duminică, 11 ianuarie 2009

FORUMUL ONG DIN R. MOLDOVA: UN DIALOG ŞI UN MECANISM DE AFIRMARE A SOCIETĂŢII CIVILE


Tatiana COŞERI,
director adjunct, BM „B.P. Hasdeu”,
preşedintele Filialei municipale ABRM

Organizaţiile nonguvernamentale devin astăzi un pilon important, participativ la dezvoltarea societăţii, comunităţii. Asociaţia Bibliotecarilor din R. Moldova este o asociaţie care s-a afirmat constructiv în mediul profesional, reprezintă o platformă accesibilă pentru exprimare, acţiune şi monitorizare continuă, dezvoltînd un dialog şi găsind soluţii de utilitate şi durabilitate.
Pe parcursul a două zile, 15 -16 decembrie 2008, la Chişinău, a avut loc Forumul Organizaţiilor Neguvernamentale din R. Moldova, ediţia a V-a. Forumul a fost constituit ca un mecanism de participare a ONG în analiza şi formularea recomandărilor la problemele cu care se confruntă societatea civilă. Partenerii bilaterali: organizaţiile neguvernamentale - administraţia publică centrală – administraţia publică locală – instituţiile finanţatoare (donatorii) se întîlnesc pentru a discuta impedimentele care apar în activitate. Ideea orgănizării unei astfel de acţiuni a fost lansată pentru prima dată la finele anului 1996 de către Centrul CONTACT, Fundaţia Internaţională pentru Sisteme Electorale din Moldova, Fundaţia Soros-Moldova. Primele ediţii au fost axate preponderent pe cadrul legal, imagine, relaţii cu statul şi cu donatorii. Ediţia din 2008 a fost organizată de către Consorţiul pentru dezvoltarea societăţii civile din R.Moldova – Centrul de resurse „Tineri şi Liberi”, CReDO, Centrul CONTACT, Asociaţia „Eco-Tiras” şi sprijinită de PNUD – din sursele Guvernului României, Fundaţia Soros-Moldova, Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.
Peste 100 de reprezentanţi ai societăţii civile au partcipat la discuţiile axate pe:
evoluţia şi dezvoltarea societăţii civile;
consolidarea sectorului asociativ pe domenii, consorţiuri şi consilii pe domenii de interes comun;
mecanisme de dezvoltare durabilă a sectorului asociativ din R. Moldova;
transparenţa sectorului asociativ;
îmbunătăţirea cadrului legal;
reprezentarea ONG în dialogul cu structurile statale;
dezvoltarea regională;
codul de etică al ONG;
alegerea Consiliului Naţional al ONG;
alegerea Secretariatului Consiliului ONG.
Persoane de onoare ale Forumului au fost: Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului R. Moldova; Dorin Chirtoacă, Primar General de Chişinău, Kaarina Immonen, Coordonator Rezident al ONU, Reprezentant Permanent al PNUD în R. Moldova.
Pe parcursul a două zile au fost organizate patru ateliere de lucru:
Atelierul nr.1. Reglementarea juridică a cadrului de funcţionare a ONG. Subiectele discutate:
proiectul de lege cu privire la 2% din impozitul pe venit al persoanei fizice şi juridice rezidente ale R. Moldova – legea reglementează dreptul contribuabililor de a direcţiona suma de pînă la 2% din impozitul pe venit achitat statului în folosul unor organizaţii necomerciale de utilitate publică. Contribuabilul indică în declaraţia pe venit sau în cererea de direcţionare suma şi datele de identificare. Dreptul de a primi această sumă o au doar organizaţiile necomerciale sub formă de asociaţie obştească care deţine certificat de utilitate publică. Acest proiect de lege susţine financiar sectorul asociativ pentru soluţionarea problemelor sociale, culturale şi de altă natură. Un astfel de mecanism a fost implementat cu succes în Ungaria, Polonia, Slovacia, Lituania, România. În esenţă, procendajul dat nu înseamnă sponsorizare, ci o parte a bugetului de stat care este direcţionat de către cetăţean. Legea permite cetăţenilor să participe la distribuirea unei părţi din banii publici, să decidă soarta banilor cîştigaţi de ei. Pentru organizaţiile nonguvernamenale se creează o sursă adiţională pentru susţinerea financiară. La rîndul său organizaţia trebuie să fie mai cunoscută de comunitate. Statul beneficiază de această lege prin reducerea obligaţiilor de a acorda servicii care sunt deja. Astfel, Legea 2% este un mecanism ce aduce un aport esenţial la asigurarea transparenţei politicii fiscale şi bugetare, la crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltare, este un instrument de consolidare a valorilor democratice.
Legea cu privire la asociaţiile obşteşti (modificări şi completări ale Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996, republicată cu renumerarea elementelor şi modificarea referinţelor în Monitorul Oficial nr.153-156) – legea reglementează atribuirea statutului de utilitate publică a asociaţiilor obşteşti (activitate realizată gratuit sau la un preţ accesibil): înregistrarea la organul de înregistrare, vizarea activităţilor publice, o structură organizaţională conform rigorilor (organ suprem, organ de supraveghere (consiliul), organul executiv, organul de control şi revizie), asigurarea transparenţei activităţii prin informarea opiniei publice în mijloacele de informare în masă (inclusiv Internet), lipsa datoriilor faţă de bugetul public; atribuţiile Comisiei de Certificare; actele necesare pentru solicitarea statutului de utilitate publică; procedura examinării solicitărilor; certificatul de utilitate publică; controlul conformării statuluilui de utilitate publică; principiile şi formele de susţinere a asociaţiilor de utilitate publică din partea statului.
Strategia dezvoltării societăţii civile în anii 2008-2011 – strategia consolidează eforturile pentru dezvoltarea unei culturi ai comunicării, participării şi interacţiunii eficiente între sectorul asociativ şi administraţia publică. Documentul se bazează pe principiile şi valorile cooperării: activitate civică, participare, respectul reciproc, parteneriatul, responsabilitatea şi răspunderea, independenţa politică a iniţiativelor civice, dezvoltarea durabilă şi echilibrată, tratamentul egal, dezvoltare regională şi locală. Iniţiativa elaborării Strategiei a fost lansată în cadrul Conferinţei anuale „Coperarea dintre Parlament şi societatea civilă” din 4 februarie 2008. Grupul de lucru a fost creat din reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, ai Aparatului Parlamentului, ai ministerilor Justiţiei, Finanţelor, Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, Economiei şi Comerţului, ai Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Strategia cuprinde trei compartimente: dispoziţii generale; principiile şi valorile relaţiilor dintre admistraţia publică şi societatea civilă; priorităţile strategice - instituţionalizarea cadrului de consultare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice; crearea cadrului legal şi fiscal favorabil dezvoltării durabile a sectorului asociativ; dezvoltarea spiritului activi civic şi a voluntariatului.
Atelierul nr.2. Transparenţa ONG şi Codul de etică al organizaţiilor necomerciale. Aspectul etic şi moral, respectul faţă de valorile împărtăşite asigură o transparenţă corespunzătoare în relaţiile cu beneficiarii şi cu donatori. Codul Etic ONG este un standard de excelenţă care se bazează pe principii:
responsabilitate, prestaţie şi recunoaştere publică;
drepturile omului;
transparenţă şi responsabilitate;
exactitate şi legalitate.
Politica şi regulile de joc sunt prezentate în formă de linii directoare:
integritatea ONG: non-guvernamental, independenţă şi autonomie, voluntariatul;
conducerea: formularea misiunii, programe şi conformitate, codul de etică, membrii conducerii;
conflicte de interese: divulgarea, politici scrise;
resurse umane: politici elaborate în domeniul resurselor umane, dezvoltarea personalului, echitate şi drepturi;
credibilitate şi transparenţă: exactitate şi oportunitate, raport anual, lista conducerii şi persoanelor cu funcţie de răspunderre ale organizaţiei, asocierile, confidenţialitatea, asigurarea accesului la informaţii, evaluare, exactitate şi permanenţă, autoritatea afirmaţiilor;
domeniul financiar: audit-ul;
acumularea de fonduri: utilizarea fondurilor, relaţiile cu donatorii;
parteneriat, colaborare: principii generale ale parteneriatului şi colaborării, relaţiile cu alte ONG şi organizaţii publice, relaţii cu agenţiile şi organele guvernamentale şi interguvernamentale.
Atelierul nr. 3. Realizarea politicilor publice la nivel local. Relaţia ONG – Administraţia Publică Locală. Participanţii au discutat relaţiile de colaborare ONG – APL. Majoritatea au menţionat că APL utilizează oportunităţile ONG în interesele personale şi sunt foarte puţine cazuri cînd administraţia înţelege eforturile sectorului asociativ.
Atelierul nr. 4. Spaţiul informaţional al ONG şi căi de acces la informaţie. Subiectele cele mai importante au fost: „diviziune digitală”, www, televiziunea societăţii civile. Au fost propuse ca să se organizeze un training privind abilităţile de lucru cu mass-media, crearea unui centru de presă pentru scrierea şi oferirea comunicatelor de presă. În viitorul apropiat ONG vor avea un post de televiziune public via Internet. Nu poate fi numit o televiziune autentică deoarece nu va exista o echipă de jurnalişti profesionişti. Acest proiect va fi coordonat de către Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului. ONG vor transmite înregistrări video de la activităţi, devenind un portal şi o arhivă.
În cadrul Forumului a fost ales Consiliul ONG, aprobat Codul Etic ONG şi Regulamentul de activitate al Consiliului ONG, prezentată, discutată şi votată Rezoluţia Forumului ONG.
Consider că participarea la acest Forum este una utilă. ABRM şi-a extins parteneriatul cu societatea civilă, a obţinut recunoştinţă din partea organizaţiilor nonguvernamentale şi va implementa cu succes acţiunile de advocacy.