marți, 12 decembrie 2017

O istorie de succes la Biblioteca „I. Mangher”


 Biblioteca noastră a avut un bun prilej de a participa în cadrul unui proiect „Impreună pentru comunitate” al ABRM, susţinut de către NOVATECA. 

Drept rezultat a fost realizat un Proiect privind inițierea unui serviciu nou pentru copii. De Proiectul „Copii motivați şi activi” au beneficiat 20 de copii evrei, cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani. Scopul a fost creșterea gradului de interes şi motivație a utilizatorilor mici,prin formarea abilităților de comunicare şi tehnologice în cadrul bibliotecii evreieşti. Au fost realizate 8 activități de educație non-formală, unde copii au obţinut abilităţi de utilizare a tabletei, de căutare, găsire şi prelucrare a informaţiei, abilităţi de relatare, prezentare publică a informaţiei, abilităţi motorice şi dezvoltarea spiritului civic. 
Serviciul a fost promovat pe saituri de socializare, anunţ pe panoul  bibliotecii, diseminarea informaţiei prin semne  de carte distribuite la grădinița evreiască, Liceul Tehnologic „Herzl”, KEDEM.  Aceste postări  au fost vizualizate de 2 057 ori. Numărul de utilizatori a crescut cu în număr de 19 . Partenerul nostru a fost AO Centrul Cultural al Comunităţii Evreieşti, care ne-a donat 2 seturi „Teatru de păpuşi” şi toate rechizitele necesare pentru buna desfășurare a atelierelor de instruire în sumă de 2 539 lei.


           Grație participării la atelierele de instruire, a crescut imaginea bibliotecii evreieşti „I. Mangher”. Pentru multe familii tinere acest loc din inima Chișinăului a devenit atractiv, pentru posibilitatea de a-şi dezvolta micuții în atelierele de creație și instruire non-formală. Biblioteca a devenit un centru de socializare, comunicare, descătușare, creativitate pentru micuți.  S-a creat un nou serviciu modern, care are continuitate şi priză în comunitatea copiilor. El este din ce în ce mai solicitat şi binevenit, deoarece s-au găsit şi utilizat noi metode de educație non-formală (lectura interactivă); în deosebi, prin utilizarea tehnologiilor moderne (tablete, alte gageturi), programarea lingvistică a copiilor (însușirea terminologiei IT), antrenarea  acestora la creativitate. Avem noi şi noi solicitări din partea altor părinti, care vor să-şi aducă odraslele la aceste ateliere. Părintii au menționat că astfel de activități se mai desfășoară şi în alte scoli private, doar că sunt mult prea costisitoare pentru ei, pe când la noi, la „I. Mangher”, plata constă din zâmbet, voie bună și multă afecțiune pentru cei mai importanți  utilizatori ai bibliotecii – COPIII!

luni, 11 decembrie 2017

Mesagerii siguranței

Elementul de siguranță personală, în contextul intensificării traficului rutier și cunoașterii regulilor de circulație, a devenit ultima vreme pentru toată lumea, dar, în mod special,  pentru tinerele generații unul inevitabil și absolut necesar.
         Un număr considerabil de copii, în calitatea lor de mici utilizatori ai Bibliotecii „Ștefan cel Mare”, a beneficiat, fiind printre primii consumatori ai acestor informații, de proiectul de educare și informare în acest domeniu deosebit de important.
         Conceptul proiectului a fost lansat și organizat de Direcția Inspectoratului  General al Poliției „Mesagerii siguranței”, în colaborare strânsă cu Școala - Grădiniță nr. 152 ”Pas cu Pas”. Conținuturile proiectului nominalizat au fost concepute și fixate pe zece activități esențiale de informare și sensibilizare atât pentru copii cât și pentru maturi. Opt dintre aceste instruiri au fost, în mod intenționat, destinate copiilor. Ele includ două domenii prioritare: siguranța personală și siguranța rutieră. Alte două activități au fost concepute pentru părinți și bibliotecari, cu implicarea cadrelor didactice. Pe parcursul desfășurării celor opt activități, patru dintre acestea au fost cu scopuri bine definite raportate siguranței personale. Copii au fost instruiți și informați cu precauție asupra posibilelor forme de violență. Pe parcurs au fost scoase în evidență multiple tipuri și semne ale violenței și cine, eventual, ar fi persoanele sau autoritățile care pot să le ofere ajutor în asemenea situații. De asemenea, o atenție sporită, în cadrul acestor manifestații, a fost acordată și altor teme, cum ar fi : siguranța în mediul virtual, căile și formele de protecție a bunurilor personale în stradă, la școală și care ar putea fi obiectele ce le pot pune viața lor personală în pericol.
      Cele mai esențiale și importante reguli însușite au fost scrise pe fluturași confecționați din hârtie colorată și lipiți pe un poster. Apoi, în conformitate cu doleanțele micilor mesageri,  au fost scrise pe frunze multicolore, prin scurte mesaje, și, ulterior, oferite  trecătorilor din parcul din apropierea bibliotecii. Modalitatea și  formele de intervenție ale acestor ființe micuțe și gingașe au sensibilizat adulții și  i-au îndemnat la respectarea dorințelor  acestora, ne admițând vreodată tot felul de acte de violență față de copii.
     Alte patru activități au fost dedicate regulilor de siguranță rutieră. În acest sens s-a acordat o mare importanță celor trei factori implicați în tumultul rutier: omul, vehiculul și drumul. Dintre acești trei factori, omul este de  cea mai mare importanță, deoarece, de modul în care cunoaște și respectă  regulile și normele de circulație, depinde siguranța lui în traficului rutier. S-a constatat că, din numărul accidentelor de circulație cu victime  omenești și efecte letale, sunt produse din vina pietonilor. Prin urmare, instruirile nominalizate s-au axat pe importanța comportării ființelor umane pe arterele rutiere. Copii au învățat reguli și semne de circulație pentru pietoni și bicicliști, care pot fi de un real folos în evitarea accidentelor rutiere.
       Alte reguli de circulație  deosebit de importante în contextul parcursului rutier de enormă intensitate și complexitate din ultima vreme au fost cu referință la circulația pe trotuare, traversarea străzilor pe trecerile de pietoni și a nu traversa strada prin fața sau spatele autobuselor staționate sau aflate în mișcare. Elevii au înțeles cu claritate că mersul pe bicicletă pe drumurile publice este permis prin lege numai copiilor cu vârsta  de peste 14 ani. Ei știu deja că, dacă îți dorești să conduci o bicicletă, nu este necesar să ai permis de conducere, dar este obligatoriu să știi cum să te costumezi, învățând asta la instruiri și, desigur, cunoscând foarte bine regulile de circulație specifice mersului pe bicicletă și ale traficului rutier în general.
        Pentru o mai bună înțelegere a regulilor de siguranță personală și rutieră elevii au fost antrenați în multiple și diverse activități de grup și lucru în echipă. Copiii au rezolvat rebusuri și au vizionat  imagini referitoare la traversarea străzii pe locurile permise, filmulețe educative, iar, în final, le-au analizat și au tras concluziile de rigoare.
        Recomandările instructorilor, Daniela Buzatu, Iuliana Catan de la Direcția Generală de Siguranță Personală și Inspectoratul Național de Poliție le vor fi indiscutabil de ajutor copiilor pentru a evita momente și situații nedorite din viața lor, dar și  întâlniri periculoase cu infractori sau  persoane rău intenționate. Spre finalul activităților copii au primit daruri importante și diverse lucruri necesare pentru siguranța unei ființe umane în trafic: brățări, insigne, agende pentru a-și nota reflecțiile.  

      Pentru continuitatea proiectului, în colaborare strânsă cu instituțiile abilitate și de competență în cauză, vor fi organizate câte o activitate pentru părinții acestor copii. Ulterior va mai fi organizată și o activitate pentru bibliotecari și învățători, care vor fi instruiți în două domenii prioritare: siguranța personală și rutieră.

Magia iernii în combinație cu Magia chimiei doar la Biblioteca „Ovidius”!

Ana Ostașevschi , masterand an. II, Universitatea de Stat din Tiraspol,
 Bibliotecar, Filiala „Ovidius”


 Fulgii pufoși au condus copiii spre Casa Cărții din șoseaua Hâncești, Biblioteca „Ovidius”. Iar aici au fost surprinși de prezența altor fulgi, fulgii de la Universitatea de Stat din Tiraspol, tinerii chimiști: Eugen Benea, Zinaida Purcel și Ariadna Tătaru. Care, datorită albului imaculat al halatelor conturau o astfel de imagine în fața micuților.

Peisajul de nedescris al iernii din sala de lectură a adunat rând pe rând spectatori, micuții, care au venit să descopere serviciul „Chimia distractivă”. 

Vârsta picilor este variată asemeni unei scări pe care urcă-n horn Moș Crăciun. Esențialul constă nu în vârstă, ci în faptul cât de gradată e curiozitatea. De la prezentarea tinerilor la jocul de cunoaștere interpersonală cu care aceștia au antrenat copiii, stabilind niște reguli, litera inițială a prenumelui va desemna litera inițială a țării unde vor călători și a obiectului pe care-l vor lua cu sine.

Jocul le-a plăcut, așa că nu au refuzat să participe și la cel de-al doilea, a cărui start tinerii l-au anunțat prin denumirea jocului: Telefonul stricat. Mare distracție a mai fost, când în loc de oxidare s-a ajuns la litere încâlcite, iar în loc de castel, telefonul a anunțat: Costel.

De la joc, subtil, subtil au trecut la o altă activitate, acolo unde copiii au fost întrebați despre importanța apei, despre stările de agregare ale acesteia, după care li s-au prezentat apa în toate stările de agregare, de la nori, ceață, ploaie până la zăpadă, ba chiar și unele curiozități despre apă și consistența acesteia în organismul uman, cât și în viața plantelor.

Informația proiectată a trezit curiozitate și feedback. După aceasta, tinerii au prezentat niște bancuri cu subiect chimic, cu toate că puștii nu au idee de chimie,  s-au descurcat de minune. De fapt, oricine s-ar fi descurcat. Pentru a vă convinge vă aduc un exemplu: Cum se numesc prăjiturile ce conțin Argon și Seleniu?

Evident, copiii nu cunosc elementele chimice, dar faptul că inițiații în chimie le-au notat simbolurile elementelor (Ar, Se), aceștia au dedus cu ușurință că astfel de prăjituri nu pot fi decât arse.

De la bancuri și amuzament, la experimentele propriu-zise. Deși la primul experiment, tinerii nu i-au anunțat titlul, atunci când copiii au văzut că baloanele se umflă singure, fără a depune efort, au exclamat: „WOW!”. Acesta a rămas a fi numele experimentului, bineînțeles că baloanele nu s-au umflat singure ci datorită reacției chimice dintre bicarbonatul de sodiu și acidul acetic.

Următorul experiment, deși are titlu: Spuma arzătoare, în limbajul copiilor el sună: Fantastic! Este un experiment unde soluția pentru veselă, apa și gazul lampant(butan) face minuni, lăsând mâinile uscate și nevătămate.


De Vulcanul chimic nici vorbă, el impresionează de fiecare dată și este solicitat îndoit. Experimentul Ceața a creat o confuzie și o mirare în mintea copiilor, căci nu au mai văzut până acum Ceață la borcan. Asta da, magie!
Ultimul experiment Curcubeul a fixat atenția publicului mic, care au acaparat cu privirile cele patru pahare cu zahăr, diferite unul de altul doar prin cantitate, cu o lingură mai puțin decât precedentul. Diluarea zahărului în apă și amestecul cu coloranți alimentari, după care adăugarea acestor compoziții în cantități mici într-un alt pahar, au făcut vizibilă situarea culorilor în straturi. Așa zisul, Curcubeu. Separarea culorilor se datorează concentrației de zahăr diferită.

Prin urmare, chimia e o combinație dintre ceea ce produce natura și ceea ce produce știința. Combinația cea mai mare e cea a curiozității spiritului uman, care o percepe ca pe o magie.

Emoțiile, bujorii din obrajii copiilor și fericirea de a fi curios și-ați suplini curiozitatea au transformat biblioteca „Ovidius” într-un virtuos  Palat al magiei .

vineri, 8 decembrie 2017

Cea mai frumoasă jucărie

Lidia CÎSSA
bibliotecar, Filiala „Hristo Botev”
           
Nici un copil nu-și poate imagina viața sa fără jucării, o știm cu toții. Jucăriile, jocurile îi ajută să cunoască lumea din jur, le dezvoltă creativitatea, le întărește memoria, ei de toate învață jucându-se. Aceasta o confirmă și unul din clasicii literaturii române Tudor Arghezi cu culegerea sa „Cartea cu jucării”. Cartea menționată este cronica unei copilării, a copilăriei copiilor autorului - Mițu și Baruțu, pe care tăticul o trăiește împreună cu ei. Cartea include niște povestioare scurte, ca niște scenete, la care participă cei patru membri ai familiei - Tăicuțu, Maicuța, Mițu și Baruțu. Copiii cred că viața este făcută pentru joc, ei sunt siguri că și tăicuțu se joacă cu tocul și hârtia văzându-l adesea la masă scriind și mai ales când comunica cu ei de parcă se juca. Jucăria de vorbe din toate povestioarele din carte este cea mai frumoasă jucărie. Jocul de cuvinte potolește certurile, îi pedepsește pe cei vinovați, împacă copiii cu părinții: „Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe. Copiii, ca și oamenii mari, sunt mai simțitori la vorbe decât la lapte, plăcându-le mai mult decât faptele făcute, faptele povestite”, - scria autorul.
            În „Pomul cu păpuși” - una din povestirile din „Cartea cu jucării” de Tudor Arghezi - copiii de asemenea sunt implicați într-un joc al imaginației creat printr-un joc de vorbe. Astfel, am invitat și eu preșcolarii de la Academia copiilor FasTraKids să participe la acest joc. În data de 7 decembrie curent la biblioteca noastră „Hristo Botev” a avut loc lectura povestirii menționate. Pentru că au fost cuminți, n-au aruncat farfurii pe geam, n-au rupt vârfurile la toate creioanele pe care tăticul le ascuțea în fiecare zi, n-au lăsat apa deschisă ca să înece casa, n-au uns clanțele cu dulceață, n-au băgat cutia cu tutun în foc, n-au îndreptat ceasornicul cu ciocanul și nici nu l-au prăjit, n-au făcut alte șotii binecunoscute de copii, tăicuțu i-a îndemnat pe copiii săi să meargă într-o călătorie imaginară ca să le arate unde crește pomul cu păpuși. Descrierea drumului care urma să fie parcurs e fascinantă! Ne-am pornit și noi într-acolo să vedem  care este acest pom. Împreună cu autorul și copiii lui am parcurs acea cale lungă prin „buruieni amare”, „prin pături de pelin”, călcând desculți pe lângă Poala Maicii-Domnului de la care vor mirosi plăcut picioarele, în cale am întâlnit rândunele „ascuțite, vrăbii grăsulii și ciori mari”, apoi am trecut peste baltă până am ajuns la pomul în care cresc păpuși. Copiii au fost surprinși când au aflat că acesta este porumbul care într-adevăr crește ca un pomuleț, că se cheamă și păpușoi, adică tată de păpuși. Un lan de păpușoi  e ca o pădure care face păpuși gata îmbrăcate, cu părul alb ca de mătase ce apoi se transformă în creț și roșcat, păpușile le putem lua cu noi, le putem tunde și să le schimbăm hăinuțele. Au mai aflat copiii că pomul cu păpuși e un pom deștept: tot el face și „mărgele galbene de chihlimbar”, pe care le mănâncă iepurii noaptea la lună. Copiii au adăugat că și ei au gustat din aceste „mărgele” - pop-corn, porumb fiert și copt, mămăliguță făcută de mămica din  făină de porumb. Această călătorie țesută dintr-un joc de cuvinte, vesel și glumeț, le-a plăcut copiilor.

            Ulterior, am rugat copiii să mergem în căutarea pomului cu jucării. Deodată copiii nu și-au dat seama despre care pom e vorba, dar când a apărut ca prin magie în fața lor au înțeles că acesta este bradul când este pregătit pentru Sărbătorile de iarnă. Copiii împreună au împodobit bradul cu jucăriile pe care le-am pregătit preventiv pentru aceasta. Apoi, lângă bradul împodobit și Moș Crăciun, au recitat versuri, au cântat cântece și colinde, am dansat împreună în jurul bradului. Pentru că au fost activi și veseli, le-am servit cu dulciuri de la Moș Crăciun. Astfel s-a încheiat activitatea noastră care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenoasă, cu miros de sărbătoare.

luni, 4 decembrie 2017

Formarea culturii voluntariatului în biblioteci

Gânditorul americam Joan McGuinness menționa: „Ştiu că e aproape un clişeu, dar ca voluntar câştigi mai mult decât dai. Poţi înţelege o altă cultură mult mai bine decât ai face-o ca simplu turist. Locuieşti cu oamenii din ţara gazdă, mergi la ei acasă, stai de vorbă cu profesorii. Îţi dai seama că ai multe în comun cu oamenii alături de care lucrezi. Practic, promovezi pacea şi justiţia în lumea întreagă”.

CE ESTE VOLUNTARIATUL?
Organizaţia Naţiunilor Unite defineşte voluntariatul ca o activitate desfăşurată din propria dorinţă, voinţă şi discreţie fără a obţine un venit pentru a aduce beneficii părţii terţe şi satisfacţii personale.
Voluntariatul este activitatea desfăşurată de persoane fizice dinproprie iniţiativă în beneficiul unei alte persoane, în beneficiul unui grup, al comunităţii sau al societăţii în general, fără ca persoana care desfăşoară activitatea să fie remunerată pentru activitatea depusă (Centrul Naţional de Voluntariat Pro Vobis Cluj-Napoca).
Legea voluntariatului a Republicii Moldova (nr. 121 din 18 iunie 2010) defineşte voluntariatul ca participarea binevolă la oferirea de servicii, cunoştinţe şi abilităţi sau  prestarea unor activităţi din propria iniţiativă a persoanei denumită voluntar.
Orice acţiune întreprinsă de o persoană fără a se gândi la recompense financiare." (Tracker)
„Orice muncă prestată relativ fără constrângere de o persoană cu intenţia de a ajuta şi fără a urmări un câstig financiar imediat." (Scheier)
„Impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalţi fără a se gândi la recompense financiare." (Manover)
Voluntar este orice cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin care în sprijinul solidarităţii civice se implică în activităţi de voluntariat (Legea voluntariatului a Republicii Moldova).
Voluntari pot fi toate persoanele care doresc să desfăşoare o activitate în interesul comunităţii indiferent de rasă, culoare, etnie, vârstă, sex sau orientare sexuală, convingeri politice sau religioase, deficienţe fizice/psihice, stare civilă, situaţie economică, sau orice alt asemenea criteriu.

CARE SUNT PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE VOLUNTARIATULUI?
Voluntariatul se fundamentează pe următoarelele principii (Legea voluntariatului a Republicii Moldova):
l  participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat;
l  implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;
l  desfăşurarea voluntariatului exluzând orice remunerare financiară sau materială;
l  recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, fără nici un fel de discriminare;
l  cunoaşterea de către voluntar a drepturilor şi obligaţiilor sale;
l  cunoaşterea activităţii relevante care implică contribuţia voluntară;
l  participarea la voluntariatul internaţional.

DE CE OAMENII DORESC SĂ SE IMPLICE ÎN ACTIVITĂŢI DE VOLUNTARIAT?
Munca voluntară presupune realizarea unei activităţi fără recompensă, reprezentând un interes faţă de problemele societăţii sau faţă de una dintre acestea. O astfel de muncă este o   renunţare la pasivitatea tradiţională, o contribuţie la ameliorarea calităţii vieţii, la dezvoltarea socială echilibrată. A face ceva ca voluntar înseamnă, în primul rând, că îţi pasă de o problemă cu care ceilalţi se confruntă.
  • Voluntariatul contribuie la ameliorarea calităţii vieţii, precum şi la dezvoltarea unei mai mari solidarităţi între oameni.
  • Voluntariatul contribuie la o dezvoltare economică şi socială mai echilibrată.

Voluntariatul solicită implicarea întregii comunități în identificarea și soluționarea propriilor probleme, oferă o voce celor care nu pot să se reprezinte singuri, oferă altora posibilitatea de a participa ca voluntari, este complementar, dar nu se substituie serviciilor care trebuie să fie oferite de alte sectoare sau de angajații plătiți, oferă persoanelor posibilitatea de a acumula noi cunoștințe și abilități și de a-și dezvolta la maximum competențele, încrederea în sine și creativitatea.

CINE POATE FI VOLUNTAR ÎN BIBLIOTECĂ?
Cu cât diversitatea voluntarilor după vârstă este mai mare cu atât avantajele sunt la fel de numeroase.  Vârsta voluntarilor depinde de scopurile şi proiectele instituţionale. Actorii principali în promovarea lecturii pot fi cei care citesc mai mult. Datele statistice argumentează că copiii şi tinerii sunt utilizatorii ţintă. În deosebi ei sunt categoria care prin acţiunile sale, prin munca sa pot să accelereze pulsul lecturii, să susţină serviciile publice comunitare. La rândul său vârsta a treia prin înţelepciune şi profesionalism pot sprijinii iniţiativele bibliotecii. Şomeri în căutarea unui loc de muncă pot obţine experienţă, abilităţi noi şi recomandări pentru viitoarele angajări. Persoanele cu dizabilități  sunt o sursă de talente care au nevoie de contact interuman şi de o modalitate de a-şi petrece timpul liber. Posibili voluntari pot fi şi familii întregi. 

CARE SUNT DOMENIILE DE IMPLICARE A VOLUNTARILOR?
Identificarea domeniilor / ariilor de implicare a voluntarilor în bibliotecă trebuie realizată atât pe baza proiectelor care sunt deja în derulare, cât şi în baza noilor proiecte care urmează să înceapă. De asemenea ea trebuie realizată pe baza strategiilor de dezvoltare organizaţionale pe termen mediu sau lung (de dezvoltare, de comunicare, de relaţii publice, de fundraising etc.). Această etapă este absolut necesară, deoarece trebuie să ştim: De ce avem nevoie de voluntari? Care sunt domeniile în care se pot implica voluntarii? De câţi voluntari este nevoie? Cum îi va sprijini instituţia gazdă?
Voluntarul nu trebuie recrutat pentru a îndeplini munca bibliotecarului, ci pentru a acorda valoare activităţii de informare şi documentare. La elaborarea listei de priorităţi, de sarcini pentru implicarea voluntarilor neapărat să se examineze cu atenţie dacă sarcinile alocate nu se substituie muncii angajaţilor. Un ajutor considerabil este chestionarul de analiză a nevoilor de voluntari la nivel de bibliotecă, unde participă toţi bibliotecarii. În aşa mod la nivel de reţea se elaborează o listă a necesarului de voluntari.
Ariile de implicare  sunt diverse şi se extind în dependenţă de priorităţile bibliotecii:
l  activităţi extramuros;
l  servicii la distanţă;
l  extinderea orelor de funcţionare ale bibliotecilor pentru utilizatori;
l  servicii digitale;
l  activităţi de relaţii publice;
l  administrarea şi actualizarea forum-urilor pe interese;
l  educarea tehnologică a utilizatorilor;
l  organizarea lecturii în perioada estivală;
l  culegerea de texte;
l  traducerea materialelor etc.
   Oamenii devin voluntari pentru o cauză. Este important ca ei să cunoască dacă nevoile instituţiei corespund aptitudinilor, cunoștințelor şi nevoilor pe care le au.
În procesul de identificare a domeniilor de implicare a voluntarilor se recomandă de a elabora un chestionar pentru angajați.

CUM SUNT RECRUTAȚI VOLUNTARII?
Recrutarea şi selectarea voluntarilor se realizează pe etape:
1. Determinarea poziţiilor care vor fi ocupate de voluntari şi de câţi voluntari are nevoie biblioteca pentru activităţile viitoare.
2. Anunţarea, promovarea acestor poziţii prin diverse forme şi metode.
3.  Realizarea unui interviu  cu potenţialii voluntari:
l  Ce te-a determinat să activezi în calitate de voluntar?
l  De ce doreşti să fii voluntar?
l  Ce ştii despre voluntariat?
l  Domeniile în care ai mai lucrat?
l  Proiecte la care ai participat?
l  Proiecte pe care ai vrea să le realizezi?
l  De ce ai venit anume în această bibliotecă?
4. Trierea voluntarilor.
5. Anunţarea şi invitarea voluntarilor selectaţi.
Activitatea de selecţie a voluntarilor permite:
  •         clarificarea imaginii potenţialilor voluntari despre organizaţie / instituţie, despre activităţile desfăşurate şi rolul lor în această structură;
  •         găsirea voluntarilor potriviţi pentru activităţile şi beneficiarii organizaţiei / instituţiei;
  •          identificarea nevoilor de instruire ale voluntarilor pentru succesul activităţilor viitoare. 

CARE SUNT DREPTURILE VOLUNTARULUI?
a)       dreptul de a fi voluntar indiferent de rasă, religie, sex, naţionalitate, dizabilităţi, stare civilă, orientare sexuală, vârstă, caracteristici genetice, limbă, opinii politice, proprietate etc.;
b)       participarea la elaborarea şi derulaera programului pentru care a încheiat contractul ;
a)       desfăşurarea activităţii într-un anumit domeniu în funcţie de posibilităţile proprii şi conform regulilor existenţe la BM;
b)       posibilitatea de a solicita de la BM un certificat nominal şi scrisori de recomandare prin care să se recunoască prestarea activităţilor de voluntar şi să se confirme experienţa şi abilităţile obţinute conform prevederilor contractuale;
c)       infromarea corectă şi precisă cu privire la BM;
d)       participarea la acţiuni de instruire organizate de BM pentru o mai bună desfăşurare a voluntariatului.

CARE SUNT RESPONSABILITĂŢILE VOLUNTARULUI?
a)       considerarea voluntariatului ca un angajament serios;
b)       îndeplinirea sarcinilor asumate;
c)       aducerea la cunoştinţă eventualele probleme astfel încât acestea să poată fi discutate şi rezolvate, şi de asemenea, de a pune întrebări în legătură cu ceea ce nu înţelege;
d)       cererea de  ajutor în caz de nevoie;
e)       menţinerea unei atitudini deschise, flexibile;
f)        folosirea timpului şi îndeplinirea sarcinilor la un standard calitativ cât mai înalt;
g)       respectarea politicilor stabilite de BM;
h)       ocrotirea bunurilor utilizate în cadrul activităţii de voluntariat; păstrarea confidenţialităţi informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat;

CARE SUNT RESPONSABILITĂŢILE instituției gazdă?
a)       oferirea voluntarilor pregătirea corespunzătoare pentru sarcina atribuită
b)       asigurarea prestării activităţii de voluntariat cu respectarea cerinţelor de protecţie şi igienă a muncii;
c)       instruirea şi dezvoltarea profesională a voluntarilor;
d)       oferirea la finele perioadei de activitate a voluntarului a unui certificat nominal, care să confirme desfăşurarea de către acesta a activităţii de voluntar.

CARE SUNT BENEFICIILE VOLUNTARULUI?
Beneficiile obținute de voluntari trebuie să coincidă cu nevoile şi așteptările voluntarilor de la instituţia gazdă. Aşteptările voluntarilor variază de la aşteptări legate de dezvoltarea personală sau profesională, până la dorinţa de relaxare sau dorinţa de a se simţi utili şi activi în comunitate. Dat fiind că fiecare voluntar are propria sa motivaţie pentru a se implica, cel care recrutează trebuie să cunoască pe cât posibil toate beneficiile / nevoile / așteptările voluntarilor:
  • să îşi facă noi prieteni;
  • să petreacă timp cu prietenii care sunt deja voluntari;
  • să facă parte dintr-o echipă;
  • să cunoască oameni diferiţi;
  • să întâlnească persoane importante din comunitate;
  • să lucreze cu un anumit grup de persoane;
  • să-i ajute pe cei mai puţin norocoşi;
  • să facă tranziţia spre o nouă viaţă;
  • să fie parte a unei organizaţii prestigioase;
  • să testeze o nouă carieră;
  • să înveţe lucruri noi;
  • să-şi formeze deprinderi utile;
  • să folosească cunoştinţele sau abilităţi deţinute;
  • să câştige experienţă în vederea obţinerii unui loc de muncă;
  • să îşi asume o responsabilitate;
  • să se simtă utili;
  • să dea înapoi o parte din ceea ce au primit de la alţii;
  • să realizeze ceva;
  • să contribuie la ameliorarea vieţii comunităţii;
  • să înţeleagă problemele comunităţii în care trăieşte etc.
CE POLITICI ŞI MĂSURI DE STIMULARE A VOLUNTARIATULUI SUNT APLICATE?
Sistemul de recompense şi beneficiile pe care le pot obţine voluntarii asigură un climat lucrativ în cadrul bibliotecii.
Pentru majoritatea oamenilor aprecierea este o necesitate pentru motivări şi stimulări ulterioare. Recompense morale de bază pentru voluntari sunt:
l  mulţumiri pentru fiecare activitate;
l   implicarea voluntarilor în procesul de planificare, de luare a decizilor;
l  aprecierea opiniilor şi ideilor;
l  demonstrarea interesului faţă de viaţa privată;
l  oferirea responsabilităţilor importante;
l  celebrarea aniversărilor voluntarilor sau altor evenimente;
l  menţionarea activităţilor voluntarilor în rapoarte, publicaţii de specialitate;
l  plasarea fotografiei voluntarului pe pagina web;
l  oferirea menţiunilor, diplomelor;
l  asigurarea unui mediu binevoitor şi plăcut de activitate;
l  oferirea  scrisorilor de recomandare care atestă experienţa şi abilităţile obţinute etc.

O formă eficientă de promovare, de evaluare a activităţii de voluntariat sunt organizarea evenimentelor:
  • concursuri - Cel mai activ voluntar; Cea mai activă filială care aplică voluntariatul;
  • Ziua voluntarului (întâlnirea cu cei mai activi voluntari);
  • articole;
  • fotografii şi  spoturi video cu voluntarii BM care vor împărtăşi experienţele.

Specificul voluntariatului se determină prin faptul că:
  •    este o activitate desfăşurată din proprie iniţiativă a unei persoane sau grup în beneficiul oamenilor sau a comunităţii, fără ca persoana care desfăşoară activitatea să fie remunerată direct pentru aceasta;
  • este o componentă fundamentală a societăţii civile. Mobilizează cele mai nobile aspirații ale omenirii – Ajutorul reciproc, Pacea, Libertatea, Oportunitatea, Toleranţa, Competitivitatea, Siguranța etc.;
  •  este organizat individual sau în grup - reprezintă o modalitate prin care pot fi fortificate şi susținute valorile personale şi de grup, prin serviciile acordate persoanelor cu nevoi speciale sau în folosul comunităţii;
  •  se solicită implicarea întregii comunităţi în identificarea şi soluționarea propriilor probleme; este o posibilitate de acţiune a celor care nu pot să se reprezinte singuri; oferă altora posibilitatea de a participa ca voluntari;
  •   este complementar, dar nu se substituie serviciilor care trebuie sa fie oferite de alte sectoare sau de angajații plătiți;
  •   oferă persoanelor posibilitatea de a acumula noi cunoștințe sau abilitați şi de a aşi dezvolta la maximum potențialul, încrederea în sine şi creativitatea;
  •    promovează solidaritatea la nivel de instituţie, familie şi comunitate, este o modalitate de a petrece eficient timpul liber.
Activitatea de voluntariat aplicată în biblioteci are un impact benefic în promovarea serviciilor şi ofertelor, în consolidarea rolului instituţiilor infodocumentare. Bibliotecile se plasează pe agenda publică, ceea ce duce la creşterea sensibilizării cu privire la valoarea şi importanţa ei. Schimbarea şi succesul într-un ritm de viaţă mult prea trepidant devine o condiţie esenţială. Să urmăm ideile marilor personalităţi Cicero, Khalil Gibran, John F.Kennedy: Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţară

Tatiana COȘERI, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”