte de artizan (salbă de mărgele), dacă e povestea „Cenuşăreasa” – pantofiori. Alte instrumente de valorificare a poveştilor sînt expoziţiile de carte, semnele de carte, diplomele oferite pentru ingeniozitate, curaj, spirit creativ. Programul nostru are o mascotă şi un slogan „Nici o zi fără poveste”. În buzunarul mascotei se adună sugestiile, propunerile şi dorinţele copiilor. Copiii din societatea tehnologizării sînt mai informaţi, mai energici, au o imaginaţie foarte bogată, de aceea, pentru a evita plictiseala exploatăm pe larg elementul ludic: jocul pe roluri, jocul de cuvinte, jocuri cognitiv-distractive. Jocul de cuvinte. Cu ajutorul cuvintelor propuse ce conţin trăsături de caracter pozitive şi negative, de caracterizat personajele din poveste. Un alt joc – copiii numesc pe rînd o poveste care începe cu literele alfabetului. Cei care ezită, ies din joc. Literele alfabetului pot fi înlocuite cu eroii din poveşti, plante, flori, animale. Jocul pe roluri. Permite copiilor asumarea diferitor roluri care pot fi interpretate conform poveştii, dar şi abaterii de la textul original în care finalul poveştii va depinde de cititor. La acest tip de joc importante sînt accesoriile: o pălărie, o broboadă, nişte mărgeluşe. Jocuri cognitiv-distractive. Din cele patru variante de răspunsuri găseşte, mimează personajul dat sau ajută pe eroii rătăciţi să revină în povestea lor sau identifică din mulţimea de obiecte propuse pe cele întîlnite în poveste, recunoaşte povestea, recunoaşte eroii. Aici utilizăm ghicitoarea, proverbul, poezia. Cheia în folosirea jocului este de a-i face pe copii să creadă că ei se joacă. E cel mai simplu să transformăm o activitate de joc într-un proces de învăţare. Jocul contribuie la conturarea şi antrenarea memoriei. În urma activităţii desfăşurate copilul ia cunoştinţă cu diferiţi scriitori şi creaţia lor, învaţă să definească binele de rău, bucuria de tristeţe, frumosul de urît. Cunoaşte interacţiunea dintre om şi natură, ia cunoştinţă cu mediul ambiant. Copiilor li se altoiesc valori morale, li se formează deprinderi de comunicare, sînt învîţaţi să fie azi mai buni decît ieri şi mîine mai buni decît azi, li se pune baza concepţiei despre om şi lume. Povestea rămîne a fi un proces de socializare, prin ea copilul descoperă şi cunoaşte lumea. Nu încape îndoială că în top sînt poveştile, dar şi poezia nu trebuie neglijată, de aceea în cadrul acestui program petrecem şi ore de lectură, organizînd recitaluri de poezie, pentru a le trezi copiilor gustul faţă de acest gen literar, ca mai apoi să le devină prieten, partener de viaţă, pentru că „poezia nu este numai artă; ea este însăşi viaţa, însăşi sufletul vieţii” (Nichita Stănescu). Chiar dacă pentru majoritatea motivaţia lecturii este curiozitatea, pe parcurs lecturile lor se diversifică. În cadrul acestui program funcţionează şi un atelier de creaţie, unde copii decupează, desenează individual şi în comun, formează tablouri din puzzle. Biblioteca are menirea de a-i îndemna pe copii spre o lectură eficientă şi adecvată vîrstei, pentru ca mai apoi să se poată mai uşor adapta în mediul social şi să poată enunţa: „O, sfintele mele cărţi, mai bune şi mai rele, pe care soarta prielnică mi le-a scos înainte, cît vă datorez că sînt om, că sînt om adevărat (N. Iorga). Toate succesele pe care la avem le datorăm şi partenerilor noştri, instituţiilor preşcolare şi şcolare din preajma bibliotecii şi nu în ultimul rînd voluntarilor noştri (elevilor din ciclul gimnazial), care ne ajută la realizarea acestui program.

joi, 2 iulie 2009

PROGRAME EXTRAMUROS LA BIBLIOTECA PUBLICĂ „OVIDIUS”

Victoria CEBANU, şef oficiu, Biblioteca Publică „Ovidius”
Anul 2009 vine la Biblioteca Publică „Ovidius” cu un serviciu nou – Biblioteca extramuros, dar care există de mai mult timp în unele filiale ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Acest serviciu este o acţiune întreprinsă în afara instituţiei şi care are drept obiectiv principal să asigure acces la cunoaştere, informare, lectură, carte, studiu, comunicare tuturor membrilor comunităţii, inclusiv persoanelor cu deficienţe fizice, psihice, instituţii cu regim închis (şcoli auxiliare, internate, case de copii). Acţiunea Biblioteca extramuros la BP „Ovidius” se desfăşoară prin intermediul a două programe: – Ziua bibliotecii în grădiniţă cu genericul Lecturi magice. – Program destinat persoanelor dezavantajate: Împreună cunoaştem mai mult. Aceste programe au mai multe scopuri: promovarea cărţii şi a lecturii, formarea noului utilizator al bibliotecii, stabilirea relaţiilor de comunicare dintre persoanele nominalizate mai sus cu întreaga comunitate. Programul extramuros Lecturi magice preconizat pentru instituţiile preşcolare are un scop bine definit – atragerea la lectură a copiilor de la o vârstă cât mai fragedă. Acest scop se realizează prin prisma obiectivelor propuse de noi: familiarizarea copiilor de vârstă mică cu bibliotecarul şi biblioteca; dezvoltarea responsabilităţii copiilor în ceea ce priveşte îngrijirea şi păstrarea cărţilor; implicarea şi atragerea copiilor în diverse activităţi cultural-educative; atragerea celor mici ca viitori utilizatori ai bibliotecii – locul unde găsesc minunatul Templu al Cunoştinţelor. Grupul-ţintă al acestui program sunt preşcolarii de 3-7 ani, astfel au fost încheiate protocoale de colaborare cu instituţiile preşcolare din sectorul Centru: grădiniţele nr. 227, 53, 78, 8, 174. Pe parcursul anului între instituţiile sus-menţionate şi bibliotecă s-a stabilit o caldă şi productivă colaborare. În această perioada de timp s-au desfăşurat un şir de activităţi interesante. La Ora poveştilor copiii au fost familiarizaţi cu minunata lume a eroilor din basmele populare. Au avut loc prezentări de carte prin prisma cărora ei au făcut cunoştinţă cu frumoasele ediţii pentru copii: colecţiile Bună ziua, lume, vreau să-ţi spun pe nume şi Înşiră-te mărgăritare: poveşti populare basarabene (ambele apărute la Editura „Silvius-Libris” sub îngrijirea scriitoarei Silvia Ursache). La Orele de lectură s-au purtat discuţii pe diferite teme: Din lumea celor care nu cuvântă; Umor cu Ilenuţa şi Vasilică, Ţara mea-i Ţară de pace; Frumoasă-i limba noastră; Clopoţeii toamnei sună etc. Programul extramuros Împreună cunoaştem mai mult destinat persoanelor dezavantajate are mai multe obiective: socializarea persoanelor dezavantajate; eliminarea barierelor de orice natură care ar putea îngrădi accesul lor la informaţie; acordarea de asistenţă informaţională; apropierea bibliotecii de mediul şi problematica lor. Grupul-ţintă al acestui program sunt persoane cu deficienţe fizice şi psihice, instituţii cu regim închis – şcoli auxiliare, internate. Partenerii noştri sunt: Asociaţia Obştească „Refugiul – Casa Mărioarei” şi Şcoala-internat nr. 5 pentru copii cu handicap mintal. Ca forme de activitate pentru aceste categorii de membri ai comunităţii ne-am propus: ore de lectură, ore de poveste, întâlniri cu oamenii de creaţie, donaţii de carte, împrumut de carte la sediul beneficiarului. Pe parcursul anului în derulare s-a stabilit o colaborare amiabilă cu AO „Refugiul – Casa Mărioarei” care aşteaptă deja cu nerăbdare ziua în care vine bibliotecarul să le aducă cărţi şi ediţii periodice pentru noi lecturi captivante. Elevii de la Şcoala-internat nr. 5 s-au bucurat de posibilitatea de a comunica cu bibliotecarul şi lumea frumoasă a poveştilor, pentru ei fiind organizate mai multe lecturi facile în cadrul Orei poveştilor. În cadrul „Săptămânii Uşilor Deschise” din luna mai copiii de la grădiniţele şi şcolile incluse în program au fost în vizită la bibliotecă, au participat cu plăcere la programul cultural dedicat aniversării a 15-a de activitate a bibliotecii.